11,785 matches
-
romanul utopic Glasperlenspiel (1943), în care ni se prezintă evoluția unei persona imaginate de Joseph Knecht, Magister Ludi. Astfel, Dasa ajunge să realizeze inconsistența lumii și irealitatea valorilor materiale în urma experimentării unei vieți consumate într-o clipă din timpul fizic, apte de a-i dezvălui eroului omnipotența iluziei universale (maya). Tot în literatura universală, i se poate găsi un corespondent în nuvela Djoumane (1870) de Prosper Mérimée, care descrie o aventură terifiant-erotică a unui locotenent european în jungla orientală, pusă în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
informează, metodic, pacientul și, odată cu el, pe cititorul curios în legătură cu desfășurarea acțiunii din timpul hiatusului epic, provocat de obnubilarea conștiinței naratorului (strategia nu este străină de scenariile epice ale unui Henry James, care-și distribuie câțiva actanți în ipostaze reflectorii, apte de a disipa enigmele țesute pe parcursul intrigii convolute). Aflăm, astfel, că de la incidentul nocturn s-au scurs nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exegetică manifestă al lui G. Călinescu, care opinează că "nuvela se curmă prin spaima inoportună a eroului vizitator, care află prea devreme un lucru pentru care se cerea o mare desfășurare epică". Am fi avut nevoie de intuiția unui Lovecraft, aptă să realizeze că acest dénouement anticlimactic este semnul unei ironii auctoriale supreme, din aceeași specie cu raționalismul rece al unei Ann Radcliffe, care-și permite luxul modern de a sfâșia fără milă pânza subțire țesută de iluzia narativă a scenariului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sunt la capitolul interpretărilor posibile, o mențiune specială merită Simina, nepoata Christinei, care pare modelată după tiparul oriental, mai precis nipon, al copilului malefic. Există o întreagă galerie de cărți și filme ce au în centru imaginea unui puer maledictus, apt de a tulbura liniștea adulților sau chiar de a răzbuna spiritele celor morți din cauze violente. Dincolo de toate aceste chei hermeneutice, nu trebuie pierdut din veder faptul că, în Domnișoara Christina, ne confruntăm, pur și simplu, cu o poveste cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
își părăsesc, din superstiție, stăpânii și nu se mai întorc pe moșie. În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acolo cu capu-n jos, apucându-se de traheele luminii, târând metri de intestin din burțile spintecate, lăsând în urmă șiroaie de vomă și sânge, micșorându-se tot mai mult și pierind în întunecime". Epilogul suprinde o comunitate rurală regenerată, aptă de a-și continua viața potrivit unor cicluri milenare. Practic, întregul fragment poate fi lecturat în termenii unui scenariu bogomilist sau, dacă vrem să-i transferăm semnificațiile la nivelul dualismului occidental, catar, în care binele înfruntă răul într-un spasm
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care binele înfruntă răul într-un spasm agonistic de respirație apocaliptică, oarecum în genul romantic favorit al unui vizionar neînduplecat precum Blake. Ca exercițiu de virtuozitate narativă, pasajul este inegalabil. Cărtărescu are un stil inconfundabil, dublat de o imaginație debordantă, aptă de a coagula scene terifiante ex nihilo și de a le menține intensitatea pe parcursul unor fragmente epice consistente. Punctând, precum am făcut-o și eu pe parcursul acestei subsecțiuni, propensiunea autorului pentru macroopozițiile ontologice, Nicolae Manolescu are dreptate să afirme că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Inkeles (m. 2010), care a completat teoria modernizării cu noțiunea de personalitate modernă. Conceptul avea în vedere omul capabil de gândire independentă, de activism în general, interes pentru politici publice și variate domenii culturale, deschis la noi experimente, rațional și apt să facă planuri pe termen lung. Fiecare variabilă are unul sau mai multe înțelesuri, în funcție de etnie și popor mai mult sau mai puțin organizat, de tipul familiilor, tradițiile lor etc. În deceniile postbelice, personalități cu vederi de stânga din Franța
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a asociat adesea cu relativismul, MacIntyre respinge acuzația adusă de critici în acest sens. El amintește că, fiind adeptul tradiției morale aristotelice împărtășită și de filosofi ca Nussbaum, Rorty, Williams, Ricoeur, se delimitează de "metafizica biologizantă" aristotelică, promovând o teleologie aptă "să ne ofere o interpretare clară și fundamentată a telos-ului", atunci când acceptă că în viața omului un rol central îl au antagonismele și conflictele. (26, pp. 175-176) Astfel, relativismul cedează locul unor convingeri opuse. Una din preocupările importante ale lucrării
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mecanice la comportamentul uman, fără a preciza corespunzător condițiile de validitate a acestei expansiuni. De-abia în zilele noastre s-a arătat că, întrucât în descrierea comportamentului uman intervin convingerea, plăcerea ori teama, iar propozițiile care le conțin nu sunt apte de generalizări cu caracter de lege, "orice încercare de a-l înțelege (comportamentul, n.ns) în termenii unei explicații mecanice intră în conflict cu aristotelismul. Noțiunea de "fapt" cu privire la ființele omenești se transformă deci dintr-o viziune aristotelică într-una
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Asta înseamnă că un dialog de la egal la egal va începe în curând între cultura europeană și celelalte culturi exotice și arhaice". (2a, pp. 145-146) Mai putem reține și opinia aceluiași autor că, dintre culturile europene, cultura românească este mai aptă decât cele occidentale să întrețină dialogul cu spiritualitățile non-europene. În primul rând, fiindcă ea a fost și rămâne strâns legată de folclor, iar în al doilea rând, pentru că strămoșii daco-romani ai românilor au fost creștinați de unii Sfinți Părinți Apostolici
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a putut favoriza sesizarea faptului că performanțele adaptative uneori uimitoare pe care le ating ființele vii reprezintă, pur și simplu, efectul secundar și neintenționat al competiției pentru supraviețuire și reproducere, o competiție care promovează în fiecare generație puțini indivizi mai apți, eliminându i pe toți ceilalți, și nu al unei acțiuni intenționate, așa cum suntem înclinați să credem. S-au găsit mai recent dovezi că Darwin a cunoscut bine teoriile economiștilor scoțieni bazate pe principiul laissez-faire. Se știe că el a citit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
competiției neîngrădite, o competiție în care doar indivizii ale căror variații de caractere îi avantajează au în general și în medie șansa de a lăsa urmași. Aceștia, la rândul lor, au o șansă rezonabilă de a elimina competitori mai puțin apți. Este greu de crezut că Darwin a ratat ocazia de a pune în valoare acest potențial ideatic în soluționarea problemei care îl preocupa. Acolo unde Paley și alți creaționiști de factură tradițională nu vedeau nici o alternativă la proiect și intenție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
într-o tendință înnăscută și inevitabilă spre perfecțiune la toate organismele“, Darwin își va formula propriul său punct de vedere astfel: „Pentru teoria noastră, existența persistentă a organismelor inferioare nu reprezintă nici o dificultate, deoarece selecția naturală sau supraviețuirea celor mai apți nu include în mod necesar o dezvoltare progresivă - ea beneficiază numai de avantajul acelor variații care se manifestă și sunt folositoare fiecărui organism în cadrul relațiilor sale complexe de viață.“ Evoluția speciilor nu este, prin urmare, o mișcare într-o direcție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în mod întâmplător, adică independent de această presiune. Nucleul explicației darwiniene a originii speciilor este cuprins în cele trei capitole ale cărții privitoare la variația în stare naturală, la lupta pentru existență și la selecția naturală sau supraviețuirea celor mai apți. Este interesant de reținut că, încă de la apariția primei ediții a cărții și până în zilele noastre, unii critici ai teoriei lui Darwin au socotit că o obiecție zdrobitoare ar fi aceea că cele mai uimitoare adaptări, pe care le întâlnim
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
principiu, prin care orice variație neînsemnată, dacă este folositoare, se păstrează, l-am numit selecție naturală pentru a sublinia legătura lui cu puterea de selecționare a omului. Dar expresia pe care o folosește adesea Herbert Spencer, anume supraviețuirea celui mai apt, este mai proprie și uneori la fel de convenabilă.“ Perspectiva schițată în aceste rânduri aduce în prim-planul atenției fapte care fuseseră până atunci adesea trecute cu vederea de către naturaliști deoarece ele îl contrariază pe orice observator al naturii a cărui gândire
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mijloacele sale metodice sau inconștiente de selecție, oare ce nu ar fi în stare să realizeze selecția naturală? Omul poate acționa numai asupra caracterelor externe și vizibile; natura, dacă îmi este permis să personific păstrarea naturală sau supraviețuirea celor mai apți, nu se sinchisește de aparențe decât în măsura în care sunt folositoare oricărei ființe. Ea poate acționa asupra oricărui organ intern, asupra oricărei umbre de deosebire constituțională, asupra întregului mecanism al vieții. Omul selecționează numai în interesul său; natura numai în interesul organismului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ci chiar anticipată, ca urmare a unor schimbări în ambianță produse de acțiunea omului! Este un fapt că nu numai filozofi ai științei, ci și cercetători din științele fizico-chimice sau din discipline biologice de tip fizical sunt în mică măsură apți, datorită unor obișnuințe de gândire formate prin educație și exercițiu profesional, să înțeleagă în toată amploarea și varietatea lor factorii care limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru a organiza rezistența împotriva armatelor Puterilor Centrale. La sugestia comandanților armatelor noastre s-a hotărât mobilizarea tuturor bărbaților cu vârste cuprinse între 17 și 50 de ani. Scopul era de a nu lăsa la îndemâna inamicului forța vie a țării aptă de a ține o armă în mână. Această impresionantă mutare s-a suprapus și cu refugierea din fața urgiei a sute de mii de civili, care, pe lângă 152 bagajele personale pe care le-au putut lua, au venit în vechea provincie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru constrângerea lor”. De aici putem deduce numărul mare al pierderilor noastre. Să treacă Prutul, „...pentru a zdrobi duș anul bolșevic de la răsărit și de la miazăno b.II. Urm mediat după ce Antonescu ordonase pe 22 iunie 1941 ostașilor ro m apte”, aviația sovietică aflată în bazele din Basarabia a executat masive raiduri aeriene împotriva localităților noastre mai răsărite. Bine nțeles că de acest „tratament” nu au fost scutite nici orașele Vaslui și Huși, aflate pe teritoriul nostru de interes istoric. Potrivit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în Consiliul Județean Sibiu (2000-2008) / 334 Evoluția voturilor la scrutinul pentru Primăria municipiului Sibiu (2000-2008) / 335 Rezultatele scrutinului din 2008 pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Sibiu / 336 Distribuția teritorială a mandatelor de primari și de consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 / 337 Mandatele locale ale UDMR, FDGR și ApT / 340 Comparație între rezultatele electorale ale UDMR și PCM în județele din Transilvania cu un număr semnificativ de etnici maghiari / 341 Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru Primăria municipiului Sibiu (2000-2008) / 335 Rezultatele scrutinului din 2008 pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Sibiu / 336 Distribuția teritorială a mandatelor de primari și de consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 / 337 Mandatele locale ale UDMR, FDGR și ApT / 340 Comparație între rezultatele electorale ale UDMR și PCM în județele din Transilvania cu un număr semnificativ de etnici maghiari / 341 Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului / 342 Lista de grafice Triunghiul ideologic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
președinte al Consiliului Județean Sibiu. Chiar și limitată, puterea de influență a FDGR asupra politicii naționale trebuie comparată cu cea a altor partide regionale, precum UDMR și Alianța pentru Timiș. Alte partide regionale mici: Alianța pentru Timiș Alianța pentru Timiș ( ApT) nu este, în fapt, un partid, ci o alianță electorală, așa cum indică și numele său. Apărută în 2008, ApT este o alianță realizată în județul Timiș de două partide mici, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și FDGR, pe de-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cea a altor partide regionale, precum UDMR și Alianța pentru Timiș. Alte partide regionale mici: Alianța pentru Timiș Alianța pentru Timiș ( ApT) nu este, în fapt, un partid, ci o alianță electorală, așa cum indică și numele său. Apărută în 2008, ApT este o alianță realizată în județul Timiș de două partide mici, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și FDGR, pe de-o parte, și Partidul Național Liberal (PNL), pe de altă parte. Deși un partid național aflat la guvernare, PNL
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bine ancorate local. Așa s-a întâmplat în 2008 și în municipiul Sibiu, unde PNL a refuzat să-și desemneze un candidat și a preferat să-l susțină oficial pe Klaus Johannis, candidatul Forumului. Deși nu este un partid politic, ApT este un caz ce merită studiat din perspectiva naționalizării sistemului de partide în România. Refuzul PNL de a combate local partide mici din Timiș, dar care susțin candidați foarte vizibili, precum primarul în funcție al municipiului Timișoara, reprezintă recunoașterea caracterului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]