4,707 matches
-
țară, care ne lămurește și de ce a urât atâta Cioran ideologia, de ce a respins în bloc credință, neamul, pe el însuși. Cioran a fost contra oricărui sistem, a lucrurilor plănuite, pe care le echivala nu de puține ori cu mentalitatea apuseana. Rătăcirile sale ideologice și politice din anii '30, "păcatele" antisemite și criptofasciste din tinerețe, chiar simpatia să jenantă pentru Hitler, toate au făcut ca, mai tarziu, orice convingere să-i pară suspectă. Cioran este convins de lipsă de noroc a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
strict al cuvântului așa cum Occidentul este tentat să le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin{\cîte 49}, ci a organizat monahismul răsăritean într-o formă care durează și astăzi în Bisericile Ortodoxe, monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după rânduiala aflată în Regulile Sfanțului Vasile cel Mare. Vasiliada - orașul dragostei milostive Ca arhipăstor, Sfanțul Vasile cel Mare
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
un chinuit al dilemelor religioase și al cunoașterii de sine: nu mai deosebește imaginarul de real, orgoliul de rugăciune, insurgența de căință. Este un spirit renascentist, sfâșiat între Occident și Orient, simte sângele Bizanțului grec curgându-i prin trupul de apusean, este grec și deopotrivă franc, realizând acea coincidentia oppositorum, noul concept al maestrului său, cardinalul Cusanus. Jean Ange are clarviziunea prăbușirii Constantinopolului, ultima Romă, ultima candelă a speranței creștine, sub invazia "Fiarei ce va să vie", întrupată în sultanul Mehmet
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un nou tip de regalitate, care respingea în același timp concepția mai veche occidentală a monarhiei fără control. Așadar, în regatul Ierusalimului a existat o îngrădire a puterii suverane, dar la o fărâmițare politică cum s-a petrecut în Europa apuseană nu s-a ajuns niciodată. Ca să evite vreo neînțelegere privind raportul suzeranitate/suveranitate, regele Amaury I a promulgat Assises sur la ligèce, prin care stipula că toți nobilii, fără excepție, datorau jurământ de fidelitate monarhului și obligația nelimitată a serviciului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
demonstrează Așezămintele din Ierusalim. Cele mai însemnate urmări ale cruciadelor din punct de vedere al amploarei, al duratei sau al implicațiilor lor în evoluția ulterioară a societății au fost totuși cele privind Europa 37. Astfel, procesul de centralizare a statelor apusene, de întărire a monarhiei, a fost mult înlesnit, pe de o parte ca o consecință a mutării teatrului de război în Orient, pe de altă parte prin înlăturarea pentru un timp îndelungat a nobililor și armatelor lor din țară. Aceasta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
MDCCCLVII. Malaurie, Philippe, Antologia gândirii juridice, Humanitas, București, 1997. Mályusz, E., Les débuts du vote de la taxe par les Ordres en Hongrie Féodale, în NEH, I, Akadémiai Kiado, Budapest, 1965, pp. 55-82. Manolescu, Radu, Istoria evului mediu, vol. I, Europa apuseană, P. I-II, București, 1993. Idem, Le problème du patriciat dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH, nr. 1/1976, pp. 35-40. Idem, Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vol. I, Europa apuseană, P. I-II, București, 1993. Idem, Le problème du patriciat dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH, nr. 1/1976, pp. 35-40. Idem, Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras din culegerea SAI, vol. XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa apuseană în secolele X-XIII, în RI, Serie nouă, 1990, nr. 1-2, București, pp. 165-176. Idem, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în SAI, IX, 1967
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH, nr. 1/1976, pp. 35-40. Idem, Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras din culegerea SAI, vol. XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa apuseană în secolele X-XIII, în RI, Serie nouă, 1990, nr. 1-2, București, pp. 165-176. Idem, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în SAI, IX, 1967, pp. 285-286. Idem, Societatea feudală în Europa apuseană, Edit. Științifică, București, 1974. Makkai, L.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras din culegerea SAI, vol. XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa apuseană în secolele X-XIII, în RI, Serie nouă, 1990, nr. 1-2, București, pp. 165-176. Idem, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în SAI, IX, 1967, pp. 285-286. Idem, Societatea feudală în Europa apuseană, Edit. Științifică, București, 1974. Makkai, L., Histoire de Transylvanie, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1946 (Editée par l'Institut Paul Teleki, Budapest). Mályusz, E., Les débuts du
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa apuseană în secolele X-XIII, în RI, Serie nouă, 1990, nr. 1-2, București, pp. 165-176. Idem, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în SAI, IX, 1967, pp. 285-286. Idem, Societatea feudală în Europa apuseană, Edit. Științifică, București, 1974. Makkai, L., Histoire de Transylvanie, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1946 (Editée par l'Institut Paul Teleki, Budapest). Mályusz, E., Les débuts du vote de la taxe par les Ordres dans la Hongrie féodale, în NEH
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Dieta imperială întemeiată pe reprezentarea stărilor. 25 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 117. 26 A. Oțetea, Renașterea și Reforma, București, 1968, pp. 155-158; Radu Manolescu, Societatea feudală în Europa apuseană, București, 1974, p. 123. 27 G. de Lagarde, op. cit., p. 108. 28 Ibidem, p. 109. 29 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 11. 30 Ibidem, p. 90; cf. N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor, I, pp. 154-155. 31 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pp. 113, 116. 82 I diritti, p. 204. 83 În acest sens: J. H. Baker, An Introduction to English Legal History, Butterworths, 1990, p. 15; L. Konopczyňski, op. cit., pp. 65-66, 113; Radu Manolescu, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în SAI, IX, 1967, pp. 285-286; R. Doucet, op. cit., pp. 312-313; M. Bloch, La France sous les derniers Capétiens (1223-1328), Paris, 1964, pp. 39, 45; Histoire de la France des origines à 1789, Moscou, 1978, p. 164 (Histoire de la France); Ch.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Gh. Bichicean, Germania. O istorie de la antici la moderni, Institutul european, iași, 2010, p. 60-61 (Germania). 110 Gh. Bichicean, op. cit., p. 61. În același sens: Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 187, 192. R. Manolescu, Istoria evului mediu, vol. I., Europa apuseană, Partea I, București, 1993, p. 136 (Istoria evului mediu). 111 E. Zöllner, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent, ed. a VIII-a, vol. I, București, 1997, pp. 84-85. 112 Ibidem, pp. 86, 161. 113 G. de Lagarde, op. cit., p. 101
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
între timp) și Rossi cu ani în urmă. Prin urmare, Dracula nu a murit, ci s-a repliat, pentru a pregăti noi orori internaționale. Care e funcționalitatea estetică superioară a acestui gigantic roman, nelipsit, după cum se vede, de vechile stereotipuri apusene, legate de Vlad Țepeș, cînd naive, cînd ridicole de-a dreptul? Pentru a răspunde la întrebare trebuie să revenim în subsolul mănăstirii bulgare, unde Dracula și-a dus victima (pe Rossi), cu scopul de a-i dezvălui un imens secret
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
loialitate, soția, Rosalind (avocată), și își vizitează, suficient de regulat (pentru a nu stîrni discuții), mama senilă (fostă campioană de natație), internată la azil. În Henry Perowne se cumulează, ca atare, trăsăturile unui strălucit exponent al upper middle class-ului apusean beneficiarul principal al avantajelor capitalismului tîrziu. Precum toți membrii clasei (castei) sale, el pare să nu fi dat greș în nimic, succesul fiind, în cazul lui, o disciplină, o mecanică, o rutină, mai degrabă decît o simplă întîmplare. Chiar tensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
edituri prestigioase. Aici, critica îl vede ca pe un realist tîrziu al societăților postcomuniste. Ironic, nici măcar un astfel de clișeu (pozitiv, în intenția sa) nu rezumă partea viabilă a scrisului kurkovian. Ca și Conrad altădată (care a denunțat superficia litatea apuseană în relațiile cu Răsăritul european, într-un roman politic Under Western Eyes/Sub ochii Occidentului), Andrei Kurkov cunoaște astăzi, în Vest, mai curînd o popularitate a exotismului epic decît o celebritate genuin artistică. Resemnat ori nu, el își redactează, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a separat niciodată integral de rădăcinile culturale turcești. Continuă să scrie în limba maternă, plasîndu-și temele epice, invariabil, în contextul Turciei moderne sau poate chiar mai des al celei tradi ționale. Deși integrat, măcar din punct de vedere intelectual, civilizației apusene, el rămîne, psihologic vorbind, anexat culturii de origine, pe care o reactualizează ficțional. Alocuțiunea rostită de autor în fața Academiei Suedeze (la decernarea Nobel-ului) și intitulată, simbolic, Babamin Bavulu/ Valiza tatălui meu, încearcă să facă o radiografie în plan alegoric
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
străinătate, ca bursieri ai statului, mai mulți tineri moldoveni talentați, ca să-și însușească o cultură superioară [îndeosebi] la Universitățile din Austria și Germania", tineri care, la întoarcerea în țară, "stăruiră să se introducă în cultura și civilizația Moldovei un curent apusean, mai ales în domeniul arhitecturii, picturii și agriculturii"1; cu precizarea că domeniile de specializare au fost ceva mai largi, chiar și pentru tinerii din primele eșaloane vezi cazul Asachi, cu studii în matematică, inginerie și istorie la Universitățile din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Piatra, impuse de statutul său de proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în munții din partea sudică a târgului, pe moșia mănăstirească Săvinești și pe malul apusean al Bistriței, în perimetrul munților Bourul, Boghiul și Bogoslav. Observațiile și propunerile sale au fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat Sfatului Administrativ în toamna anului 1842, iar, prin mijlocirea guvernului, acestea au ajuns sub ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de atmosferă beletristică, diseminată în mod cu totul excepțional în opera lui Miron Costin (1633-1691), primele nuclee epice terifiante în literatura noastră apar abia în perioada pașoptistă, la autori formați intelectual în Occident sau măcar supuși unei pronunțate influențe culturale apusene. În acest context, îi am în vedere pe scriitori precum Constantin Negruzzi (1808-1868), Ion Ghica (1816-1897), Dimitrie Bolintineanu (1825-1872). O generație mai târziu, își fac apariția Nicolae Gane (1838-1916), I.L. Caragiale (1852-1912), Alexandru Macedonski (1854-1920) și Barbu Delavrancea (1858-1918). În
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că, în tradiția patristică timpurie, Augustin mergea până la a respinge toate formele de magie, fie ele inițiate în consonanță cu demonii (necromanția) ori cu îngerii (teurgia). Pe urmele sale, după cum notează Brian P. Levak (2003: 27), întreaga tradiție a creștinității apusene, de la Toma din Aquino la doctorii catolici ai Universității din Paris, se grăbește să condamne practica. Nu altfel stau lucrurile în Răsărit, unde Biserica Ortodoxă acționează în direcția respingerii oricărui pact realizat între om și elemente supranaturale. Iată, așadar, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de factură romantică, însă rădăcinile propriu-zise ale Arankăi pot fi detectate, în opinia mea, mai ales în poza gotică, de orientare preromantică. Este vorba, mai precis, despre un gotic redimensionat, ajustat la condițiile unui spațiu special, de frontieră dintre lumea apuseană și cea răsăriteană, i.e. Transilvania. Surprinde locvacitatea stilului, ceea ce constituie, după caz, o calitate sau un defect în scriitură. Într-o carte plină de poncifuri critice, Mihai Gafița strecoară însă și o observație pertinentă: "Structura frazei lui Cezar Petrescu e
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al cărei portret hipnotizează orice privire. Atras de o chemare misterioasă către smârcurile fetide, eroul îl reîntâlnește afară pe hirsutul Gușat, figură împrumutată din imaginarul gotic apusean: acesta "se apropie ocolit cu râsul oribil, care-i dezvelea dinții galbeni și tociți, cu pieptul dezgolit care-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași apă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu vii, vârstnicii, nu tinerii, lașii, nu curajoșii. La acestea, se adaugă restructurările însoțite de prea multe pierderi materiale și energetic-umane. La pluralismul ideologic și la sensurile globaliste ale acțiunilor, UE adaugă însă noi competențe comunitare instituțiilor croite în localități apusene intrate în istorie. După adoptarea tratatului de la Maastricht în 1992-1993, Consiuliul Europei a stabilit trei criterii ferme pentru primirea de noi membri: 1. în plan politic, promovarea democrației și drepturilor omului; 2. în plan economic, crearea economiei viabile de piață
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
umane, acest principiu l-au preluat în felul lor toți cei care au cercetat ori au reflectat la temele modernității, post- sau hipermodernității. Vechimea istorică a termenului "modernus" se pare că datează din secolul al V-lea al Evului Mediu apusean timpuriu, când se desemna cu el contrastul dintre noua religie creștină și "păgânismul" greco-roman mai vechi. Cu jumătate de secol în urmă, P. Grimal documenta că sensibilitatea romană intimă era opusă randamentului și exploatării științifice greco-latine. Romanii se credeau a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]