2,310 matches
-
adoptării noului Cod civil. Prin actul lor juridic, părțile consideră bunurile menționate mobile prin anticipație, deoarece cumpărătorul a avut în vedere însușirile lor viitoare de bunuri mobile. Față de terțele persoane, bunurile la care ne referim sunt bunuri mobile, nu prin anticipație, ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
terțele persoane, bunurile la care ne referim sunt bunuri mobile, nu prin anticipație, ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate realiza prin notarea în cartea funciară a actului juridic. Mobilele prin determinarea legii sunt prevăzute de art. 474
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anticipație, ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate realiza prin notarea în cartea funciară a actului juridic. Mobilele prin determinarea legii sunt prevăzute de art. 474 din Codul civil de la 1864 și ele vizează unele drepturi mobiliare considerate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vrea să fii. Ele îi stimulează pe viitorii revoluționari, profeți, savanți și artiști, îi fac să-și abandoneze mediul obișnuit pentru a-și imagina un mediu prestigios în care să trăiască și să muncească. Îi încurajează să se considere cu anticipație ca fii ai acelor tați spirituali, respingîndu-i pe tații trupești care nu rezistă comparației. Fiecare zidește astfel de timpuriu un Panteon mental în care speră că va ocupa într-o zi un loc ales. Acest lucru poate fi observat în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1848 de numere apărute. Legăturile pe care SF-ul le întreține cu prima revoluție industrială sunt destul de clare și au fost explicit revendicate încă din vremea lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra consecințelor sociale ale progresului. Acestea sunt temele
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În siajul textelor americane, se naște, într-adevăr, în 1951, colecția "Anticipația" a Editurii Fleuve Noir. Aici sunt publicați mai ales autori francezi. Ce raporturi întrețin romanele lor cu știința? Lectura primelor cincisprezece cărți din colecție ne permite să identificăm rolul imaginarului, al extrapolării, al neverosimilului și să încercăm să înțelegem cum
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
22 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 1, Ed. Tineretului, 1963 (LT). 23 Ed. Alcalay, f. a, tr. M. Costin (LT). 24 Tr. Ion Hobana, în Viitorul a început ieri, Ed. Tineretului, 1966, ediție revăzută în Maeștrii anticipației clasice, Ed. Minerva, 1975 (LT). 25 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 2, Ed. Tineretului, 1963; ediție nouă, tr. Mara Popa, Paul Lăcătuș, Ed. Larry Cart 2000, 1994 (LT). 26 Visul este utilizat atât ca mijloc de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
84 Să adăugăm că progresele miniaturizării și dezvoltării exponențiale ale potențialităților informatice au făcut caduce unele din întrebările pe care și le puneau scriitorii cyberpunk. 85 Ed. Nemira, 1993, tr. Eugen Cristea (LT). 86 Tr. Mihai Dan Pavelescu, în Almanah Anticipația, 1993 (LT). 87 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Stoian (LT). 88 John Wylenbroeck, "Science and fantasy", în Extrapolation, vol, XXIII, nr. 4, iarnă, 1982, p. 326: Atunci când o ipoteză științifică se îmbină cu speculația filozofică, ia naștere un gen literar
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Stan (LT). 119 Vezi Slavoj Žižek, "Matrix ou les deux faces de la perversion", în La Subjectivité à venir, Climats, 2004, pp. 95-138. 120 Jean Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 492-496, în Teatru, ELU, 1968; traducerea a mai apărut cu titlul RUR, Dramă utopică și colectivă, Ed. Adevărul, 1927, tr. F. Aderca (LT). 128 Titlul inițial a fost Strange Playfellow (LT). 129 Subiectul este reluat în The Life and
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
139 Ed. Albatros, 1978, tr. Petre Solomon (LT). 140 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 141 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 142 Null-A Three, 1948, ediție revăzută 1985, Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 143 1957-2008 (LT). 144 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 295 (LT). 145 Ed. Multistar, Piatra Neamț, 1991, Ed. Lucman, 2002, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 146 Ed. Teora, 1994, 1999, tr. Anca Răzuș (LT). 147 Ed. Gama Press 2000, 1998, Ed. Leda, 2009, tr. Mihai Dan Pavelescu; Ed. Image
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se simt” față de obiectul discuției. De multe ori, oamenii sunt în stare să descrie sentimentele pe care le-au avut atunci când au luat în calcul posibilitatea folosirii unui anumit produs sau program. În plus, vor putea probabil să descrie cu anticipație consecințele anticipate ale folosirii unui anumit produs sau program. Folosiți întrebări simpletc " Folosiți întrebări simple" Cercetătorii începători au tendința de a complica prea mult întrebările pentru focus grup. Întrebările simple și clare sunt esențiale. De exemplu, nu întrebați: „Care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
va crește needucat. Aceste aspecte de viață paradoxale se explică prin faptul că cel care iubește foarte mult ceva nu mai poate respecta niște cerințe, niște reguli. Or, regulile nu numai că asigură ordinea, dar ne și dezvoltă capacitatea de anticipație, de prevedere. Μ Căutând și apărând condițiile de exprimare a adevărului, noi promovăm, de fapt, binele. Μ Când un copil Își mărturisește greșeala, părintele trebuie nu numai să părăsească rolul de judecător intransigent, ci și să aprecieze atitudinea copilului, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
persoanei. Scopul este aspectul concret, obiectiv, al intenției materializate În act. Prin act, intenția, subiectivitate pură, devine obiect sau obiectivitate concretă, care va satisface dorințele, plăcerea persoanei care a proiectat-o ca dorință anterioară. Intenția este, În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului persoanei respective. Spre deosebire de intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu Î), viitorul redactor-șef al „Ateneului” și inițiatorul primului Festival Literar-Artistic „G. Bacovia”, apărea cu un grupaj de șase poeme intitulat „Festivalul 1957”: „Chemare”, „Prietenie”, „O sută de mii”, „Moscova”, „Lenin”, „Vom cînta împreună”. Autorul își plătea astfel, cu anticipație, biletul pentru Festivalul Mondial al Tineretului de la Moscova, care urma să înceapă pe 28 iulie 1957. Pagina mai cuprindea o recenzie la romanul lui A. Tolstoi Hiperboloidul inginerului Garin, semnată de M. C. Delasabar și un articol despre „Aportul muzicii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întoarce înapoi și va regăsi un echilibru salvator și drept și ceea ce se află acum în sfera activității sale. Pe de altă parte, acestei întoarceri a umanității spre "cei dintîi pași ai istoriei sale, îi regăsim imaginea în romanele de anticipație și de science-fiction din vremea noastră. Un viitor istoric scrie, în anul 3750 al erei noastre, cronica ultimelor două milenii, aceasta este tema Amintirilor din viitor ale scriitorului american John Atkins, carte publicată în Franța în 195867. Pe Pămînt, s-
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dificultății de a distruge, din punct de vedere istoric, "ceea ce tine de o religie neconformistă de ceea ce va ține de un socialism nereligios". Așa cum o disidență religioasă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea poate fi considerată o "anticipație socialistă", multe teorii socialiste din secolul al XlX-lea pot fi văzute ca o "postfață" la o "tradiție a disidenței creștine". VI. SPRE O ÎNCERCARE DE INTERPRETARE 87. Vezi André Makaux, Vocile tăcerii, Galerie de la Pleiade, Paris, 1952. 88. Roger
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest „poemation eroi-comico-satiric” parodiază epopeile antice eroice, cu o savoare, cu un simț al comicului de situații și cu o suculență de limbaj demne de capodoperele umorului universal. Construcție barocă, Țiganiada include elemente de proveniență clasică și barocă, precum și, cu anticipație, de natură romantică, realistă, naturalistă, corelează epicul și liricul, imaginarul de inspirație mitologică păgână și biblică cu cel folcloric autohton, structurează dramaturgic o seamă de episoade și momente. Încorporând în narație și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
le includ corectiv ca o constantă, ceea ce înseamnă o schilodire esențială, o parametrizare fizică a unui sistem fundamental subiectiv, spontan și mai ales complex, în sensul conținerii factorilor emoționali. Prin predicție în Economie nu pot decât să descopăr mortul! Rolul anticipațiilor raționale este al exercițiului prin care nu se proiectează o stare viitoare, ci se avansează o posibilitate a stării prezente, adică se exprimă gradul ei de situare față de starea standard. Potențialitatea stărilor este și probabilitatea lor, iar alegerea uneia nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 237-241; L. Bureriu, Navigând, O, 1987, 26; Micu, Ist. lit., 498-499; Popa, Ist. lit., II, 1 020-1 021; Dicț. scriit. rom., IV, 555-557; Opriță, Anticipația, 176-180. A. Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
6; Marina Preutu, Le Japon dans l’espace de l’estampe, „Actualités roumaines”, 1987, 16; Cândroveanu, Lit. rom., 183-196; Victor Bârlădeanu, „Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III”, „Minimum” (Tel Aviv), 2002, 184-185; Victor Crăciun, Fondatori ai brâncușologiei, „Sărutul”, 2002, 2; Opriță, Anticipația, 442. Il. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
pentru tineret, RL, 1977, 6; Liviu Bratoloveanu, Ștefan Tita. In memoriam, RL, 1978, 30; Lit. rom. cont., I, 500-501; Rotaru, O ist., III, 85-86; Cândroveanu, Lit. rom., 211-213; Popa, Ist. lit., II, 1 026; Dicț. scriit. rom., IV, 561-562; Opriță, Anticipația, 448. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
cel care orientează presiunea de selecție. Iar când comportamentul a încetat să fie, în principal, automat pentru a deveni cultural, trăsăturile culturale înseși aveau să exercite presiunea lor asupra evoluției genomului"116. Formarea psiho-socială a personalității pornește de la eu ca anticipație emoțională. Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită, prin ideea deschiderii "culturale" a acestuia, modelul teoretic al vitalismului. Nu putem susține cu probe irefutabile influența, în privința acestei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]