2,485 matches
-
dar pot rămâne un deziderat și, în același timp, o sursă de frustrare atunci când aceste raporturi sunt disfuncționale sau când resursele personale sunt insuficiente. Ambele condiții reprezintă apanajul tulburărilor personalității, a căror constantă existențială integrează o dependență tensionantă, anxiogenă, față de anturajul social, conduite manipulative sau ostil-dominatoare și ignorarea detașată a celor din jur. Aceste particularități comportamentale pot fi uneori doar consecința disfuncționalității grupului social a cărei contribuție personopatică trebuie raportată la reperele demografice individuale și la nivelul de asumare responsabilă a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intruzive și tendința de a abandona ușor raționamentul inițial. Lipsa de eficiență intelectuală se explică și prin excesivele tendințe introspective și meditative, precum și prin incursiunile în imaginar. Comportamentul este solitar, apatic, monoton, lipsit de spontaneitate, cu un interes minim acordat anturajului. Este evitată intimitatea în relațiile interpersonale, exceptând rudele de gradul I. Sunt cvasipermanente hipoactivismul și chiar inerția motorie, care, alături de apatie, explică și hiposexualitatea în cadrul căreia sunt evidente lipsa dorinței și a interesului pentru sexul opus. Kalus, Bernstein, Siever (1993Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a anturajului uman, cu exepția rudelor de gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care întrețin cu precădere o anxietate socială accentuată și, de asemenea, este evidentă inconstanța în rolurile familiale și profesionale, celibatul, separarea și divorțurile fiind aproape o regulă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obsesiv-compulsivă, corespunzător deficitului de modulare afectivă, ideilor intruzive bizare sau anxiogene, inabilității în relațiile interpersonale, întreținută și de rezistența încăpățânată la inițiativele celor din jur. Raporturile cu tulburarea de personalitate evitantă sunt dominate de persistența fobiilor sociale, indiferent de atitudinea anturajului. Personalitatea depresivă și tulburările depresive interferează, de asemenea, cu structura schizotipală, comorbiditatea dintre ultimele două fiind descrisă de Siever et al., în 1991, pentru mai mult de 50% din cazuri. În același cadru, evoluția spre schizofrenie a tulburării de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rapid întrerupt de comentarii caustice. Pe fondul unei reduse toleranțe la frustrare, sunt frecvente iritabilitatea și impulsivitatea manifestă, fără vreo motivație aparentă. Antisocialul ignoră expectațiile și drepturile celor din jur, precum și normele comunitare. Sunt definitorii comportamentul manipulativ și dominator față de anturaj, cu apel constant la minciună și șantaj, dar și cu atragerea acestuia în acte îndreptate împotriva celor din jur. Atitudinile rigide evită intimitatea și întrețin o cvasipermanentă stare de alertă și tensiune intensă și ambientală, cu manifestări impulsive îndreptate cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
șantaj, dar și cu atragerea acestuia în acte îndreptate împotriva celor din jur. Atitudinile rigide evită intimitatea și întrețin o cvasipermanentă stare de alertă și tensiune intensă și ambientală, cu manifestări impulsive îndreptate cu precădere asupra familiei și persoanelor din anturajul imediat. Ostilitatea în raporturile interpersonale se materializează adeseori, spre deosebire de TP narcisică și TP de tip borderline, în cazul cărora ea poate fi transpusă în planul imaginativ. Tendința de a controla anturajul capătă uneori un aspect compulsiv, în perioadele de vulnerabilitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
impulsive îndreptate cu precădere asupra familiei și persoanelor din anturajul imediat. Ostilitatea în raporturile interpersonale se materializează adeseori, spre deosebire de TP narcisică și TP de tip borderline, în cazul cărora ea poate fi transpusă în planul imaginativ. Tendința de a controla anturajul capătă uneori un aspect compulsiv, în perioadele de vulnerabilitate crescută dominate de anxietate și depresie existând însă o semnificativă deschidere spre relația terapeutică. Abilitatea de a denigra și învinovăți pe cei din jur se împletește cu incapacitatea de a întreține
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
învinovăți pe cei din jur se împletește cu incapacitatea de a întreține relații sociale durabile, deși, adeseori, le inițiază cu dificultate. Alături de absența duioșiei și a umorului, este evidentă lipsa complexelor de vinovăție și remușcare corespunzătoare suferințelor sau pierderilor provocate anturajului, cu orientarea spre împlinirea necondiționată și rapidă a propriilor dorințe și nevoi de factură strict egocentrică. Concepția despre sine: „Sunt unic și omnipotent!”. Concepția despre lume: „Cei din jur există pentru a-mi servi interesele!”. Pot fi conturate câteva subtipuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
TP obsesiv-compulsivă, tulburări disociative, abuz de substanțe. Sunt de subliniat interferențele cu alte tulburări de personalitate de cluster B, în primul rând cu TP histrionică. Ele corespund instabilității imaginii de sine, labilității afective și eforturilor de prevenire a abandonului din partea anturajului. Prin acestea din urmă, ca și prin deficitul de autostimă și senzația cvasiconstantă de îngrijorare și tensiune, personalitatea borderline se raportează la personalitatea anxios-evitantă. Teama de abandon este un atribut comun și personalității dependente. Deficitul stimei de sine și cel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
infantil al TP de tip borderline descris de Kernberg. Asemănările cu tulburarea de personalitate antisocială se regăsesc în sectorul supraeului, corespunzător unei moralități conjuncturale, care nu atinge nivelul imoralității stabile și funciare a antisocialului, precum și în racordarea cognitivă la atitudinile anturajului în intenția manipulării lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
imperioasă de admirație, însoțită însă de un comportament lipsit de empatie. Stima de sine exagerată și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului, puterii și farmecului personal, care îi conferă statutul unei personalități cu totul speciale, chiar unice. Cu cât sentimentul grandorii personale e mai stabil, narcisicul e mai adaptabil; în situația opusă, se asociază trăsături
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și autostimei, tendințelor demonstrative și lipsei de empatie. Gunderson et al. (1991Ă pledează pentru dificultățile diagnosticului categorial care contrastează cu prevalența atributelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la critică. Aceste atribute sunt centrate pe raportul nevoie-teamă al individului. Sunt caracteristice stima de sine scăzută și tendința de autodevalorizare în orice situație. Evitantul adoptă strategii cognitive de factură micromanică, având drept scop evitarea criticii sau a respingerii din partea anturajului și a implicării în situații de viață problematice. Are, de asemenea, tendința de a amplifica realitatea personală în sens negativ și pe cea exterioară în sens pozitiv. Îi sunt proprii asociațiile superficiale pe fondul hipervigilității, dar și amnezii selective asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parental abuziv sau neglijent. Cele două condiții se stimulează reciproc. În același context LINEHAN (1993Ă descrie - din perspectiva teoriei învățării - comportamentul autodistructiv recurent specific personalităților cu dereglări în managementul emoțiilor, comportament care reprezintă un apel la îngrijire și atenție din partea anturajului. Din aceeași perspectivă substratul teoretic al terapiilor comportamental-dialectice îl reprezintă - ca și în cazul terapiilor cognitive dezvoltate de BECK și colab. (1990Ă - principiile teoriei învățării de această dată aplicate vieții emoționale. Atributul de „dialectic” se datorează coexistenței dintre acceptarea de către
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin intensitatea, dramatismul și periculozitatea lor pentru individ și anturaj. Sunt vizate deci stările depresive și anxioase, producțiile perceptuale și cognitive patologice, impulsivitatea și agresivitatea ce pot culmina în acte suicidare sau criminale. Rezultatele studiilor experimentale și clinice adresate terapiei medicamentoase a tulburărilor de personalitate sunt dificil de extrapolat în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cuvintele méle din minte nu scoateți"40. Este mai mult decât îndrăzniseră celelalte personaje. Liliacul spusese același lucru și fusese expulzat, Lupul, chiar și fără să își asume public opinia, era socotit periculos și împins către margine. În tot acest anturaj al lașității sau al prudenței, Brehnacea are totuși curajul de a spune lucrurilor pe nume. Firește, astfel de sfaturi înțelepte nu au căutare în lumea coruptă din Istoria ieroglifică, dar ele își demonstrează realismul și clarviziunea către final, când Brehnacea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
15 g de glucoză și să repete ingestia până când glicemia depășește 100 mg/dl (regula "15/15" pentru tratamentul hipoglicemiilor). Hipoglicemiile severe se tratează prin administrarea a 1 mg glucagon intramuscular sau subcutanat, sau a 50-100 ml glucoză 20%, intravenos. Anturajul pacientului (familie, colegi) trebuie instruit în ceea ce privește administrarea glucagonului. Repetarea episoadelor de hipoglicemie, mai ales la aceleași ore, impune ajustarea dozelor de insulină, sau schimbarea regimului de insulinoterapie. Mai jos sunt redate câteva recomandări privind modificarea regimului de 197 insulinoterapie și
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
moștenite genetic (un bun echilibru nervos manifestat într-un temperament facil, o inteligență bună, apariția fizică a copilului care-i atrage pe adulți etc.), cât și rezultatul fructificării unor oportunități oferite copilului de către mediul în care crește (bune resurse materiale, anturaj „sănătos”, persoane disponibile afectiv pentru copil etc.). Pe de altă parte, în mediul real, obiectiv, copilul își conturează, își creează, propriul mediu care este diferit de al celorlalți. Această selecție subiectivă se face în acord cu particularitățile nevoilor și manifestărilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață și care vizează: adoptarea unui regim alimentar sănătos; respectarea orelor de somn; practicarea sistematică a exercițiului fizic; solicitarea unui suport din partea familiei și a altor instanțe abilitate; promovarea companiei unor persoane agreabile etc. Alături de sfaturile destinate pacientului, familia și anturajul apropiat pot beneficia de mai multe sugestii legate de modul cum trebuie optimizat sprijinul din partea lor, în cursa pentru vindecare. Mai apoi, sunt livrate o serie de strategii simple, pliate la particularitățile individului și fără a abuza de ele numeric
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrucât pericolul morții planează totuși suveran. Similar copiilor abuzați care pot deveni abuzatori, la rândul lor, supraviețuitorii avortului, își conservă frecvent tendința de a realiza un avort, în sens larg (inclusiv psihic). Destinatarii pot fi propriii copii, alte persoane din anturaj sau ei înșiși. Când se află în postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind inerente însăși condiției de muribund. Deoarece integritatea unei asemenea persoane se află într-un pericol major și iminent, suferința domină suveran tabloul său psihologic. Este o suferință imensă, care invadează fără milă întreaga lui ființă, iar suferința celor din anturajul apropiat (mai ales a familiei), nu face decât să o fertilizeze suplimentar. Realizând o remarcabilă sinteză în literatura de spacialitate a domeniului, E. Vkolka (2004) surprinde principalele fațete ale suferinței unui bolnav terminal, semnalând prezența alături de suferința fizică și psihică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o dovadă expresivă că angajatul respectiv nu a devenit un robot insensibil, ci și-a păstrat nealterat umanismul, un umanism cu ochii umezi. Simptomele specifice sunt numeroase: oboseală cronică, sentimentul incompetenței, insomnie, probleme gastrointestinale, apatie, izolare față de colegi, conflicte cu anturajul etc. Vârsta tânără a specialistului, experiența profesională insuficientă, suport familial precar sau inexistent, o proiecție carențială a responsabilităților și așteptărilor la locul de muncă sunt premise favorizante pentru instalarea burnout-ului (apud Vekolka, 2004). Având în vedere că într-un hospice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Buzducea (2002) sugerează ca soluție de remontare a supraviețuitorului, alocarea zilnică a unui timp cuprins între 20 și 30 de minute, când acesta are voie să-l jelească fără restricții pe cel care a plecat. Suportul tonic și afabil al anturajului este indispensabil în această perioadă de încenușare psihică, iar frecventarea unui grup de suport dinamizează apreciabil perioada de recuperare (Mitrofan, Buzducea, 2009). Riturile de trecere, atât de frecventate în societățile preindustriale, însoțeau omul în toate răscrucile însorite sau înegurate ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]