2,251 matches
-
a mai revenit puțin. Atunci a repetat în gând lecția pe care tocmai o învățase pe propria sa piele, și anume că un om în aceste vremuri nu face nici cât o ceapă degerată, și apoi a simțit o rușine apăsătoare pentru ce trăiește, pentru ce i se întâmplă, avea impresia că și el, victima, este vinovat laolaltă cu călăii săi. A luat din buzunarul de la piept cărticica sa și a citit, cu mare greutate, câteva versete. Tremura în continuare. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Steagul Roșu, în loc de Hotarele. Tatei i se părea stupefiant și de-a dreptul caraghios să locuiască într-o localitate care se numește Steagul Roșu, dar asta e, ce mai conta, pe lângă atâtea supărări. Iar lista de supărări era lungă și apăsătoare. Trimisese zeci de scrisori acasă, dar nu primise nici un răspuns, nu avea nici o știre despre soarta Verei și a băieților. Apoi, cineva îi furase cărticica din care citea în fiecare zi și el interpretase asta ca pe un semn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Ilie” Măicuța Natalia termină de citit scrisoarea cu ochii plini de lacrimi și cu o voce slăbită, abia șoptită, zice: “Cum poți să te mai ții pe picioare? Cum poți să te mai ții pe picioare?” A urmat o tăcere apăsătoare. Tot măicuța Natalia are puterea să-și pună singură întrebarea: “De ce nu au venit Nina, și cu Valentin Țigău?” Ei promiseseră Măicuței că vor veni să o ia și împreună să meargă la Ilie ca să-l viziteze. Nu au venit
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Panificație „Pangran” Iași. Măicuța aștepta, parcă știa că trebuie să vină cineva. Era prin curte. Mereu cu treabă. Se simțea presată de timp. în sufletul zbuciumatei mame, presimțirea că nu-și va mai vedea fiul, devenea tot mai grea, mai apăsătoare, cumplit de dureroasă. Iar în timpul puțin pe care simțea că-l mai are se gândea la ce trebuie să facă pentru ca fiul Ilie să fie liber. Unde să meargă? Ce drum să facă? La ce uși de palate să mai
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
dar în același timp, poate, un indiciu al înfrângerii pe planul vieții... Oricum, e bine; așa trebuie să fie! Când sunt cu mine însumi, zac într-o stare de totală nepă sare: contactul dintre mine și mine e sterp, neproductiv, apăsător... Caietul acesta trebuie să schimbe totul: să țâșnească flăcări dintr-însul și să mă aprindă, să mă ardă, să mă înnoiască! Undeva se ascunde o greșeală... Iată-mă, așa cum sunt la două zeci și cinci de ani și mai bine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din București, pentru a verifica dacă într-adevăr aveam domiciliile indicate pe buletin, a durat peste o jumătate de oră. În acest răstimp ni se mai punea din când în când câte o întrebare, dar în rest domnea o tăcere apăsătoare și rău intenționată. În sfârșit, se primiră confirmările cerute pentru ambii suspecți. și, fără să ni se ceară nici un fel de scuze, ni s-a comunicat pur și simplu că putem pleca. Dar mașina pentru Câmpulung plecase între timp și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în anii următori unii dintre prietenii mei au început să fie și ei filați și interogați sistematic, locuințele să le fie percheziționate și manuscrisele confiscate, să fie exmatriculați din facultate și arestați. Ceea ce până atunci percepusem ca pe o atmosferă apăsătoare a devenit acum spaimă concretă. Prietenii mei erau torturați, știam exact unde și cum. Vorbeam zile în șir despre asta, oscilând între glume și spaimă, căutând cu îndrăzneală și tulburare o cale de ieșire, care însă nu se zărea nicăieri
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aceleiași probleme - că ceilalți vor căuta să afle din forma turnată de lingura mea cât de distrusă sunt lăuntric și felul cum mă străduiesc să-mi exprim starea interioară prin cuvântul „animalul inimii“. În The Women in the Window, filmul apăsător al lui Fritz Lang, se spune: „Omul ajunge în situații la care cu câteva minute înainte nici nu s-ar fi gândit“. Eu însă mă gândisem, și anume la faptul că joaca asta cu turnatul plumbului mi-ar putea dezvălui
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cerul satului oamenii formulau propoziții cu caracter practic, constatări referitoare la vreme. Când îi auzi ce spun, vorbele lor sunt frumoase, dar nu voit, ci fără știința lor frumoase: Cerul gonește. Cerul se-nvârte. Cerul se-nvăluie - adună nori. Cerul e apăsător. Cerul se-nvolbură. Cerului îi e sete. „Sub cerul liber“ nu se spune decât la oraș. Dar „liber“ cerul n-a fost nici o singură zi, nu era decât deschis. și azi continuu să spun: „sub cer deschis“. În toiul unui
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se amestecau, ca apa și uleiul. Elvețienii îmi cereau vin, se interesau de podgorie, an de vinificație etc, chestii de rafinament, viță de oameni obosită. Portughezii beau bere, direct din sticlă. Nu au interacționat nici un moment, stăteau complet separați. Sentiment apăsător, de eveniment care trebuie să treacă, să se producă rapid. Mă întreb unde s-au cunoscut, de regulă aceste două lumi nu au ocazia de a se întâlni în Elveția. "Nu sunt francez, sunt european Și voi sunteți europeni, chiar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
1969 - Notă asupra ediției Autorul a înțeles să monteze pentru prima oară în ciclul „Supraviețuirilor” o cronică a anilor 19681969 („Un august pe un bloc de gheață”) urmată de călătoria sa în URSS din toamna aceluiași an, dintr-un motiv apăsător, de neuitat: „Augustul” acela avea printre obsesiile sale invadarea Cehoslovaciei, citarea permanentă a unor medicamente pentru bolile de nervi și a unor indicații - în caz de război atomic - dintr-o carte apărută tot atunci la Editura Militară. Cenzura a cerut
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
am trimis și eu niște construcții și am fost selectat în concurs. Nu am luat nici un premiu atunci. Era în 1968. Pregătiri pentru participare la „Ex-tera” 1969. Cap. 2 Adolescența La Liceul „C. Negruzzi” am întâlnit o atmosferă rigidă, severă, apăsătoare. În clasa a-IX-a m-am confruntat cu prima problemă, fiind la un moment dat în situația de a rămâne corigent la Limba Latină. Profesorul Scripcă era un om de treabă, el nu avea nici o vină, problema era că eu niciodată
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de familie, ajungem la cifra de 463 de supuși. Cifra poate fi mai mare sau mai mică, fâcânduse de cele mai multe ori în mod conștient sau întâmplător, omisiuni care puteau avea drept rezultat o oarecare ușurare a obligațiilor, și așa, destul de apăsătoare a iobagilor. Tot în vederea aprecierii condițiilor de viață mai putem face următarea analiză: La Streza, din 37 de gospodării, găsim 3 gospodării fără copii, 5 cu 1 copil, 4 cu 2 copii, 9 cu trei copii, 4 cu câte 4
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oprea, măcelarii Victor Popa și Emilian Budac au sacrificat 2 porci, 44 de viței, 131 de oi și numai 13 miei, ceea ce ni se pare oarecum mai plauzibil, mai aproape de adevăr. Cauzele raportărilor nesincere nu putau fi decât practica unor apăsătoare obligații financiare. În ce privește meșteșugurile din satul nostru, trebuie să arătăm că acestea, au luat naștere și s-au dezvoltat tot în funcție de necesitățile omului, în deplină concordanță cu oferta de materii prime și materiale pe care i-a făcut-o natura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o realitate pe care o întâlnim în fiecare zi. Școlarii au suficiente motive să se îndrepte spre școală cu chipurile mohorâte. Părinții și bunicii sunt cei dintâi care știu ce îi determină pe copii să fie triști: copilăria furată, atmosfera apăsătoare din clasă, suprasolicitarea intelectuală, atitudinea rece, distantă, stresantă a unor învățători. Dascălii cu experiență și cu vocație pentru activitatea pe care o desfășoară știu să-și apropie copiii, să îmbine înțelegerea și îngăduința cu exigența, să armonizeze solicitările cu capacitatea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cartea încheiată, cu sufletul împăcat că a izbutit să ducă la bun sfârșit o treabă anevoioasă, el a revenit în marele oraș, zgomotos și poluat, în apartamentul său pustiu și neprimitor unde îl aștepta doar singurătatea. O întrebare insidioasă și apăsătoare i se strecurase în minte încă de pe drumul de întoarcere: îl vor ajuta puterile să mai meargă și altădată pe meleagurile îndrăgite ale copilăriei? Vizita Început de Florar, cu zile calde, luminoase și îmbietoare la plimbări și evadări în natură
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și strânse legături și în redacția căruia n-am decât prieteni vechi și încercați. Singura mea mâhnire e numai că fac acest lucru în împrejurări așa de grele și de triste ca cele de azi, într-o atmosferă tulbure și apăsătoare cum n-am cunoscut alta, sub un regim care a făcut din cenzură norma de drept comun, iar din libertatea de gândire o piesă de muzeu. Și acum un sfert de secol în urmă, generația mea se plângea de insuficiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Prof. Dr. Dumitru V. Marin III Partea a I-a Visul cu aripi frânte Cap. I Emoții și suspans Parcă nici nu-i venea să dea glas sentimentelor stranii care stăpâneau de la o vreme sufletul ei plin de o tristețe apăsătoare și greu de înlăturat. S-a apropiat de o fereastră privind mult timp în gol. Era trecut de jumătatea lui aprilie, iar câțiva porumbei își găsiseră locul de ședere în apropierea ei. Se obișnuise cu ei... Atunci când nu-i mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca ea și zâmbeau fals ascunzând tristele adevăruri ale vieții? Ea îl simțise pe Valentin ca pe un parfum scump pe care și-l dorea mult. Dar cum săl păstrezi atunci când și-a pierdut mirosul? Tăcerea dintre ei era din ce în ce mai apăsătoare. Ea nu făcea scene de gelozie și nu provoca scandal așa cum adesea provoca soțul său. Era calmă, iar plânsul îl avea ascuns. Dacă avusese vreo îndoială legată de căsătoria lor, de decizia pe care o crezuse corectă atunci, acum vedea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Ceaușescu” !) nu par să fi rămas acolo... E un moment simbolic într-un film deloc simbolic, ce reușește să vorbească despre lucruri foarte actuale ale României de azi, dar și să privească trecutul într-un mod care nu e niciodată apăsător. A.O. Scott : în bilanțul anual al cinematografiilor mondiale, publicat de Cahiers du cinema și distribuit în timpul festivalului de la Cannes, subliniai un lucru pe care l-am aflat și eu când am fost în România, și anume cât de puține
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
da, trebuie să-i dăm locuință! Una mai bună și mai în centru. Merită! Se pricepe de minune să fie obraznic cu femeile care vin în delegație după materiale. Rămîn stupefiat, privind-o cu ochii măriți. Simt brusc o durere apăsătoare în piept, deasupra inimii și, pentru o clipă, am din nou senzația aceea de prăbușire pe care am avut-o în biroul de la I.L.L., cînd mi s-a spus că nu-s pe nici un tabel. Te pomenești că nu știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
auziam pe sub balcon zgomotele temute; te așteptam, te bombăneam și te iubeam. Monica, fii prudentă. Nu fuma mult. Lasă trupului tău tânăr puterea și mireasma dulce a busuiocului... Monica, Monica... Ce greu îmi e fără de tine. Iubito! Marți seara Zi apăsătoare, de plumb. Azi-dimineață, trezire ca de condamnat la galere, după o noapte de insomnie. Griji și tristețe; o zi în care ți se pare că orașul îți spune cuvinte aspre, în care versurile lui Baudelaire îmi răsună sinistru în urechile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu fostele efigii ale tinereții ei superbe, în contrast cu această biată epavă, înfășurată în zdrențe murdare, zdrobindu-se de muncă, împreună cu cei doi bărbați ai casei, toți ca niște sclavi“. Soțul lui Rody, așa cum îl știi. Îți închipui deci atmosfera grea, apăsătoare. Dar, în ciuda tuturor acestor lucruri, o acalmie care-mi dădea voie să mă cufund în starea mea de spirit circumspectă și feroce. În fiecare dimineață, încercări fără rezultat la piață, apoi îndelungată siestă, cu o minunată buiotă cumpărată de Mișu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ziare pe stradă. Mă vezi strigând pe stradă și oferindu-le trecătorilor, în timp ce alerg ca să ajung prima la un tramvai? Ce orizont pentru inima mea grea și tristă, ce imensă decepție este bătrânețea mea! Stadiul acesta către moarte e oricum apăsător, dar să-mi bat chiar eu joc, făcând o grămadă de temenele, de strămoșii mei, de părinții mei și de mine însămi, să mi văd mâinile cum aplaudă, să le urăsc pentru că-mi pălmuiesc morții mei iubiți, să le urăsc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-și aduce aminte perfect. Stana, bona ta, Ion portarul, mama Paulinei - toți au să depună în favoarea noastră, dacă va fi nevoie. Dimineață alerg prin oraș ca să aranjez ce se mai poate aranja, după-masa la lucru, la munca mea grea și apăsătoare, seara mă zbat ca o păcătoasă pe frigarea din iad și dimineața o iau de la capăt. Poate că am să fiu obligată să mă mut, dar, fii convinsă, n-am s-o fac decât în caz de primejdie. Așa, draga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]