2,860 matches
-
fi prins și domitale zăbavă lucru delungat (DÎ.1593: XCIII) e. Dumnezeu știe cine ar fi încăput până acmu (DÎ.1593: XCIII) f. derept însă nu numai aceaea care-ară fi înnapoi rămas (DÎ.1600: XXXVI) g. de curea sânge cum ară fi tăiat atunce (MC.1620: 32v) (4) a. de n-ară fi acesta fiind de la Dumnezeu (CC1.1567: 28r) b. Și cându are fi aceastea zicându, zisă Ragoil (DVT.1679−99: 324v) c. când are fi Tovie cugetându cum rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Dumnezeu știe cine ar fi încăput până acmu (DÎ.1593: XCIII) f. derept însă nu numai aceaea care-ară fi înnapoi rămas (DÎ.1600: XXXVI) g. de curea sânge cum ară fi tăiat atunce (MC.1620: 32v) (4) a. de n-ară fi acesta fiind de la Dumnezeu (CC1.1567: 28r) b. Și cându are fi aceastea zicându, zisă Ragoil (DVT.1679−99: 324v) c. când are fi Tovie cugetându cum rugăciunea lui are fi ascultată (DVT.1679−99: 321r) (5) a. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v) Iară Eu zic voao că [CP cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie], face-opre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT.1648: 7v) b. Domnul râde-și lui (CP1.1577: 65r) Fu o bură mare, atâta cât să înecă lemnul în Iordan atâta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v) Iară Eu zic voao că [CP cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie], face-opre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT.1648: 7v) b. Domnul râde-și lui (CP1.1577: 65r) Fu o bură mare, atâta cât să înecă lemnul în Iordan atâta de afund, [CP cât nu-l aflară](LC.~1650: 415v) c. Cuvântul Domnului ceriul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Să ești Fiiul lui Dumnedzeu, aruncă-Te gios, că scris iaste că va porunci îngerilor săi de tine și spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) (41) a. numai să ne ară arăta un prilej (DÎ.1600: XXXVI) b. Săcu limbi omenești și îngereștiașu grăi(CC2.1581: 337) c. să ai fi îngrădit cu foc (MC.1620: 137v) În cele ce urmează, ne vom referi în mod sistematic la să subjonctival. În ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
originale din secolul al XVI-lea (DÎ) arată că în toate contextele linearizarea sistematică este să > nu; linearizarea nu > să nu este atestată în aceste texte. (42) a. să nu știe oamini mulți (DÎ.1521: I) b. Iară cine s-ară scula, oricarele din neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moșiie (DÎ.1594: X) c. eu, împăratul, la domneta Mihaiu voievod rogu-te, în cestu rându să nu mergi la Moldova (DÎ.1600: XXXII) În rarele situații în care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dooă-trei rânduri au trimis să vadză, adevăratau sosit? (CLM.1700-50: 255r; Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) b. Și ducându-l pre acel om la Ștefan-vodă, l-au întrebat Ștefan-vodă: elau strigat așea tare, și pentru ce ară duminica? (NL.~1750-66: 11) c. (Și ieși Antioh din scaun și șezu Alexandru în scaun, și să <să>rută cu Potolomei și cu Filon și cu Antioh și cu toți craii și domnii. Și lă păru bine de Alexandru, că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui Dumnedzeu, aruncă-Te gios, că scris iaste că va porunci îngerilor săi de tine și spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) o. Iară Eu zic voao că cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie face-o pre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT.1648: 7v) p. Că cu ce giudecată veți giudeca, giudeca-vă-veți (NT.1648: 9r) q. Adevăr grăesc voao căveni-vor toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) o. Iară Eu zic voao că cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie face-o pre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT.1648: 7v) p. Că cu ce giudecată veți giudeca, giudeca-vă-veți (NT.1648: 9r) q. Adevăr grăesc voao căveni-vor toate acestea spre neamul acesta (NT.1648: 31r) Mai rar, structurile inversate apar în subordonate circumstanțiale (112) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
luate, desigur, în considerare. Luând drept diagnostic al deplasării verbului poziția auxiliarului, am inclus în categoria structurilor cu gramatică V-la-I și structurile AUX-V-CL, în care encliza pronumelui clitic este fie determinată fonologic (cu fem. sg. ac. o: cum că au arat-o Bogdan-vodă cu leșii, NL.~1750-66: 4), fie rezultatul influenței modelului / textului străin asupra textului românesc (de obicei, dar nu obligatoriu, cu pronume reflexiv: cela ce va spunre-seție, PH.1500−10: 64v; și vei da-ne fără vină, DDL.1679
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mainte, că veți cu adevăr afla mare vistiiariu sufletesc (PO.1582: 10) t. Și ziseră: tu însuți eștiaiceavenit și veri să biruiești, derept aceasta mai vârtos vom face cu tine decât cu ei (PO.1582: 60) (152) a. aceaea care ară fi înnapoirămas (DÎ.XXXVI.1600) b. de-ai hidomiatasârguitsă fiipână acmuvenit (DÎ.XCIII.1593) c. de va fiomulzăcând spre moarte (CPrav.1560−2: 6v) Mai slab reprezentată este dislocarea cliticului pronominal de verb: (153) a. afară să neprentru ealeispăsim (CCat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V-la-I); cu alte cuvinte, dislocarea nu se aplică prin crearea/activarea de poziții noi, ca în analiza din Martins (2002), ci, mai degrabă, dislocarea apare ca efect al faptului că verbul rămâne în domeniul lexical vP; (161) a. De n-ară fi Domnul Savaotlăsat noao sămanță (CPr.1566: 253; Zafiu 2016) b. De-ați fi orbifiind, n-ați fi având păcate (CT.1560-1: 207r) c. candu va fi unchiul mainteluoat nepoata (Prav.1581: 233r) d. De va neștine fi avându vro
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constituenți în structura predicatelor complexe; ne referim la structura alcătuită din verbul a putea plus infinitiv scurt verbal, ilustrată prin exemple ca (171): (171) a. cum cuvintele tale ceale sfinte să le putemcu drag mareasculta (CM.1567: 251v) b. ce ară puteaeipăți de la jidovi (CC1.1567: 15r) c. Cine den ceia ce sânt de potriva mea ară puteade totcăuta cu ochii lui întru adâncul a atâtea taine (...)? (SVI.~1670: 150r) d. Pentru aceasta dară nimene din scrisorile lor, nici cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scurt verbal, ilustrată prin exemple ca (171): (171) a. cum cuvintele tale ceale sfinte să le putemcu drag mareasculta (CM.1567: 251v) b. ce ară puteaeipăți de la jidovi (CC1.1567: 15r) c. Cine den ceia ce sânt de potriva mea ară puteade totcăuta cu ochii lui întru adâncul a atâtea taine (...)? (SVI.~1670: 150r) d. Pentru aceasta dară nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adevărate, audzite sau vădzute a lor, nu lepotoameniicrede (NL.~1750−66: 3) e
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
punct de vedere morfologic, auxiliarul pasiv are comportamentul unui verb plin, variind flexionar în funcție de mod, timp și aspect. 2 V. §3.1.4.2 infra pentru exemplificare și analiză. 3 Structurile dublu compuse de condițional sunt sporadice (Zafiu 2016): De-ară fi amu fost fiind pre pămant (CPr.1566: 553;Zafiu 2016). 4 Viitorul perfect dublu compus (Zamfir 2007; Zafiu 2016) este atestat rar, în unele texte din secolele al 16-17-lea, și este în general coocurent cu viitorul perfect:de va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
condiții, pot să încolțească și să dea alte semințe, mult mai multe, să găsească terenuri propice pentru a le însămânța și să aștepte ca recolta să crească și să se coacă. Au trebuit, deci, să învețe să scormonească pământul, să are mai târziu, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă, să fiarbă, să facă făină și ulterior pâine, au trebuit să imagineze metodele și uneltele necesare pentru toate acestea, cu alte cuvinte au trebuit să creeze pentru a
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
spectacolul” nu e de-a dreptul regizat în sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca în această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră în odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere în cod modernist: Drum dinam bandajat
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Moiră, mythos, dramă, sinteză complexă despre tragedia antică greacă, e o carte de erudiție și interpretare, bine scrisă și rezistența în timp, care îl acreditează pe G. că pe un intelectual de ținută, din școala unui Aram Frenkian ori, sub alte raporturi, a unui Edgar Papu. Eseistul acordă atenție tuturor aspectelor temei alese, tragedia (text, motive, reprezentarea că spectacol, mesaj, fundamente filosofice), dar orizontul în care își realizează proiectul fac că studiul să fie nu (doar) o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
membrilor unei colectivități umane căreia îi este proprie o anumită cultură. Ca și în cazul atitudinii, valoarea este un concept greu de circumscris printr-o definiție unică, larg acceptată. Ea se instituie într-o relație funcțională subiect-obiect. Petre Andrei (1945ă ară ta că o valoare nu este un fenomen exclusiv obiectiv (o calitate / însușire ce aparține lucrului în sineă, ci ea „se naște printr-o reciprocitate funcțională, activă a subiectului cu obiectul”. Așadar, „în fenomenul valorii avem douăelemente constitutive: subiectul și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
satira era necruțătoare. Chirac era transformat într-un tălâmb cu programul politic redus un slogan pe care îl repeta în gura mare: „Mâncați mere!”. Jean de Florette, unul dintre cele mai importante personaje imaginate de Marcel Pagnol, voia să-și are pământul ca să cultive pe el „utenticul”, o plantă care crește acolo unde trăiesc cei mai simpli și mai adevărați oameni. Cei mai seducători dintre noi cultivă „utenticul”. Ne oferă buchete întregi din această plantă, sub forma gesturilor simple, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
contractura-durere care amplifică și prelungește suferința bolnavului și care trebuie combătut cu mijloace terapeutice [131,132] . Durerile musculo-scheletale cronice difuze au acaparat atenția cercetătorilor În ultimele decenii. Ele caracterizează fibromialgia, sindromul de oboseală cronică și sindromul mio fascial. Conform definiției ARA, durerea cronică difuză este durerea pe care bolnavul o acuză atât În jumătatea dreaptă, cât și În cea stângă a organismului, Înjumătățea superioară și inferioară, la nivelul coloanei vertebrale și are o durată de cel puțin 6 luni. Palparea digitală
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
digitală a unor anumite regiuni anatomice relevă dureri intense care fac pacientul să tresalte și chiar să refuze continuarea examinării. Aceste puncte hipersensibile, de obicei simetrice, sunt cunoscute sub denumirea de „tender points", conform literaturii de specialitate românești [131, 132]. ARA (American Rheumatologist Association) recunoaște Însă că există o controversă semantică Între „tender points” și „trigger points”. În fibromialgie punctele trebuie să fie sensibile la o presiune de 4 kg/cm, caz În care se numesc „tender points”și durerea nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un final de epo-că și că nu se pot face predicții ferme asupra a ceea ce va fi. Totul depinde, mai întîi, de măsurile ce se vor adopta în urma crizei actuale. Ceea ce se poate spune mai curînd este cum nu va ară-ta era viitoare. Oricum, lunga perioadă de expansiune exponențială a creditelor de după al II-lea război mondial s-a încheiat. Pentru că nu s-au luat la timp măsuri de restrîngere, a survenit acum o cădere bruscă și substanțială care obligă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aerului. A îngrășa pământul (cu soluție de vară: Operațiune ce constă în împrăștierea de var pe un teren cu scopul de a reduce gradul de aciditate (vezi „Îngrășarea pământului cu soluție de var”Ă. Afâna: A lucra pământul, a-l ara pentru a-l aera și a-l face mai permeabil pentru aer și apă. Anuală: Este o plantă care nu are decât un singur ciclu de viață (germinare, înflorire, formarea semințelor și moarteă, care se consumă în general între primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora s-a format, D. prezintă, în ample sinteze, literatura greacă și latină într-o nouă perspectivă interdisciplinară, istorică și comparativă. Metaforă și univers saturnalic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]