6,796 matches
-
că Dumnezeu e undeva acolo sus, dar nu știam că pot să-L implic în viața mea și că El poate avea o influență decisivă în viața mea. Seara mă rugam „Înger, îngerașul meu” și „Tatăl nostru”. Am început facultatea cu ambiții și dorințe materialiste, dar încet, încet, imoralitatea din cămine mi-a afectat viața. În anul I de facultate mă simțeam deja foarte singur. Mă simțeam un om bătrân, chiar dacă aveam doar 20 de ani. Nu doream să merg la chefuri
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
căiesc de stilul meu de viață și înțeleg ce înseamnă pocăința. Mă căiesc că am fost indiferentă față de Tine, Dumnezeul real, față de Fiul Tău și de soluția Ta pentru mine. Mă căiesc de faptul că mi-am urmat pornirile mele, ambițiile și planurile mele. Îți mulțumesc că ai plătit Tu pentru păcatele mele. Îți mulțumesc că ai înviat ca să învii în mine o nouă viață și o altă perspectivă. Vreau să Te cunosc și să Te urmez!”. Familia a fost șocată
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341325_a_342654]
-
știri privind privatizarea învățământului. Se înfricoșau amândouă cu gândul la taxele ce trebuiau plătite anual. Avea și un plan de rezervă. Dacă nu reușește, să se înscrie la o școală postliceală de asistente medicale și apoi, cu puțină șansă și ambiție, să facă și facultatea... Se întâlnea mai des cu Eugen. Aveau permisiunea mamei și, mai în glumă ori mai în serios, permisiunea lui să întârzie după ora nouă seara. Începuse să-i placă si să dorească îmbrățișările lui, destul de rare
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
se păruse că ar gusta din mărul vieții o perioadă de timp, dar și această scânteie se stinse în momentul când fetița a fost luată de o soră de-a ei și trimisă la școală în cartierul Craiovița. Didina avea ambiția ca măcar odrasla ei să învețe și să ajungă cineva, dacă ea nu a avut noroc. „Ce folos cu frumusețea dacă nu am avut cap? Doamne, nici nu-mplinisem șaisprezece ani și am fugit de acasă cu un ofițer din
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
două magistrale ale politicilor de tradiție europeană, cea liberală și cea social-democrată, sunt marcate. Din nefericire, la două direcții ale politicilor cu tradiție românească - cea națională și cea țărănească, marcajul bâjbâie sau a dispărut. Din fericire, s-a depășit perioada ambițiilor mici dispărând formațiile care încurcă penibilul cu modestia de aspirații aducând sforăieli ineficiente în discursul politic. Din nefericire, această radicalizare vine și în urma concentrării pe ciolan cu corolarul dezinteresului pentru doctrină, ceea ce face să lipsească acele partide mici, de dizidență
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
ceea ce doctorul în drept, fost absolvent magna cum laude la Cluj, dar, prin forță împrejurărilor, rămas modest jurisconsult al unei întreprinderi dintr-o insignifianta urbe ardeleneasca, ba chiar simplu magaziner în cele din urmă, dezavua cu gestul omului lipsit de ambiții deșarte. Poate doamna Milea avea în vedere faptul că tatei i se propusese cândva o destul de înaltă poziție politică, e drept, în partea de țară ocupată de horthyști, ceva reprezentant al națiunii române în Dieta, după câte putusem să înțeleg
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
nu fumează, vorbește limbi străine, e politicos și... nu poți spune că nu e îndrăgostit de Mirela. - Deci, profită mama, se pot căsători? - Treaba lor ce fac... - Dacă se căsătoresc, eu nu vin la nuntă, zise socrul meu. - N-ai ambiție! îi dă o replică de microbist tata. Și toată lumea râde. Asta a fost tot?" îl întreb din ochi pe Ovi. Iar el îmi face semn să ne retragem. Obținuserăm absolut tot... Referință Bibliografică: În pețit / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN
ÎN PEŢIT de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342021_a_343350]
-
vom opri prin urmare asupra câtorva texte sau idei din ansamblul celor prezente. Eseul care ne introduce în „biografia cuvântului" este intitulat Graiul umanității de la „Turnul Babel" la Cincizecime, și familiarizează cititorul cu fabuloasa tematică a diversității lingvistice originate în ambiția deșartă a „cuceririi și anexării cerului"9, care are ca pol opus evenimentul pogorârii Duhului Sfânt la Cincizecime peste Sfinții Apostoli, când temporar diferențele lingivstice sunt anulate. Evenimentul care include comunicarea umană în dialectica specific creștină a lui deja și
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
știu data nașterii, prima zi de școală, prima iubire***, o refac pe drum desfășurând lista imaginar și socotind echilibrul dintre totalul costurilor mărfurilor și totalul meu din buzunar. Probalitatea de a pune un egal e nulă.**** Din bun simț și ambiție cetățenească, nu pun. Din această cauză contabilicească și cu ochii de pieton corect la semafor, mă împiedic ca un nărod de o de-lăsare a asfaltului. De fapt, normal i se spune Groapă Pentru Nărozi dar, eu am plecat să
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
în care cunoaște culmile succesului, ori alege să devină o prezență discretă, apărând doar în mediile în care îi este evidențiat talentul, menirea este cea care dictează parcursul, care construiește și dărâma, care așează, pas cu pas, prin munca și ambiție, ceea ce ulterior poți numi simplu. Un renume. Un renume a clădit în timp Paul Surugiu, în cei aproape 15 ani de activitate, fiind un destin amplu ce-a zămislit, prin talentul primit, prin munca susținută de determinare și echilibru, o
UN ARTIST! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342173_a_343502]
-
e numai opinia mea ci și a unor personalități de referință, că această amprentă a efemerității a generat o superficialitate în toate domeniile sociale și particulare ale oamenilor. Relații de fațadă, vorbe frumoase sau mai puțin frumoase spuse de formă, ambiții mai mult sau mai puțin eșuate. Preocupări cu totul nedrepte ale minții ne înrobesc și ne frământă și ne obosesc până la epuizare și nu ne oprim să facem liniște în interiorul nostru pentru a auzi glasul lui Dumnezeu care spune că
TIMP, EFEMERITATE, VEŞNICIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342204_a_343533]
-
dinții viața din propriul corp prin uluitorul instinct de conservare, precum și viața urmașilor pe care i-au zămislit prin la fel de uluitorul instinct de perpetuare a speciei. Firește că în familie, ceată, hoardă sau stol, devin dominanți acei indivizi ale căror ambiții hegemonice se bizuie pe însușiri ce-i fac fie respectați din teamă (în majoritatea zdrobitoare a cazurilor), fie din iubire (cel mai adesea într-o familie). Dar numai omul a fost înzestrat la facere cu scânteia divină numită suflet sau
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
Univers înspre gloria efortului uman colectiv. În același timp, o bună parte din omenire este redusă la simple mașini de recepție de informații cu caracter indoctrinar și regresiv, ne-acceptand nici un fel de compromis cu evoluția modernă a societății umane. Ambiția instituțiilor spirituale de a ține Omul în întunericul fundamentalismului religios și marginalizarea spiritelor umane elevate, reprezintă unul din cele mai mari pericole de distrugere, sau poate mai bine zis, de autodistrugere al civilizației umane actuale.
OMUL-MASINA SI VIITORUL OMENIRII de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341732_a_343061]
-
obârșie li se alina în același fel... „Banii se fac la pădure, din firez și din secure!” Cum nu i-a fost frică niciodată de muncă și nici nu a fost lipsit de curaj, în plus, fiind stăpânit de o ambiție de invidiat, Cornel Popa și-a cumpărat în Canada un teren împădurit, în munți, pe care urma să-l defrișeze, iar lemnul rezultat putând fi comecializat în scopul folosirii lui pentru stâlpi de telegraf. Părea a fi afacerea vieții lui
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
o perioadă” - mă surprinde la un moment dat nea Mitică - a mers să lucreze la pădure, unul dintre copiii lor s-a născut în Franța”. În amintirea lui nea Mitică, prietenul său Cornel Popa a rămas ca un simbol al ambiției și hărniciei. Își amintește cum i-a spus la plecarea în Franța: „Eu dacă am o drujbă, îmi câștig pâinea oriunde în lume!” Ca un făcut, după ce a revenit în Canada, următoarea destinație înscrisă pe traiectul vieții lui Cornel Popa
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
s-a sfârșit, ea curge lin și le dăruiește bucuria împlinirii: au doi copii minunați, au nepoți deosebiți, au o afacere care le asigură ceea ce-și doresc și trăiesc în armonie, bucurându-se de o viață cu-adevărat frumoasă. Ambiția unei canadience de a vorbi românește! Începutul n-a fost ușor, cum multe n-au fost ușoare de-a lungul timpului, dar au avut răbdare și înțelepciune ca să le depășească pe toate. S-au cunoscut în Canada, la Montreal, dar
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
au revenit în America,de data aceasta la Reno, în Nevada și în cele din urmă, iată-i de aproape treizeci de ani în Arizona, la Phoenix. Când s-au cunoscut, Nicole nici măcar nu auzise de România, dar a avut ambiția să învețe singură limba română. Dumitru Sinu mi-a vorbit mult despre doamna Nicole, a iubit-o de când a întâlnit-o și a modelat-o după sufletul și vrerea sa. I-a admirat voința, ambiția și a susținut-o cum
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
de România, dar a avut ambiția să învețe singură limba română. Dumitru Sinu mi-a vorbit mult despre doamna Nicole, a iubit-o de când a întâlnit-o și a modelat-o după sufletul și vrerea sa. I-a admirat voința, ambiția și a susținut-o cum a știut el mai bine. Eram în Canada și plecam dimineața la birou la Halifax iar ea, îmi spunea la plecare zâmbitoare - somn ușor!; seara, înainte de culcare rostea, foarte convinsă că e corect, un nostim
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
române (împușcat în picior în timpul războiului) spunea adesea cu sinceritate: O iubesc pe Nicole mai mult decât pe fiica mea! Toată lumea o plăcea și-o respecta pe doamna Nicole Sinu pentru toate virtuțiile sale, dar mai ales pentru că a avut ambiția să învețe limba română. „Ea a devenit foarte repede româncă. Întotdeauna curioasă din fire, dornică să cunoască și să se perfecționeze, Nicole a învățat într-un timp record româna - îmi spune Dumitru Sinu, mândru de soția lui. Mereu îmi spunea
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
creator autohton.” Poate da, poate nu: nu suntem obligați să „înghițim”, pe nemestecate, explicațiile autorului. Eu, citind și cartea lui Ionel Necula, dar cunoscând și fibra de profesionist orgolios a lui Mircea Dinutz, dar, mai ales, discretele (și fecundele) sale ambiții, formulate cu mulți ani în urmă (pe ocolite, cum altfel?), pot afirma că Mircea Dinutz avea (și încă mai are ) dorința fierbinte de a îndrepta ce au strâmbat critici „en vogue”, dar cu „nivelul moral” (de care nu se poate
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
prejudecăților, pentru una reală, după care au tânjit de mică, dar pe care acum abia începeam să o trăiesc cu adevărat. Greșeala pe care o făcuse Gelu - căci am aflat că a fost și o „greșală”, până la urmă (poate din ambiție) −, a fost că înțelegea iubirea doar prin prisma castității, în timp ce eu - ce mai tura-vura! −, o gândeam la fel, dar nu o și mărgineam neapărat, doar la așa ceva, ca el. Nimic mai fals! Dragostea adevărată înseamnă pasiune nemărginită pentru a acorda
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
formă. Interziseseră mersul la biserică și respectarea obiceiurilor strămoșești. Deci, după vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
suflet sănătos, rezultă un corp sănătos. La un suflet bolnav, rezultă un corp bolnav pe care în zadar încearcă medicii să-l facă sănătos, ignorând partea sufletească. Muzică, adevărata muzică, este un dar al lui Dumnezeu pentru înălțarea noastră sufletească. - Ambiția e bună, încăpățânarea dăunează. - Dumnezeu oferă veșnicia tuturor oamenilor. Depinde de noi să alegem starea fericită a comuniunii cu Dumnezeu, sau cea nefericită a îndepărtării de Dumnezeu. - Pocăința este un stadiu intermediar spre bucuria împăcării cu Dumnezu. - Dragostea curată se
EXERCITII DE MEDITATIE (12) de ION UNTARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342468_a_343797]
-
2011 Toate Articolele Autorului Un prieten artist plastic mi-a recomandat-o pe Talma Eshdat, despre care spunea că este o pictoriță bună, pe care o caracterizează sentimentele calde și ideile curajoase, novatoare. Aceasta presupune nu numai talent, ci și ambiție și vocație, înseamnă timp și energie, mai cu seama atunci când ocupația de bază este cu totul alta. Talma a trăit în România până la vârsta de 14 ani când a emigrat în Israel. A fost o vreme într-un chibuț, a
TALMA ESHDAT, INEVITABIL SENTIMENTALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342576_a_343905]
-
și libertate, un reprezentant al românimii din diaspora și, nu în ultimul rând, un om a cărui viziune despre viața se împletește subsidiar cu multitudinea de calități dobândite dimpreună cu experiențele pe care le-a parcurs, dăruindu-i speranța și ambiția de a-și continua «dânsul» în lumina generatoare de zâmbet și armonie; printre multe altele, femeia care a purtat în pântecul creației rezultatul dragostei pentru cultură, pentru frumos.” - Ing. Dan SÎRBU - Poet, Timișoara, România - În “Podul indestructibil” faci următoarea afirmație
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]