12,940 matches
-
Vezi Clifford Geertz, Agricultural Involution, University of California Press, Berkeley, 1963. Uneori, un drept considerat cutumiar nu avea, de fapt, o istorie prea Îndelungată. Întotdeauna era În interesul cel puțin unei părți - care se temea de o renegociere dezavantajoasă - ca aranjamentul existent să fie considerat imuabil și intangibil. Se Întâmpla uneori și ca balanța puterii să atârne În cealaltă direcție. Vezi În acest sens explicația pentru declinul de lungă durată Înregistrat În Franța În materie de plată a zeciuielilor: Emmanuel Leroi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Eating It, Too: Selective Appropriation of Ejido Reform in an Urbanizing Ejido in Michoacán, Center for U.S.-Mexican Studies, La Jolla, 1998. Aici, mă fac vinovat de crearea unei false impresii de uniformitate. De fapt, au existat numeroase tipuri de aranjamente, chiar și În Rusia „pământului negru”, iar În multe sate pământurile nici nu au fost redistribuite (Yaney, The Urge to Mobilize, p. 169). Ibid., p. 212. Yaney arată că pământurile menoniților care au fost incluse În sistemul de intercalare erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Peasant Russia, Civil War: The Volga Countryside in Revolution, 1917-1921, Clarendon Press, Oxford, 1989, capitolul 6, „The Rural Economy Under War Communism”. Înaintea măsurătorilor cadastrale la scară mare, unele terenuri erau deschise tuturor și nu aparțineau nimănui, deși uneori existau aranjamente sociale care reglementau modul lor de folosire. Odată cu realizarea primei hărți cadastrale, ele au Început să fie numite, În general, terenuri ale statului. În acest document erau trecut toate terenurile și orice suprafață ce nu era În proprietatea cuiva anume
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a imenselor cheltuieli destinate înarm)rii. Cu toate acestea, Hobson a întrez)riț, într-adev)r, resping)toarea posibilitate că statele capitaliste s) coopereze în vederea exploat)rii popoarelor s)race (1902, pp. 311 și urm., 364 și urm.). Lenin consideră c) aranjamentele în vederea cooper)rii nu vor rezista niciodat), date fiind soarta schimb)toare a statelor capitaliste și pattern-ul variabil al oportunit)ților de investiții externe. Capitalismul duce în mod inevitabil la imperialism. Acest lucru conduce, în schimb, în mod cert
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de la nivel sistemic ajung s) fie încurcate cu cele de la nivelul unit)ților, cele din urm) tinzând s) devin) dominante. Deși Hoffmann nu ajunge la exagerarea lui Rosecrance, se apropie totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea statelor). Caracteristicile concrete ale statelor - ambițiile conduc)torilor, mecanismele pe care aceștia le pun în mișcare, gradul de integrare național), propriet)țile instituțiilor politice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
orice abordare sistemic). Prezentarea lor aici va ajuta la rezumarea și la reînt)rirea a ceea ce deja am spus despre sisteme. Deși pretinde urma o abordare sistemic), Kaplan, ca mulți alții, nu reușește s) disting) între interacțiunea unit)ților și aranjamentul lor. El plaseaz) relațiile dintre state, în sensul interacțiunilor lor, la nivel sistemic. Aceasta se poate clar vedea în modul în care desparte sistemele bipolare rigide de cele flexibile, în cazul lor distincția depinzând de cat de strâns sunt fixate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unit)țile unui sistem fâț) de acele presiuni și posibilit)ți. Din punct de vedere structural, noi putem descrie și înțelege presiunile la care sunt supuse statele. Nu putem ins) prezice cum vor reacționa ele la presiuni, f)r) cunoașterea aranjamentelor lor interne. O teorie sistemic) explic) schimb)rile dintre sisteme, nu din interiorul lor, dar totuși viața internațional) dintr-un sistem dat nu înseamn) în nici un caz repetiție. Apar importante discontinuit)ți. Dac) ele intervin într-un sistem care dureaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aici. Mai întâi, structurile pot s) se mențin), în timp ce profilul, comportamentul și interacțiunile variaz) foarte mult. Structura este strict deosebit) de acțiuni și interacțiuni. În al doilea rând, o definiție structural) se aplic) unor domenii având naturi foarte diferite, atât timp cât aranjamentul p)rților este similar (cf. Nadel, pp. 104-109). În al treilea rând, deoarece lucrurile stau așa, teoriile menite unui domeniu anume pot fi aplicabile, cu anumite modific)ri, și altor domenii. O structur) este definit) prin aranjamentul p)rților ei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
foarte diferite, atât timp cât aranjamentul p)rților este similar (cf. Nadel, pp. 104-109). În al treilea rând, deoarece lucrurile stau așa, teoriile menite unui domeniu anume pot fi aplicabile, cu anumite modific)ri, și altor domenii. O structur) este definit) prin aranjamentul p)rților ei. Doar schimb)rile ce țin de aranjament sunt schimb)ri structurale. Un sistem este compus dintr-o structur) și din p)rți aflate în interacțiune. Atât structura, cât și p)rțile sunt concepte înrudite, ins) nu identice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pp. 104-109). În al treilea rând, deoarece lucrurile stau așa, teoriile menite unui domeniu anume pot fi aplicabile, cu anumite modific)ri, și altor domenii. O structur) este definit) prin aranjamentul p)rților ei. Doar schimb)rile ce țin de aranjament sunt schimb)ri structurale. Un sistem este compus dintr-o structur) și din p)rți aflate în interacțiune. Atât structura, cât și p)rțile sunt concepte înrudite, ins) nu identice, cu agenții reali. Structura nu e un lucru pe care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de a fi stabilit mai întâi structura prin abstragerea din ‹‹realitatea concret)››” (Fortes 1949, p. 56). De vreme ce structura este o abstracție, ea nu poate fi definit) prin enumerarea caracteristicilor materiale ale sistemului. În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al aceluia. Acesta este un mod mai puțin obișnuit de a concepe sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se instituie o distincție între aștept)rile privind comportamentul, și rezultatele din registrele intern și extern. Pe deasupra, oprindu-ne acum asupra structurii politice interne, ne va fi mai ușor ulterior s) cuprindem și mai puțin sesizabila structur) internațional-politic). Structura definește aranjamentul sau ordonarea p)rților unui sistem. Structura nu reprezint) o colecție de instituții politice, ci mai degrab) aranjamentul acestora. Cum este definit aranjamentul? Constituția unui stat descrie anumite p)rți ale aranjamentului, ins) structurile politice, așa cum se dezvolt) ele, nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-ne acum asupra structurii politice interne, ne va fi mai ușor ulterior s) cuprindem și mai puțin sesizabila structur) internațional-politic). Structura definește aranjamentul sau ordonarea p)rților unui sistem. Structura nu reprezint) o colecție de instituții politice, ci mai degrab) aranjamentul acestora. Cum este definit aranjamentul? Constituția unui stat descrie anumite p)rți ale aranjamentului, ins) structurile politice, așa cum se dezvolt) ele, nu sunt identice cu constituțiile oficiale. Atunci cand definim structurile, prima întrebare la care trebuie s) r)spundem este urm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interne, ne va fi mai ușor ulterior s) cuprindem și mai puțin sesizabila structur) internațional-politic). Structura definește aranjamentul sau ordonarea p)rților unui sistem. Structura nu reprezint) o colecție de instituții politice, ci mai degrab) aranjamentul acestora. Cum este definit aranjamentul? Constituția unui stat descrie anumite p)rți ale aranjamentului, ins) structurile politice, așa cum se dezvolt) ele, nu sunt identice cu constituțiile oficiale. Atunci cand definim structurile, prima întrebare la care trebuie s) r)spundem este urm)toarea: Care este principiul în virtutea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și mai puțin sesizabila structur) internațional-politic). Structura definește aranjamentul sau ordonarea p)rților unui sistem. Structura nu reprezint) o colecție de instituții politice, ci mai degrab) aranjamentul acestora. Cum este definit aranjamentul? Constituția unui stat descrie anumite p)rți ale aranjamentului, ins) structurile politice, așa cum se dezvolt) ele, nu sunt identice cu constituțiile oficiale. Atunci cand definim structurile, prima întrebare la care trebuie s) r)spundem este urm)toarea: Care este principiul în virtutea c)ruia sunt aranjate p)rțile? Regimurile politice interne
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unit)ților și specificația funcțiilor lor, iar în al treilea rând dup) distribuția capabilit)ților între unit)ți. S) vedem cum se aplic) cei trei termeni ai definiției în cazul politicii internaționale. 1. Principii ordonatoare Chestiunile structurale sunt chestiuni privind aranjamentul p)rților unui sistem. P)rțile sistemelor politice interne se afl) în relații de suprași subordonare. Unele sunt îndrept)țite s) comande; altora li se cere s) se supun). Sistemele interne sunt centralizate și ierarhice. P)rțile sistemelor internațional-politice se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
între ele, si a distribuției capabilit)ților din cadrul acelei ordini. Ne abținem de la analiza oric)ror calit)ți particulare ale statelor, si a oric)rora dintre conexiunile lor concrete. Ceea ce r)mane este un tablou pozițional, o descriere general) a aranjamentului în totalitate ordonat al unei societ)ți, f)cut) mai degrab) în funcție de plasamentul unit)ților, decât de calit)țile lor. IV Avem acum definite cele dou) elemente esențiale ale unei teorii sistemice a politicii internaționale - structura sistemului și unit)țile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a-și atinge obiectivele și a-și menține securitatea, unit)țile aflate în condiție de anarhie - fie c) e vorba de oameni, corporații, state, sau orice altceva - trebuie s) mizeze pe mijloacele pe care ele însele le genereaz), si pe aranjamentele pe care le fac de unele singure. Auto-ajutorarea este, prin excelent), principiul de acțiune într-o ordine anarhic). O situație de auto-ajutorare este una de risc ridicat - de faliment, în domeniul economic, sau de r)zboi, într-o lume a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fiind numere mici de competitori majori, produc)torul individual este afectat de ambii factori. Marile firme nu sunt dominate de forțele impersonale ale pieței, inalterabile de propriile lor acțiuni. Ele nu sunt, prin urmare, libere s)-si construiasc) propriile lor aranjamente, sau s)-si stabileasc) propriile politici externe, f)r) a ține cont de efectele pe care le vor avea acțiunile lor asupra altor firme din domeniu. Întrucât piața nu determin) în mod unic rezultatele, ele sunt toate impulsionate atât s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la fel de mari pe cercetare și dezvoltare, evaluate că procent din PNB, ca și noi, valoarea absolut) a acestor cheltuieli r)mane în urm) (vezi apendicele, tabelul VI). În aceste condiții, guvernele naționale sunt constrânse s) permit) firmelor interne s) fac) aranjamente cu companiile americane. Oportunit)țile de a acționa ale statelor mai mici sunt, în plus, limitate de competiția dintre ele. Dac), s) spunem, Franța duce o politic) de excludere, firmele americane se vor localiza în ț)rile din vecin)țațe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
francez s-a opus cump)r)rii de c)tre General Electric a 20 de procente din acțiunile companiei Bull. Incapabil s) g)seasc) un alt partener francez său european, guvernul francez a fost obligat, în 1964, s) accepte un aranjament de tip 50-50 cu General Electric. Pan) la mijlocul anilor 1960, cota de participare a GE ajunsese pan) la aproximativ dou) treimi. Pierderile companiei GE au determinat-o s) renunțe s) mai provoace la competiție compania IBM, pe piată european) de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Bipolaritatea extinde rază geografic) de acțiune a preocup)rilor ambelor puteri. De asemenea, ea l)rgește clasa factorilor incluși în competiția dintre ele. Întrucât aliații contribuie cu relativ puțin la capabilit)țile superputerilor, ele își concentreaz) atenția asupra propriilor lor aranjamente. Într-o lume multipolar), cine este un pericol pentru cine reprezint) adesea o chestiune neclar); tendința de a ține atent sub observație toate schimb)rile dezechilibrante, si de a r)spunde la ele prin orice efort ar putea fi necesar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) se bazeze, cu referire la propria lor securitate, pe propriile lor mijloace, ambele ț)ri sunt circumspecte în privința întreprinderilor comune. De vreme ce ele nu au de unde s) știe c) beneficiile vor fi egale, de vreme ce ele nu pot avea certitudinea c) aranjamentele f)cute le vor angaja în mod cert pe amândou), fiecare încearc) s) evite s)-și asume un risc viitor, de dragul unui beneficiu prezent. Între p)rțile dintr-un sistem bazat pe auto-ajutorare, prevaleaz) regulile de reciprocitate și de precauție
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
să însemne, în mod normal, și în reprezentările noastre, dacă n-ar fi existat istoria silnică de după Yalta. Și e la fel de clar, reintrarea noastră în Europa e o problemă mai complicată decât pare la prima vedere. Ea depășește cu mult aranjamentele diplomatice”8. Deosebit de interesantă este și opinia exprimată de Alina Mungiu Pippidi: „La această oră (1995 - n.ns.) putem spune că există trei Europe și soarta noastră depinde în care dintre ele vom rămâne. Prima este Europa propriu-zisă, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sovietică într-o declarație publică de o asemenea natură, așa încât au încercat o abordare diferită. Premisa de la care porneau rămânea însă aceeași: Polonia reprezenta o putere importantă la granița de est a Germaniei, însă România trebuia inclusă într-un eventual aranjament, deoarece părea să fi rămas în continuare statul cel mai amenințat de expansiunea spre est a Germaniei. Marea Britanie s-a hotărât așadar, la 27 martie 1939, să abordeze guvernele celor două țări, de data aceasta împreună cu Franța. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]