4,609 matches
-
al corsarului care era încă la Cotroceni are evidente conotații penale. Este o infracțiune în Codul Penal atentat la ordinea constituțională (...) "" (Jurnalul Național, Atentat la Constituție, Carmen Vintilă, 23.04.2007) 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră)170 și modalitatea de argumentare a orientării: Ambele mențiuni au o orientare negativă. 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini): Practic, nu există nici un material care să prezinte evenimentul mitingului lui Traian Băsescu din Piața Universității. Este tehnica de manipulare a omisiunii. Există
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în altul Cosmin Gușă afirmă că ar fi depus la Poliția Sectorului I o plângere legată de faptul că ar fi fost agresat de mai multe persoane la mitingul din Piața Universității. 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării: Prima prezentare este negativă pentru mitingul președintelui Băsescu prin evaluare directă Ieri s-a mai prăbușit un mit! Celălalt articol este unul neutru, în mare parte o descriere a ceea ce s-a produs, însă evaluează prin intermediul titlurilor intermediare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fără corupți și oligarhi. Dar nu ei mi-au rămas în minte. Mi-au rămas în minte domnii în costum și doamnele îmbrăcate impecabil..." (Oamenii din Piața Universității, Gândul, 21 aprilie 2007) 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării: Articolele au fost redactate neutru, s-au prezentat faptele, chiar dacă, în unele locuri, se evaluează mitingul lui Băsescu ca nefiind unul foarte reușit. 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini): Spațiul acordat este unul mare, de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Understanding persuasion: foundations and practice, N.J. Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1985. 97. ROȘCA, Luminița, Producția textului jurnalistic, Polirom, Iași, 2004. 98. ROȘCA, Luminița, Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Polirom, Iași, 2006. 99. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Argumentarea. Modele și strategii. Editura All, București, 2000. 100. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Analiza discursului: ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. 101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999. 104. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Teoria și practica argumentării, Polirom, Iași, 2003. 105. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan, Paris, 2004. 106. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2006. 107. SCHIFFRIN, Deborah, Approaches to discourse, Blackwell Publishers, Londra, 1995. 108. SCHIFFRIN
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
filosofie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 238. 54 Chaim PERELMAN, Lucylle OLBRECHTS-TYTECA, Traité de l'argumentation, Institut de Sociologie, Bruxelles, 1976. 55 Pierre OLÉRON, L'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Sociologie, Bruxelles, 1976. 55 Pierre OLÉRON, L'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița ROȘCA, Producția textului jurnalistic, Editura Polirom, 2004, p. 92
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița ROȘCA, Producția textului jurnalistic, Editura Polirom, 2004, p. 92. 62 Antony FLEW, Dicționar de filozofie și logică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 350. 63 ARISTOTEL, Organon, Editura IRI, București, 1997, p. 251. 64 Pierre OLÉRON, L
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, La Nouvelle dialectique, tradus din engleză de Sylvie Bruxelles, Marianne Doury și Véronique Traverso, Edition Kimé, Paris, 1996, pp. 107-237. 118 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., p. 121. 119 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 320. 120 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 107-237. 121 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 230-231. 122 Arnold LUDWIG, The Importance of Lying, Charles C. Thomas, Springfield, 1965, p. 5. 123 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
p. 320. 120 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 107-237. 121 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 230-231. 122 Arnold LUDWIG, The Importance of Lying, Charles C. Thomas, Springfield, 1965, p. 5. 123 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 323. 124 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 322-327. 125 Știrile TV supralicitează senzaționalul, Capital, iulie 2004. 126 Oxford English Dictionary online, Oxford University Press, 2006, www.ifinger.com, articolul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 230-231. 122 Arnold LUDWIG, The Importance of Lying, Charles C. Thomas, Springfield, 1965, p. 5. 123 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 323. 124 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 322-327. 125 Știrile TV supralicitează senzaționalul, Capital, iulie 2004. 126 Oxford English Dictionary online, Oxford University Press, 2006, www.ifinger.com, articolul tabloid. 127 Robert-Vincent JOULE, Jean-Léon BEAUVOIS, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceștia fiind mai greu de sesizat. Analizele de piață pun în evidență disponibilitatea beneficiarului de a plăti mai mult pentru o calitate mai bună și mai ales pentru cea foarte bună. Deci, ''calitatea'' poate constitui o ''sursă de profit''. Pentru argumentarea acestui adevăr, ingnorat de manageri, prezentarea unor concepte specifice ''calității'', va da posibilitatea creării unei imagini cât mai clare asupra implicațiilor ei economice. Competiția în domeniul calității. Calitatea produsului, în special în ceea ce privește aprecierea acestuia de către utilizatori, este o armă a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 3), pe care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu în ultimul rând, limbajul poate fi un loc privilegiat în care ideologia își manifestă prezența, câtă vreme teoriile contemporane conferă o poziție centrală acestui concept din perspectiva analizei discursului: "Regulile, regularitățile și principiile oricărei ideologii potrivit acestei linii de argumentare contemporane derivă nu atât de mult din intențiile ideologilor (adică din valorile și credințele lor), ci mai curând din normele lingvistice în spiritul cărora ei sunt formați. Este imposibil, așadar, să evaluezi valori, credințe, atitudini și principii independent de vorbire
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologii, încât astăzi putem distinge trei principale linii de gândire. Este vorba, mai întâi, despre doctrina drepturilor naturale, teoretizată în manieră clasică de John Locke și recunoscută în contemporaneitate în demersul teoretico-politic întreprins de Robert Nozick. Semnificația acestei linii de argumentare este aceea potrivit căreia ființele umane pot avea pretenții întemeiate cu privire la libertatea lor, în virtutea existenței unor drepturi fundamentale, pe care le dețin în mod natural. Cu alte cuvinte, existența acestor pretenții este justificată, în mod fundamental, de faptul că ele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
the Morality of Freedom (1986), susține că "nici libertatea, nici egalitatea nu constituie valorile fundamentale ale moralității politice liberale, al cărei interes central ar fi promovarea formelor de viață care rezultă din activitatea agenților autonomi". De asemenea, pe linia de argumentare a curentului postliberal se situează și Richard Rorty, gânditor care, în cartea sa, intitulată Contingență, ironie și solidaritate (1998), insistă asupra caracterului contingent al unei comunități liberale, "privând" astfel liberalismul de elementele sale filosofico-istorice, precum și de acele fundamente universale originate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
uzurpate ale demagogiei noastre cu banii cari, bine întrebuințați, ar fi în stare a înzeci și a însuti cunoștințele noastre și puterea noastră de producțiune. Nu suntem noi aceia cari să ne jucăm de-a reacțiunea, să ne bazăm în argumentarea noastră pe dogmele dreptului divin, pe ficțiuni istorice, pe umbra cugetată a unor stări de lucruri anterioare. Fii ai secolului al nouăsprezecelea, nu ne simțim îndreptățiți în cercetările noastre decât la două lucruri: a cita fapte exacte și a le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte remarcabil, și acest calificativ i-l acordă chiar membrii majorității, pe care l-a rostit ieri d. Lahovari. D. N. Ionescu a luat al treilea cuvântul, după cum era înscris. D. Ionescu, continuând în ședința de seară, dezvoltă mai întîi argumentările d-sale că în cestiunea dunăreană este un interes european și că astfel orice creațiune se va face la Dunăre trebuie să aibă un caracter internațional desăvârșit. Oratorul apoi constată că interesele noastre constituționale sunt de acord cu interesele comerciale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât Înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă” După o documentată argumentare Paulescu concluzionează fără echivoc „religia creștină nu poate să moară prin adevărata știință ci din contra, știința ar reînvia-o mereu” și că „adevărata știință ne-a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
despre etic] decât teorii ale eticii. De aceea, aceast] ramur] a filosofiei morale este cunoscut] sub denumirea de metaetic]; termenul sugereaz] c] nu suntem implicați în etic], ci o analiz]m, încercând s] stabilim ce este ea, ce reguli de argumentare i se aplic], in ce mod pot fi considerate judec]țile etice drept false sau adev]rate și pe ce se pot baza ele, în cazul în care exist] o asemenea bâz]. Realismul MICHAEL SMITH Realismul moral susține c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
își îndeplinește partea să de îndatoriri, dar ignorând consecințele sau roadele lor. Acțiunea reprezint] o necesitate universal], iar individul are „dreptul” (adhikara) doar de a înf]ptui o acțiune și nu de a se bucură de rezultatele acesteia (2.47). Argumentarea reiese din faptul c] nu acțiunea în sine subjug], ci ideea c] o persoan] este cauza, agentul și cel care savureaz] actul; ignorând modul de gândire al cauzalit]ții liniare, nici o acțiune nu poate fi atașat] eului, care este liber
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și dezvoltare a personalit]ții. Pentru a înțelege originea budist] a problemelor etice, trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei (i)? De ce s] privim umanismul (ren) că pe o simpl] abilitate de interpretare, aplicabil] conduitei reprezentate prin tao? Orice abilitate de acest gen ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]