KorAP: Find »[drukola/base=apărător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...438 >

10,938 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

măriei sale. Drumul e cu putință doar În cazul În care Ordinul Apărătorilor decide că trebuie să plecăm și ne acordă o escortă italiană. Aceasta e procedura de evadare În condițiile de azi. Pe scară se auziră pași grăbiți, iar În mijlocul Apărătorilor apăru căpitanul Morovan. - Ridicăm ancora. Dar, atenție, nu avem permisiunea autorităților vamale turcești. Obținerea ei poate dura cîteva ore sau o zi, două. Nu avem acest timp. În cazul În care suntem urmăriți și se ajunge la abordaj, am nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
grade! porunci Morovan. - Dreapta șaizeci de grade sub vânt! repetă marinarul de la prova, rotind repede cârma. Nava se Întoarse Încet spre chei. - Vă previn, spuse Morovan, că ancorarea În această zonă este interzisă! Riscăm să trezim suspiciunile pazei de coastă! Apărătorii ieșiră pe punte. Alexandru urcă pe vârful provei, așteptând să sară pe mal. Apoi Își aminti ceva, fugi În cală și se Întoarse cu șevaletul sub braț. - Atenție! strigă Gabriel. Suntem observatori, nu actori. Ne răspândim În piață și imediat ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Reuși să ajungă Într-un unghi din care se putea vedea poarta, Încă din prima secundă În care ar fi fost deschisă, dar și corabia pe care echipajul căpitanului Morovan aștepta o cât mai rapidă ridicare a ancorei. Alți doi Apărători sosiră lângă el și, Înțelegând că are nevoie de spațiu pentru un ultim portret, Împinseră ca din Întâmplare mulțimea, făcând loc pentru instalarea șevaletului. Nimeni nu acordă atenție acestei extravaganțe, căci toată lumea avea privirile ațintite spre poartă și spre camerele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
lângă corabie. Membrii echipajului se adunară În jurul lui Morovan. Gabriel privea când spre corabie, când spre palat. Când văzu că și al doilea grup de ieniceri urcă la bord, ridică degetele mâinii drepte, arătând semnul patru, apoi semnul doi. Patru Apărători ieșiră din piață, pornind pe străduțele care duceau spre chei. Urmau să se oprească la douăzeci de pași de vas, suficient ca să poată Înțelege ce se discută și care e gradul de pericol. Aproape de Alexandru, unul din Cuceritorii abia sosiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
minte acest nume. Poate că omul acela are și un chip”. Pe corabie lucrurile păreau să se Înrăutățească. Ienicerii Înconjurau echipajul de pe punte. Căpitanul gesticula larg, ca și cum ar fi refuzat un ordin, dar poate că gesturile sale le erau destinate Apărătorilor, care trebuiau să revină de urgență la chei. Gabriel făcu semnul de retragere generală la corabie. Doar cu o clipă mai târziu, poarta palatului Ak Sarai se deschise și murmurul mulțimii Încetă. Alexandru scoase penelul negru, gata să contureze cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cu puținele arme care erau la Îndemână. De pe străduțele ce dădeau spre mare se auzi zăngănit de arme și, În câteva clipe, În piață intră un grup de războinici În uniforme de ieniceri, dar cu Însemnele flotei de război. Dintre Apărători, nici unul nu se mai afla lângă Pictor. Războinicii căutau, prin mulțime, orice chip care părea străin. Unul Îl zări pe Alexandru și Îl indică celorlalți. Tânărul ieși cu greu prin mulțimea care rămăsese pe loc, ca și cum ar fi așteptat noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pe loc, ca și cum ar fi așteptat noi evenimente Într-o zi atât de neobișnuită. Simți cum cineva Îl prinde braț și spune, În limba turcă: - Stai pe loc! Ești arestat! Fără să stea pe gânduri, procedă exact așa cum prevăzuse antrenamentul Apărătorilor pentru astfel de cazuri. Prinse palma agresorului, Îi Întoarse degetele până la rupere, eliberându-se, și se răsuci brusc pe partea stângă, lovindu-l cu cotul În tâmplă. O luă la fugă pe prima străduță, dar În fața lui apărură alți ieniceri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
simți că Îngerul era un luptător puternic și extrem de rapid, căci În mai puțin de un minut elimină atacatorii care veniseră din spatele pictorului și se Întoarse spre cei care blocau accesul spre port. Nu Îl putu recunoaste decât vag, un Apărător din grupul spadasinilor de elită, care se antrenau Într-un loc special din tabăra de la Tudora. În schimb, Îngerul Îl cunoștea foarte bine. - Alexandru... Nu intra În panică. Vom scăpa de aici! Îi spuse repede, parând lovitura unui iatagan. La

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
În schimb, Îngerul Îl cunoștea foarte bine. - Alexandru... Nu intra În panică. Vom scăpa de aici! Îi spuse repede, parând lovitura unui iatagan. La semnalul meu treci lângă zid, urci pe balcon și ieși pe acoperiș! Ai o scară pregătită! Apărătorul atacă scurt ienicerul din stânga lui, pe care Îl ucise din două rotiri iuți de sabie, dezechilibră un altul cu o lovitură puternică la garda iataganului și un picior repezit În stomac. - Acum! strigă Îngerul. Alexandru se prinse cu mâinile de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
repezit În stomac. - Acum! strigă Îngerul. Alexandru se prinse cu mâinile de balcon, se sprijini cu vârful picioarelor Într-o nișă a peretelui și sări. De pe balcon urcă pe o scară până ajunse pe acoperiș, unde văzu drumul pregătit de Apărător. Era o succesiune de terase care coborau spre port. La capătul primeia găsi două buzdugane, pe care le puse la centură. Din locul unde ajunsese putea vedea din nou corabia asaltată de ieniceri. Din câte Își dădu seama, se aflau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
galere de război ale imperiului Începură să ridice ancora. - De asta Îmi era teamă... Îi spuse Morovan lui Gabriel. Marele vizir a ordonat galerelor să ne blocheze la mijlocul golfului. De aici putem scăpa, dar din strâmtoare nu. Adunați pe punte, Apărătorii și Îngerii lor priveau manevrele navale. Corabia lor se apropia vertiginos de cele două galere, care Începeau să vireze greoi, Închizând drumul. - Trireme sub pavilionul șarpelui și săgeții se desprind de chei! strigă marinarul de cart. - Iată că se poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
răvaș cu săgeată la primul loc de primire a mesajelor din rețeaua noastră de la Istanbul. Apoi, dacă altă ieșire decât moartea nu e, ridicăm pavilionul Moldovei. Asta va alerta iscoadele noastre, iar mesajul va fi trimis imediat spre Suceava. Nici Apărătorii, nici căpitanul Morovan nu spuseră nimic. Cuvintele lui Gabriel nu dădeau loc nici unei speranțe fiindcă situația din golf nu oferea nici o șansă. Pentru ca misiunea să fie Îndeplinită, trebuia ca mesajul să ajungă la măria sa. Viața lor era pe plan secund

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
loc nici unei speranțe fiindcă situația din golf nu oferea nici o șansă. Pentru ca misiunea să fie Îndeplinită, trebuia ca mesajul să ajungă la măria sa. Viața lor era pe plan secund. - Cifrăm mesajul... spuse Alexandru. Și luptăm până la ultimul. Ceilalți aprobară. Doi Apărători ai misiunii coborâră În cală, scoaseră seiful și citiră repede informațiile de pe fiecare raport. Apoi, unul dictă semnele cifrate, iar celălalt Începu să le scrie cu repeziciune. * - Care e sistemul de semnalizare? Întrebă Ștefănel. - Vizual, răspunse Amir. Steaguri În diferite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
voise nici o Întoarcere, căci orice fărâmă de viață punea În pericol o lume Întreagă. Avea să fie torturat, fără Îndoială. Nu știa dacă va rezista sau nu. Asta Îl făcea să devină o sursă de pericol pentru Ștefan, pentru Ordinul Apărătorilor, pentru toate misiunile secrete de dincolo de hotare. Spera că au fost luate toate măsurile pentru ca această catastrofă să fie preîntâmpinată. Dar nu credea să fie găsit, căci drumurile și casele conspirative ale Cuceritorilor erau un labirint pe care nimeni nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
nici să mergi pe picioarele tale, nici să ții o sabie În mână. Pe mâine. 5 ianuarie 1476, Cetatea de Scaun a Sucevei Erinei i se păru că cetatea nu mai are suflet. Se Întorsese voievodul, se Întorseseră dregătorii, garda Apărătorilor era la datorie, iarna era frumoasă iar vântul Încetase. Dar cetatea tot n-avea suflet. Era, parcă, locuită de păpuși mecanice. Viața continua, dar În surdină. Oamenii făceau ceea ce făcuseră și până atunci, dar mișcările lor aduceau cu cele ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Ștefan, care i-a trimis o epistolă urgentă, cerându-i să atace mai jos de Belgrad, spre cetatea Sabac, si, dacă se poate, să intre pe Valea Moravei, pe vechiul itinerar al lui Iancu de Hunedoara. - Tot nu Înțeleg... - Rețeaua Apărătorilor a descoperit un grup de spahii care au coborât pe Valea Moravei. Erau aproximativ patru sute și duceau un rănit pe o targă... Mult prea mulți pentru un singur rănit. - Pietro!! - Nu știm nimic În plus. Dar există o șansă. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
dacă a reușit să-i ucidă pe Cei Patru. Dar asta nu e tot. Corabia căpitanului Morovan a fost atacată de flota de război a imperiului. Nu avea nici o șansă să scape. De aceea a fost trimis mesajul cifrat. Dar Apărătorii care au preluat mesajul au adăugat Încă ceva. Au văzut cu ochii lor cum navele Cuceritorilor au protejat corabia noastră, gata să deschidă focul Împotriva galerelor turcești. Acum, ai noștri sunt În Mediterana și peste o săptămână vor intra În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
care Îl aștepta imediat ce Închidea ochii. 9 ianuarie 1476, Palatul Ak Sarai, Istanbul Știrile pe care le adusese Amir nu erau nici clare, nici liniștitoare. Căpitanul Oană nu era nicăieri În Moldova. Voievodul se afla În continuare sub protecția ordinului Apărătorilor, dar comandantul lor era acum căpitanul Pietro. Mai mult, serviciile de informații ale lui Ștefan făceau eforturi disperate să dea de urma căpitanului, care fusese prins Într-o ambuscadă organizată de Cuceritori. Cât despre Alexandru, acesta fusese trimis Într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ai alege dacă ai fi sub pavilionul Moldovei, știind că aliata Moldovei este Veneția? - Veneția! exclamă Amir. Firește, Veneția! Singurul loc În care ar găsi protecție! Singurul loc În care, mai mult decât protecția politică, ar găsi comandamentul central al Apărătorilor! - Timpul e scurt, Anda... Și totul depinde de informațiile pe care le avem. Două Întrebări mă macină și nu pot găsi un răspuns pe loc. Unde este tatăl meu? Și cum să-l apăr pe Alexandru? 12 ianuarie 1476, munții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
de mult timp pentru ca o parte din răni să se Închidă. Iar ca să reziste avea nevoie de o evadare din timpul prezent. Gradul În care durerea acționa asupra spiritului trebuia să fie cât mai coborât. Așa Învățase demult, În antrenamentele Apărătorilor din munții Alpi, și era convins că spiritul e singura lui șansă. „Secretul victimei”, cum numea Angelo exercițiile de rezistență la lovituri. Cei doi războinici care Îl târâseră pe dalele reci de piatră Îl așezară Într-un scaun metalic și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Semilunii, are nevoie să știe totul. Și repede. Știi la fel de bine ca și mine la ce mă refer. Aproape că ai putea pune singur Întrebările. Forța armatei Moldovei. Organizarea. Modul de acțiune și lanțul de comandă. Momentul În care intervin Apărătorii. Regulile Ordinului Apărătorilor. Misiunile aflate În derulare. Locurile. Scopurile. Semnalele. Aceasta e imaginea de ansamblu. Îți vei spune, desigur, că vei muri oricum. Deci nu are rost să spui nimic. Numai că nu ai libertatea de a muri când vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
să știe totul. Și repede. Știi la fel de bine ca și mine la ce mă refer. Aproape că ai putea pune singur Întrebările. Forța armatei Moldovei. Organizarea. Modul de acțiune și lanțul de comandă. Momentul În care intervin Apărătorii. Regulile Ordinului Apărătorilor. Misiunile aflate În derulare. Locurile. Scopurile. Semnalele. Aceasta e imaginea de ansamblu. Îți vei spune, desigur, că vei muri oricum. Deci nu are rost să spui nimic. Numai că nu ai libertatea de a muri când vrei. Te vom ține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Poți alege, spuse din nou Ogodai. Poți sfârși durerea care abia Începe. O poți Întrerupe. Măcar pentru azi. Mâine e o altă zi. Azi am nevoie de un răspuns. La alegerea ta. Unul singur. Cel mai simplu. De exemplu, semnalele Apărătorilor. Le știi și prin vis. Nu sunt multe. Încearcă. Dă-mi un semn de bunăvoință. Oană văzu că unul din călăi aduce o tavă metalică pe care o așează sub palma mâinii lui drepte. Celălalt aduse un clește și două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Un tablou fără culori și fără linii. Un joc de alb și gri, de ceață și valuri. Totul i se părea cu atât mai ciudat cu cât, deocamdată, nu avea voie să ia legătura cu nici un cunoscut din Orașul Lagunei. Apărătorii erau așteptați la un chei mai ferit, spre clădirile vămii, spre a fi escortați spre una dintre taberele din munți. Sosirea lor era secretă. Acestea erau condițiile evadării pe mare, În caz de catastrofă În țară. O știuseră Încă de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Morovan. Apoi se Întorsese spre echipaj și spusese: - Suntem salvați! Uralele marinarilor moldoveni se auziseră până la navele italiene, căci echipajele se adunaseră pe punte ca să vadă mai bine bucuria navigatorilor care scăpaseră din capitala Semilunii. La scurt timp, Gabriel adunase Apărătorii și le reamintise procedurile de evadare În caz de catastrofă În țară. Nici un semn, nici o privire dincolo de grupul lor. Goană spre cea mai apropiată tabără de antrenamente din Alpi. Iar apoi, când mesajele din țară vor sosi, respectarea exactă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]