5,509 matches
-
a timpului, dar și a curajului inutil, a speranței vane, a tristeții unui gând” (Poem în picioare), o oglindă a egolatriei distrugătoare (Narcis orb, încă o dată). În poezia 33. O umbră dinspre tata, metaforă câștiga un plus de căldură ce anima lirismul lucid și rezervat. În Există nopți (1973) se observă o modificare a registrului poetic și a rețelei imagistice. Demarând greoi, poemele transmit neliniștea autorului obsedat, la vârsta maturității, de vacuitatea cuvintelor, pe care o simte că pe o trădare
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
sinteză eseistică bogată în asocieri și disocieri, ce promovează puncte de vedere, ipoteze ori concluzii personale. Studiile nu sunt nicidecum niște istorii convențional descriptive, alcătuite prin enumerare de date de istorie literară și de rezumate comentate, ci analize preponderent teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
lui Petre Georgescu-Delafras și a lui Ion Pas. Programul acestei publicații antitradiționaliste de coloratură social-democrată va fi continuat de Ion Pas în paginile revistei „Șantier” (1933- 1937). În articolul În ce situație ne găsim, Georgescu-Delafras precizează principala atitudine ce va anima preocupările redacției: veștejirea politicianismului. Într-un articol cu caracter de bilanț, În marginea anului literar, Ion Pas dezaprobă tendința preponderent tradiționalistă din literatura română, considerând-o vetustă și prăfuită. Autorul pledează pentru racordarea literaturii la „fizionomia vieții sociale”, care „e
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
exaltarea deopotrivă a cosmosului și a micului univers, cu deosebire vegetal, plonjeul în intimitatea eului, toate turnate în clasicitatea solemnă a prozodiei, cu manifestă conotație a unui discurs sapiențial, de sorginte străveche. În 1925, la propunerea unui grup de personalități animat de N. Iorga, N. este primită în Academia Română ca membră de onoare, cu motivația: „Între cine cântă mediocru în românește după inspirații total străine și cine aduce genial acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
și Savigny). În viziunea acestei școli, toate fenomenele de genul dreptului, moravurilor, limbilor, constituțiilor politice sunt produse ale spiritului particular al fiecărui popor (Volksgeist). Studiul științific al acestora nu poate fi decât istoric: devenirea lor istorică neîntreruptă. Noua școală istorică, animată de Schmoller, formulează o serie de principii cu mare influență atât asupra practicii istoriei, cât și asupra reflecției filosofice din acea perioadă. Este formulată o teză esențială pentru dezvoltarea noii gândiri epistemologice: în numele varietății concrete infinite a manifestărilor istorice este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la tratament. Organizarea unui grup Iată modul în care se desfășoară terapia unui grup care se inițiază în domeniul afirmării de sine. Tratamentul constă în șaisprezece ședințe săptămânale de două ore fiecare. Grupul este format din opt persoane și este animat de doi terapeuți. Pentru fiecare ședință, unul dintre terapeuți pregătește planul acesteia pe care îl prezintă celuilalt, cu câteva momente înainte de ședința propriu-zisă. El este cel care animă ședința (celălalt este observator). După fiecare ședință, pacienții pot fi consultați individual
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de două ore fiecare. Grupul este format din opt persoane și este animat de doi terapeuți. Pentru fiecare ședință, unul dintre terapeuți pregătește planul acesteia pe care îl prezintă celuilalt, cu câteva momente înainte de ședința propriu-zisă. El este cel care animă ședința (celălalt este observator). După fiecare ședință, pacienții pot fi consultați individual, la cerere sau la indicația terapeutului (în special dacă a existat o problemă în timpul ședinței). Pentru problemele care nu au legătură cu grupul, pacienții sunt îndrumați către terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de informații, confruntarea propriilor dificultăți cu cele ale celorlalți, dezvoltarea empatiei, învățarea prin imitație observându-i pe ceilalți... Ereutofobia este teama obsedantă de a nu roși. Rolurile de animator și de observator alternează de la o ședință la alta (fiecare terapeut animează jumătate din numărul total de ședințe). La sfârșitul fiecărei ședințe, terapeuții fac schimb de impresii timp de cincisprezece minute: acest lucru este util pentru intervizare. Se poate utiliza fișa pe trei coloane a lui Beck. Dacă anxietatea este prea crescută
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințele cu terapeutul. Reluarea legăturilor cu prieteni pierduți din vedere, organizarea unor întâlniri cu prietenii pentru a servi un pahar sau a lua masa la ea acasă, acceptarea invitațiilor pentru anumite evenimente, înscrierea la cluburi... Heimberg, Becker, 2002. Doi terapeuți animă ședințele. Ei își repartizează, în funcție de ședință, rolul de animator principal (cel care conduce ședința) și de animator asistent (cel care observă cum funționează grupul, relansează pacienții care nu colaborează, notează exercițiile efectuate, etc.). "Nu s-a întâmplat nimic special în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Hollon și al., 1993. Currie și al., 2004. Schade și al., 2005. Schade și al., 2003. Un bun clinician posedă solide cunoștințe privind alcoolul, dependența și tulburările psihiatrice. El dezvoltă competențe pentru a realiza convorbiri individuale și familiale, pentru a anima grupuri, a prescrie tratamente medicamentoase și a le înțelege efectul. Acest copil n-are sechele în ciuda alcoolismului din timpul sarcinii. Eventuala descoperire a unei complicații grave (cancer, hepatopatie cronică...) întrerupe tratamentul deoarece subiectul "contemplă" mai mult problema sa somatică decât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu tematică diversă, cu tentă nostalgic-sentimentală, întrupând personaje puternice, cum este Dora, din Strada florilor, patroană de bordel, victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului de război, îndrăgostită, se sinucide când e bănuită de infidelitate. Alteori, povestea de dragoste se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
fost polemica desfășurată În România și În alte țări din zonă privind delimitarea sociologie - materialism istoric, ceea ce a Însemnat Începutul unui proces de pozitivare a sociologiei. Pe termen lung se poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii interesați de aplicarea ideilor și teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului socialist. Orientarea marxistă fundamentală a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
embolia” situațiilor și practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu care nu-i este destinat, obstrucționând și Împiedicând funcționarea unui organism, blocându-l În evoluția sa. Grupurile de discuție, animate de un analist exterior, sunt organizate pentru a examina evoluția unei misiuni instituționale, elucidarea unor situații problematice și se organizează cu participarea benevolă a unor membri dintr-o instituție. În asemenea spații sociale de analiză constructivă se pot lansa persoane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comuniștilor, precum în romanul Arderi (1959), care vaticinează societatea „burghezo- moșierească”, sau în timpul „construcției socialiste”, a înființării șantierelor naționale, unde comuniștii sunt confruntați cu presupuse situații de sabotaj, ce determină „intensificarea vigilenței”, ca în romanul Probleme personale (1974). Sentimentul ce animă psihologiile simpliste ale „revoluționarilor” este ura de clasă. Oarecum mai izbutită este nuvela Era târziu și era toamnă... (1964), care, îndepărtându-se de prezentarea „luptei revoluționare”, conturează o parțială întoarcere spre resursele firești ale literaturii. Experiența ratată de personajul central
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate, de generațiile anterioare („Eticheta de «tânără generație» care însoțește de douăzeci de ani grupul optzecist a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Proza din Generoasele cercuri (1989) se înscrie și mai bine în acest program auctorial al unei scriituri hiperrealiste: un cadru scenic abia schițat, al unei lumi de periferie, industrializată abuziv, în care se ghicește univoc trama absurdă sau paradoxală care animă conștiințe oarbe uneori - un muncitor eșuat în viață din cauza unui incident din adolescență provoacă același tip de incident, în care victimă va fi de data aceasta un tânăr surprins în aceeași postură, așadar repetabilitate în spirală (Cândva în parc). Romanul
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
de spirit și situarea politică a participanților la revoluția din 1848 în Țările Române, configurat în deceniul al cincilea din secolul al XIX-lea, p. își are premisele în mișcarea de înnoire de după 1821, intensificată începând de pe la sfârșitul deceniului, mișcare animată de principii iluministe, moștenite de la Școala Ardeleană și punctată pe tărâmul culturii de realizări care au deschis în istoria României epoca modernă: întemeierea în Țara Românească și în Moldova a învățământului național și a teatrului, precum și a presei în toate
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
este greu să te desprinzi de atracția gravitațională a unor moduri clasice de gândire, mai ales când crezi în obișnuitul echilibru academic al comparării termenilor, și că este greu să treci cu ușurință de la trecutul cufundat în istorie la prezentul animat de reflectoarele trăirii. Postcomunismul îl trăiesc atât de intens, încât nu aș dispune de acea necesară distanță pentru a-l vedea clar. Postmodernismul e atât de divers, încât mi se pare opacizant. Postiluminismul este atât de cufundat în întunericul trecutului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă decât în condiții de impunere a imperativului social, ce ar anima „conștiința colectivă”, mai ales prin acele corporații profesionale ce ar intermedia relația dintre stat și persoana individuală. Ca și Durkheim, sociologii cei mai influenți ai societății moderne industriale, Pareto și Weber, s-au referit la aceeași problemă a valorilor morale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane animate de interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse, în modernitatea reflexivă, ele își pierd în mare parte relevanța. Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de plăcere a devenit o cale a vieții”. O astfel de viziune se repercutează inevitabil și asupra economiei sau a politicii. Numai că tocmai aceste repercusiuni induc contradicții sau tensiuni crescânde între ordinea tehnico-economică, animată de un principiu al eficienței și raționalității funcționale, și ordinea culturală, în care un astfel de principiu nu numai că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai insistăm. Se consideră adesea că sociologii s-ar referi la așa-numitele „fenomene sociale totale” sau la „totalitățile” în care actorul individual ar fi atât de integrat, încât și-ar pierde orice identitate a sa ca individualitate, ca persoană animată de intenții, scopuri, anticipări, opțiuni, motive sau altele de acest gen. La limită, ne apare doar ca produs al unor „structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea nu ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
însă cu rezonanțe prea îndepărtate de viața individuală efectivă. Trebuie să admitem că e greu de presupus că o raționalitate atât de rece și o distanțare atât de mare față de viețile personalizate, cum sunt cele specifice programelor respective, ar putea anima individualitățile altfel decât prin adeziuni complezente și adesea episodice. Ultima dintre abordările instituționale menționate, deși centrată pe intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în mare parte suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se extinde; dacă individul nu ar fi tot mai reflexiv, riscul eșecului sau al marginalizării l-ar amenința în forță. Actorul reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care vorbea C. Wright-Mills, devine nu doar tot mai reprezentativ pentru societatea în tranziție, dar și pentru o modernitate ce devine ea însăși reflexivă. Aceste teze vor fi dezvoltate în continuare. 3.2. Individualizarea în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
activități, relații sau privilegii și, într-o mult mai mică măsură, roluri sociale propriu-zise. Consecința este că între ordinea expresivă și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]