25,430 matches
-
cu care-l întâmpinase pe scări. Tot nu înțeleg. Ucide-mă, și nu înțeleg, strigă el. Dincolo se demontează fabricile și se cară-n Germania din ordinul lui Hitler, se duc cu forța mecanicii de locomotivă, și-aici, belferilor le arde de petreceri? Să se pupe bot în bot cu ticăloșii ăștia! Politica! Așa-i politica, șopti ea plictisită, și chipul ei luă aerul unui om care se trezește din somn într-un loc străin și nu se poate orienta. Asasinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Doar nu ești de sticlă! Bonjour, papa! izbucni veselă Cerboaica, apoi se aplecă spre bătrână șoptindu-i încetișor, la ureche: Mamă, vino puțin afară. Am, să-ți spun ceva. Afară, când se uită la ea, bătrâna văzu că obrajii nurorii ardeau. Își frângea mâinile de nerăbdare. L-a văzut! Suntem salvate, mamă! L-a văzut! Bucuria îi învăpăia obrajii. E-n oraș. Nu ți-am spus eu? Bătrâna o privi cu niște ochi mari, speriați, strângându-și brațele la piept atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu serviciul lui, știți prea bine... Aici este un frig îngrozitor, își aminti. Când plouă și-i umezeală s-au bate vântul dinspre crematoriu, se lasă un fum de nu vezi omul de la un metru înainte, un fum de carne arsă de om amestecat cu praf de cărbune, că-ți vine rău, leșini, și noaptea, când ieși afară să te uiți, vântul suflă așa de tare, de te apucă groaza și-ți vine să urli. Mă gândesc zi și noapte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
șmechere, să nu pună laba pe tine! Cine să creadă, înțolit în costum de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nostru. Nu-i așa, noră? Cerboaica o privi o clipă cu buzele strânse, apoi dădu din umeri și încuviință surâzând liniștitor: Așa-i, mamă. Dacă spui mata... Mata știi că eu niciodată nu-ți ies din vorbă... Da, da, o arse cu privirea bătrâna. Mi-a dat Dumnezeu cea mai bună și cea mai frumoasă noră. Vă felicit, doamnă, se înclină prefectul. Pentru vremurile astea sunteți, într-adevăr, o mamă norocoasă, o complimentă el, galant. Se-ntoarse spre Cerboaică: Unde v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lumii, înecate în apa ruginiu spălăcită a grânelor răscoapte, scuturate și-nnegrite de arșiță, topite în verdele aburit al păpușoaielor pletoase. Numai vârtecușurile albe de colb ce se ridicau dintr-acolo anunțau prezența lor neliniștitoare. Mamă! Ce-i? Nimic. Lasă! Soarele ardea, aprinzând aerul, frigându-le mâinile și spatele. Când ajunseră, fețele le erau negre de sudoare și colb. Rochia ei de mătase, udă în spate. Căută o tufă de măcieș la marginea acelui ogor, care nu era al lor, era al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lege. Mirosea atât de tare că întorceau capetele să respire. Pleacă zilnic, noaptea, câte cinci-șase băieți, în diferite direcții, în Franța, în Olanda, îndărăt în România, unde văd cu ochii. Ce-ai pățit, omule? M-a ucis, ticălosul! Ah! Mă arde! Arde! Răsucindu-se căznit, cu mișcări rupte, rămase cu spinarea îngropată în zgrunțurii țărânii, privind în sus. Ați aflat? Ce, omule? Au! răcni. Ajutor! Ce e? Te doare tare? Băiatul, gemu ca-ntr-o aiureală. Unde-i băiatul? Care băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mirosea atât de tare că întorceau capetele să respire. Pleacă zilnic, noaptea, câte cinci-șase băieți, în diferite direcții, în Franța, în Olanda, îndărăt în România, unde văd cu ochii. Ce-ai pățit, omule? M-a ucis, ticălosul! Ah! Mă arde! Arde! Răsucindu-se căznit, cu mișcări rupte, rămase cu spinarea îngropată în zgrunțurii țărânii, privind în sus. Ați aflat? Ce, omule? Au! răcni. Ajutor! Ce e? Te doare tare? Băiatul, gemu ca-ntr-o aiureală. Unde-i băiatul? Care băiat? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
muncești unde vor ei, te bagă în lagărul de pedeapsă nr. 21, mai îngrozitor ca o închisoare. Buzele-i tremurau nestăpânit, și fața ei avea ceva orb și absent. Tremura toată, asudă și i se făcu rece. Setea lui îi ardea și ei acum gâtlejul și pieptul și-o simțea urcâdu-i-se, amețitoare, până-n cap. Cad în acest lagăr sute și mii de victime zilnic. Cine le mai știe numărul? Pe Astrid au luat-o din prima zi și-au ars-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îi ardea și ei acum gâtlejul și pieptul și-o simțea urcâdu-i-se, amețitoare, până-n cap. Cad în acest lagăr sute și mii de victime zilnic. Cine le mai știe numărul? Pe Astrid au luat-o din prima zi și-au ars-o. I-au ars ochii albaștri-cenușii, fruntea netedă, părul, urechile și sprâncenele, obrajii moi și buzele. I-au ars buzele, mamă, și mâinile și picioarele. Au smuls-o de lângă mine și au silit-o pe picioarele ei să intre în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acum gâtlejul și pieptul și-o simțea urcâdu-i-se, amețitoare, până-n cap. Cad în acest lagăr sute și mii de victime zilnic. Cine le mai știe numărul? Pe Astrid au luat-o din prima zi și-au ars-o. I-au ars ochii albaștri-cenușii, fruntea netedă, părul, urechile și sprâncenele, obrajii moi și buzele. I-au ars buzele, mamă, și mâinile și picioarele. Au smuls-o de lângă mine și au silit-o pe picioarele ei să intre în camera de gazare, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sute și mii de victime zilnic. Cine le mai știe numărul? Pe Astrid au luat-o din prima zi și-au ars-o. I-au ars ochii albaștri-cenușii, fruntea netedă, părul, urechile și sprâncenele, obrajii moi și buzele. I-au ars buzele, mamă, și mâinile și picioarele. Au smuls-o de lângă mine și au silit-o pe picioarele ei să intre în camera de gazare, adică să facă baie. Într-o cameră din asta, de baie, îi bagă și apoi vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite parcă de-a dreptul spre cer, legau puterea nopții libere și proteice a câmpiei, pădurilor, apelor și munților de misterele și osteneala orașului, cu orizonturile lui închise între ziduri, cu speranțe strivite și vieți croite alandala, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se-nmulțeau, silindu-se în fierbințeala momentului să se cațere unele peste altele. Timpul se-nvolbura cu o viteză chinuitoare. Mișcările lui încete, pline de precauție și spaimă, i se păreau că se succed într-o infinitate de timp. Palmele arse de asprimea metalului căutau siguranța unui echilibru. Picioarele-i rămaseră agățate pe creasta bombată, mâna stângă și cotul într-o încordare supraomenească sprijinite-n streașina vagonului. Fața spânzurată-n gol. Cu dreapta, ținând ștanga cu mânerul în jos, căuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și puternică, purtând în ea toată pacea și armonia nopții, convinsă că-n ea se petrecuse ceva fundamental și simțurile ca și mintea ei luaseră alt curs. Îi era numai teamă de ce avea și de ce putea pierde. Fața îi era arsă mistuită, fruntea rece și ochii înroșiți încercând să ascundă în adâncul lor adevărul acelei nopți și neputând, convinsă că procedase cum trebuie și poate înfrunta liniștită, chiar c-un fel de demnitate, indignarea, furia și oprobriul bătrânei cu care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și-a schimbat totul în ea. Cu-atât mai mult minciuna ar fi fost insuportabilă, rănind și murdărind însăși lumina care-i inunda sufletul. O găsi cum se și aștepta: cu cenușa nopții așternută pe față, nedormită, aprigă, cu ochii arzându-i în cap și buzele strânse cu răutate și-ndărătnicie. Bună dimineața, mamă. Mă așteptai? întrebă dând glasului toată limpezimea și dulceața nepăsătoare de care era-n stare. Nu te-așteptam, fată, îi răspunse bătrâna, și nici un nor din vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din apropiere la circuitul național și care-i strângea inima dureros ori de câte ori trecea pe lângă el, amintindu-i dimensiunile singurătății sale fericite și misteriosul eden al civilizației moderne, din care se izgonise pentru totdeauna. Pentru totdeauna! Îngustă ochii să filtreze soarele arzând violent, în barele transversale, și privi așa mult, înfiorată de ispita chemărilor spre necunoscut, până ce totul se încețoșă, clătinându-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti irealul în real, întinse mâna, să se sprijine de suplețea stâlpului țâșnit din zăpadă, dar și-o trase îndărăt, arsă de mușcătura ghețoasă a metalului. În fond, și la urma urmelor, nu avea ce să regrete și nu regreta nimic. Ducea viața pe care-o merita. O viață frustă, simplă, elementară. Își păstra vigoarea trupului și sănătatea sufletului înrudit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o lumânare sau un artificiu de la pomul de Crăciun. Ai mei erau afară, își conduceau musafirii. Fratele meu, în fașă, era pe alt pat, în cealaltă parte a camerei. Eu dormeam liniștită. La capul meu era iconița Maicii Domnului. Focul ardea mocnit și degaja un fum gros în toată camera. În jurul meu au început să pâlpâie flăcări. De-abia atunci a început să țipe fratele meu. Au venit toți: mama, tata, bunica. Eu dormeam liniștită. Din spusele lor mi-am dat
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
este bine să nu mai facă fapte rele, ci să încerce să facă măcar o faptă bună. La slujbele de Sf.Maslu și dezlegările de Vinerea, dacă mergeți, să aprindeți nu 7, ci 9, 10 sau 12 lumânări, care să ardă tot timpul slujbei, iar resturile rămase le luați și le ardeți acasă. Aprindeți candela sau o lumânare pe zi în casă. Ardeți tămâie prin casă. Puneți la ușă păzitorii casei (o figură de om sau animal pe care-l îndrăgiți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să facă măcar o faptă bună. La slujbele de Sf.Maslu și dezlegările de Vinerea, dacă mergeți, să aprindeți nu 7, ci 9, 10 sau 12 lumânări, care să ardă tot timpul slujbei, iar resturile rămase le luați și le ardeți acasă. Aprindeți candela sau o lumânare pe zi în casă. Ardeți tămâie prin casă. Puneți la ușă păzitorii casei (o figură de om sau animal pe care-l îndrăgiți: bibelou, lemn, ceramică etc.) și, dacă vreți să vă curățați, veniți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și dezlegările de Vinerea, dacă mergeți, să aprindeți nu 7, ci 9, 10 sau 12 lumânări, care să ardă tot timpul slujbei, iar resturile rămase le luați și le ardeți acasă. Aprindeți candela sau o lumânare pe zi în casă. Ardeți tămâie prin casă. Puneți la ușă păzitorii casei (o figură de om sau animal pe care-l îndrăgiți: bibelou, lemn, ceramică etc.) și, dacă vreți să vă curățați, veniți și la noi, la Frasin, la biserică! Vă rog să vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
la miezul nopții și să mă rog la ei să ne dezlege. Pentru ca să fie nouă lumânări, am tăiat una în trei și l-am pomenit pe tata, care murise între timp. și m-am rugat în felul meu până au ars toate lumânările. Vreau să vă spun că ultima care s-a stins a fost a lui tata. și pe tata l-am visat. Mai întâi fiica mea, căreia i-a spus că ne-a dezlegat, dar că aceia sunt tare
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pe ce să nu mai mergem, dar am spus nu, o treabă începută trebuie dusă la bun sfârșit. și așa, cu capetele plecate, ne-am luptat cu furtuna ca să ajungem în cimitir, unde a trebuit să ținem bine pumnii ca să ardă fiecare lumânare câteva clipe. Totul era împotriva noastră, dar nu ne-am lăsat până nu am terminat. Când am ajuns în poarta cimitirului să ieșim, totul a încetat ca prin farmec. A fost și aceea o luptă dură. Dar am
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]