3,081 matches
-
cu... G. Călinescu Însă orientalistul nu pronunță numele Ioanei, de frică să nu atingă pe Pomponescu, ci numai dădu a înțelege că persoana este prea cunoscută spre a mai fi pomenită. Pomponescu, care depășise faza dramatică și trecuse acum la amărăciunea ironică, spuse numai atât, puțin cam umflat: - Oare doamna Ioanide cunoaște aventurile stimatului eisoț? Vorbele lui Pomponescu n-aveau în strictul lor înțeles noțional nici o nuanță imperativă, nefiind obiceiul ministeriabilului de a comite inconveniențe sociale. Era o simplă meditație, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca omcu totul obiectiv. Gonzalv ascultă invitația fără a simți deloc enormitatea lucrului, neprinzând nuanța care desparte convenientul de gestul nedelicat. Se uită numai la Pomponescu, spre a vedea dacă acesta aprobă. Pomponescu nu făcu nici o mișcare de dezaprobare, păstrîndu-și amărăciunea mizantropică. De fapt, în sinea lui simți dezgust pentru ideea de a te duce să turburi liniștea unei femei cu informații ce nu te privesc, el personal n-ar fi făcut o asemenea faptă pentru nimic în lume. Însă afectarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zise Pomponescu, că cel puțin la tinevoi scăpa de titulatura de ministru. . Lucru curios, Pomponescu era sincer în oroarea lui de spleenul ministeriatului, cu toate astea, o satisfacție consta tocmai în faptul de a fi ministru și a gusta micile amărăciuni ale profesiei. Indolenta rezolvă contradicția din sufletul lui Pomponescu într-un chip abil. . - Am să încerc, domnule ministru, zise ea glumeț, să-mireprim orice sentiment de teamă. Și cu acestea se așeză pe genunchii lui Pomponescu și-l sărută pe buze
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tipar moțiunea Adeșeleului (cum zicea Smărăndache) și memoriul și împărți broșura la toate notabilitățile politice și culturale. - Am făcut tot ce era posibil să fac, declară Gonzalv;aștept încrezător. În realitate, fizionomia sa dezmințea această versiune, că-pătînd o crispație de amărăciune înrudită pe departe cu aceea a lui Pomponescu, deosebirea fiind totuși că ministrul își făcuse din blazare un gest monden, în vreme ce fața lui Gonzalv exprima lamentația. Trecând ocazional prin piața unde Ioanide ridicase biserica, Gonzalv rămase surprins. Apăruse și palatul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu și amenințîndu-l. Zărind iluminația de făclii din fața casei sale, Pomponescu se apropie de fereastră și privi. Ex-ministrul era infatuat, dar nu laș. Placiditatea lui naturală, mândria înnăscută îl împiedicau să dea semne de frică. Nu încerca teamă, ci o amărăciune adâncă, în care se amestecau, fără voia lui, accese de ură împotriva lui Ioanide, al cărui nume îl persecuta. Nu făcu altceva decât să-și muște mustața și se duse apoi la birou, unde se așeză, aparent nepăsător. Gaittany fu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
manifestarea de artă. . - O fi Munteanu, șoferul lui Gaittany, identifică ironic Pomponescu. - Așa ceva. E foarte tare. Și Indolenta emise o gamăfurtunoasă, răscolind totodată cu degetele dinții pianului. Apoi se opri. N-ai putea să intervii la el? Pomponescu surâse cu amărăciune. . - Nu am nici o relație cu acest domn, dar te poți adresalui Gaittany. - Este o idee, recunoscu Indolenta. Așa am să fac. Mai târziu, Ioana dădu drumul unei alte judecăți ce stătuse mocnită în creierul său. - Ce carieră a făcut Gavrilcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conflictului. Momentul conflictual poate crea condițiile satisfacției de a fi exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la nivelul avut în momentul intrării în competiție", precizează E. Popova (2006, p. 59). În multe situații, dorințele și aspirațiile nesatisfăcute provoacă "un uragan de emoții puternice (dezamăgire, descurajare n.n. G.A.)" (idem, p. 65)20. O emoție puternică remanentă, amărăciunea înfrângerii într-o anumită perioadă a vieții, față de anumite persoane, devine de regulă un obstacol pentru viitoare confruntări și victorii posibile. Efectul emoțional al înfrîngerii poate afecta puternic poziția și atitudinea subiectului față de provocări concurențiale viitoare. Cu atât mai mult
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
familia mâniei mai intră, potrivit renumitului psiholog al emoțiilor american, și: indignarea, manifestările demonstrative de mânie, proasta-dispoziție, dorința de răzbunare (Goleman, 2005, p. 244). Tot de mânie, Ch. André (2009) crede că sunt legate și alte stări sufletești, precum: a. amărăciunea: este starea sufletească în care ne repetăm mereu că am fost dezamăgiți, trădați, subestimați, neînțeleși, bătaie de joc. Ea este un amestec de decepție, de tristețe, de resentiment, uneori, de rușine; suntem cuprinși de un sentiment de "sumbră deziluzie față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
idem). De obicei, prietenoși, cumsecade și plini de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în București jurnalul Presa, ca rezultat al formării unui nou partid - al centrului. În n-rul său întîi "Presa" crede a putea susținea că toate țările constituționale, dar mai cu samă acelea în cari patimile sunt aprinse și luptele pline de amărăciune, au simțit trebuința existenței unui partid al centrului, care să serve ca un factor al moderațiunei. Premițînd cumcă în țara noastră nu există decât stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
and love.” Jessica Cooke, art. cit., p. 409. 896 Ibidem, p. 407. (trad. n.) 897 Ibidem, p. 416. (trad. n.) 241 medievală numită senex amans 898. Negustorul, naratorul acestui episod domestic, a suferit în căsnicie, de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic care este negustorul, privește la deziluziile unui egoist idealist, Ianuarie, și nu poate vedea că amărăciunea tonului îl trădează.”899 Remarcăm că „de fapt, povestirea o plasează pe Mai în iconografia Evei, stând cu Adam al ei sub un copac, nelipsind nici prezența șarpelui, și dorind fructul pe care șarpele îl oferă, pentru a sugera că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ales În timpul somnului), existentă la „melancolici” (melancholikoi). Dar ce s-a Întâmplat de fapt cu Pythia? Cu ocazia unei consultații, victima nu reacționase decât foarte greu la aspersiuni, silită de preoți. Pythia Însăși nu coboară În manteion decât cu „adâncă amărăciune”; glasul Îi răgușește 3, trupul și sufletul i se umplu de un „duh mut și rău” („allalou kai kakou pneumatos”)4, iese, În sfârșit, din sanctuar „cu totul răvășită” (ektarachtheisa), slobozind un țipăt „ciudat și Înfricoșător”, se aruncă la pământ
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din răsputeri (B) și revărsau potop de apă peste animal, aproape să-l Înece, acesta În fine a reacționat șdându-le semnul doritț. Ce s-a Întâmplat atunci cu Pythia? Zic unii că ea a coborât În locul profetic șmanteionț, cu adâncă amărăciune și Împotriva voinței ei; de la primele răspunsuri era evident - se vedea clar după vocea ei răgușită - că nu izbutea să vorbească. Era Întocmai unei corăbii care se zbuciumă Încolo și Încoace, plină fiind de o exalație rea și tăcută 3
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
and love.” Jessica Cooke, art. cit., p. 409. 896 Ibidem, p. 407. (trad. n.) 897 Ibidem, p. 416. (trad. n.) 241 medievală numită senex amans 898. Negustorul, naratorul acestui episod domestic, a suferit în căsnicie, de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic care este negustorul, privește la deziluziile unui egoist idealist, Ianuarie, și nu poate vedea că amărăciunea tonului îl trădează.”899 Remarcăm că „de fapt, povestirea o plasează pe Mai în iconografia Evei, stând cu Adam al ei sub un copac, nelipsind nici prezența șarpelui, și dorind fructul pe care șarpele îl oferă, pentru a sugera că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Lună Conjuncție Dispoziție: Depinde de vârstă. La o persoană tânără, despărțirea de copilărie poate fi resimțită În mod dureros, În timp ce la un adult se va traduce mai simplu printr-o perioadă de nostalgie sau de regrete, punctată de tandrețe sau amărăciune, după caz. Bine suportat, acest tranzit generează o sensibilitate mai lucidă și o mai bună gestionare a laturii emoționale. Individul se simte pregătit să-și asume responsabilități pe plan familial, vrea să se așeze la casa lui, să-și Întemeieze
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
30.11.2006) 118 " TVV - 15 în explozia cultural - informaț ională" din județul Vaslui CARTEA - O PERMANENȚ| Scrisă direct, parcă dintr-un fotoliu de reporter mânat de gândul să nu uite nimic din evenimentele trăite, multe emoționante, cu bucurii și amărăciuni, autorul, deși profesor de limbă și literatură română, ba și doctor în specialitate, detaliază grăbit dar sfătos, despre fapte și oameni, ținându-ne mereu ancorați în a ne înfățișa ceea ce a fost și a rămas presa și mass-media în general
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
liniștită de acasă ? Noroc de siamezul Mihalachi care ține bine frâiele și promite tuturor cu mare folos, marea cu sarea. Oricum, mașinile Consiliului Județean duduie, să mobilizeze primarii încă debusolați de bătăliile de la centru. 40% ? PRM Părtași Rămași Muncitori, cu amărăciune fără România dodoloață, cu Vadimul local îndrăzneț și mereu optimist. Nu știu de ce vedem doar 2 călărași cu schimbul, câteodată pe post de dansatori pe sârmă. Să vedeți Dvs. ce bombe scoate grupul de asalt foarte curând. Câți primari sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ște" (Arghezi) a celor mai aprinși pentru afirmarea personală pentru că "a lumii-ntregul sâmbur /dorința-i și mărirea" (Eminescu) adică motorul social este ori dragostea (dorința) ori pofta de mărire. Am parcurs prima ediție a uninominalului românesc și constat cu amărăciune că am avut dreptate: iresponsabile alegerile acestea nu vor schimba mare lucru în viața economică și socială iar în județul Vaslui, cu puține excepții, s-a ales carne de tun într-o competiție parlamentară "arbitrată" de alții. O lege a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]