13,008 matches
-
știa că ținea capul aplecat într-o parte, un element neprofesionist de limbaj al trupului care să redea compasiunea. Voia să construiască un muzeu al Palestinei, o clădire frumoasă, plină de obiecte de artă și sculpturi și de toate vestigiile arheologice pe care le putea strânge. Istoria Palestinei într-un singur loc. Uri ridică privirea, devenind brusc interesat. —Ca Muzeul Israelului. — Da. De fapt, mi-l aduc aminte vorbind despre locul ăsta. Spunea că într-o zi ar trebui să avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
-i răspundă. Ieșiseră din sat, lăsaseră în urmă cele trei case ruinate, acum treceau podul peste râul cu ape negre și rău mirositoare. În față, în mijlocul câmpului, unde se zărea un pâlc de copaci, ascuns în tufișuri, se ascunde tezaurul arheologic al olăriei lui Cipriano Agor. Oricine ar spune că au trecut zece mii de ani de când au fost descărcate aici ultimele rămășițe ale unei vechi civilizații. Când, în dimineața următoare, Marçal coborî de la etajul treizeci și patru ca să se prezinte la serviciu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mult până vor fi albe și pe dinafară așa cum sunt pe dinăuntru, și fără nici un gust. Să întoarcem acum la stânga, acolo, departe, unde se văd niște copaci, da, care sunt lipiți ca într-un mănunchi, se află o importantă stațiune arheologică încă neexplorată, o știu din sursă sigură, nu primești în fiecare zi o asemenea informație chiar din gura fabricantului. Cipriano Algor se întreba cum de se lăsase închis timp de trei săptămâni fără să vadă soarele și stelele, altfel decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
virgin, ales. Viața lui de explorator al sufletului popular, cadru care închide în straturi trecutul și încolțește cu frăgezimi naive viitorul, e plină de surprinderi rare și de preț”. Avem, așadar, o imagine a tradiției dinamice, „explorate” (inovate) fantezist, deopotrivă arheologic și genuin-prospectiv: un altfel de „primitivism” modern, pus într-o surprinzătoare analogie cu cazul dramaturgului irlandez John Millington Synge, „pe care poetul Yeats l-a izgonit din Parisul unde se irosea în frămîntări sterile tocmai în insulele Aram”; acolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tradiția „balcanismului” orășenesc este recuperată pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar folclorizat al tradiției locale, conjurînd astfel sentimentul precarității Istoriei și al apartenenței la o cultură periferică „minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și toate lucrurile pe care le scria de când era la catedră, Încercând să transmită tinerilor secretul literaturii, Îi păreau acum inerte și amorfe. Adică inutile, Într-o asemenea măsură Încât ajunsese la convingerea că a scrie era un act la fel de arheologic ca și săpăturile Într-un oraș roman. Și totuși Sasha știa că nu există altceva și că literatura - chiar destinată eșecului sigur - era singurul lucru care Îi permitea să suporte nebunia aceea perversă numită viață. Însă nu știuse să creeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cum o pipăia din când în când, cu aerul că nu-l vede nimeni. Giulia și-a scos telefonul, continuând să privească spre catedra uriașă, la care cineva potrivea trei scaune: unul pentru Andrei, unul pentru profesorul care condusese lucrările arheologice și unul pentru un student de la Istorie, care avusese o bursă de studii în Anglia și se întorsese de-acolo tăcut, cu privire fixă și programat pe zâmbet continuu. Bobo nu era tocmai disponibil, ar fi putut să-ajungă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
unui copac, toamna, iar dedesubtul imaginii scria copyright matrixbeton. Apoi, din nou mormântul lui Mihnea. Studentul întors de la bursă spusese și el că pare să fie cadavrul unui om mai tânăr, iar profesorul ținuse un mic discurs despre importanța descoperirilor arheologice în general. Cam în momentul acesta de final își făcuse apariția Bobo. Flori urcase pe scenă și-l îmbrățișase pe Andrei, care privea pe lângă ea în direcția Giuliei. Figura lui Bobo i se părea cunoscută. Îl impresionase, devenise curios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-se în colivie, un montaj cu butoaie și vopsea roșie curgând pe jos, sugerând a fi o mare pată de sânge etc., nu mi-au putut schimba proasta impresie despre noua tendință a artei, nefericita idee de a combina vestigiile arheologice cu așa-zisa artă a sec. XXI, ba, din contră, mi-a creat o stare de disconfort și nefericita impresie că mă aflu în fața unui al unui film de groază nereușit, creat de un individ fără talent, care nu o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fusese declara zonă interzisă, pentru că la cutremur se năruise un perete, care dăduse la iveală o mulțime de basoreliefuri preistorice de valoare inestimabilă, dar de când Zsolt ne-a arătat odată o pepită, toată lumea știa că adevăratul motiv nu era descoperirea arheologică, ci faptul că pereții erau doldora de aur, se zicea că ajunge doar să dai cu ciocanul în ardezie, în locurile pe unde trec filoanele, și din perete se și rostogolesc grunjii de aur. Zsolt ne-a povestit că șterpelise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
face jocul comuniștilor de la puterea din București. În mod special se insista ca acesta să fie cunoscător, cât de cât, al unor noțiuni de arheologie și istorie veche, întrucât cel care conducea toată afcerea cu minereurile era și directorul siturilor arheologice din Sudica. Și să nu uite cei care vroiau să facă afaceri cu Sudica: acolo era o puternică dictatură... Foștii „istorici “ din oraș, câți mai rămăseseră, se întâlneau de obicei duminica la slujba de la biserica „Sfinții Constantin și Elena“. Părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
păși iar Înăuntru și Închise ușa. Ca În orice birou, printre informările oficiale erau amestecate obișnuitele caricaturi, ilustrate și bilete scrise de mână. Caricaturile păreau să conțină toate soldați sau doctori și multe dintre ilustrate prezentau fie minarete, fie situri arheologice. O desprinse pe prima și află că Bob trimitea salutări de la Moscheea Albastră. A doua Îi spuse că lui Bob Îi plăcea Coloseumul. Dar a treia, care Înfățișa o cămilă În fața piramidelor, dădea În vileag mult mai interesantul fapt că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Cercetare arheologică întreprinsă în ultima jumătate de secol în regiunile de la est de Carpați, pentru cunoașterea istoriei perioadei marilor migrații, în general și cu deosebire din a doua jumătate a primului mileniu d. Hr., are, neîndoelnic, pentru ansamblul teritoriului carpato-dunărean și chiar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deosebită importanță și semnificație. După cum este bine cunoscut, pentru clarificarea multora din aspectele mai deosebite din evoluția societății din spațiul și perioada amintită, vreme caracterizată prin profunde și definitorii prefaceri petrecute în sfera vieții social-economice, etno-demografice și culturale, rezultatele cercetărilor arheologice au fost și au rămas indispensabile și hotărâtoare. De aceea ni se pare oportună și de mare interes elaborarea unei lucrări, de o netăgăduită actualitate, menită să aducă contribuțiile științifice necesare pentru înțelegerea corectă a evoluției etno-demografice și culturale din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
timpuriu, lucrarea elaborată de domnul George Dan Hânceanu constituie o temeinică realizare științifică, un util instrument de lucru, deopotrivă pentru specialiști și oameni de cultură care cercetează cu interes realitățile vremilor trecute. Prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor INTRODUCERE Cercetările arheologice de suprafață și, îndeosebi, cele sistematice, din a doua jumătate a secolului XX, au scos la iveală un număr impresionant de vestigii, specifice perioadei secolelor VI-XI. Printre zonele cercetate temeinic de specialiști se află și Moldova, unde, până la jumătatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care s-au preocupat de aceste vestigii le-au descris pe parcursul mai multor articole sau în monografii, utile tuturor specialiștilor în domeniu. Motivația și necesitatea lucrării Majoritatea descoperirilor au fost grupate în repertorii județene sau regionale, unele constituind vaste corpusuri arheologice. Lucrările au inclus parțial cultura materială a bazinului bârlădean și, deci, nu au evidențiat-o în mod special. În consecință, această monografie și-a propus o analiză detaliată a siturilor respective, care reprezintă o parte importantă din patrimoniul național, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
siturilor respective, care reprezintă o parte importantă din patrimoniul național, în contextul general al descoperirilor din Moldova secolelor VI-XI. Întrucât acest demers nu are un precedent, era nevoie de o valorificare a descoperirilor menționate, atât din punct de vedere arheologic, cât și istoric. În absența izvoarelor scrise, narative, pentru acest spațiu, din Evul Mediu timpuriu, accentul pentru identificarea unui sit arheologic s-a pus pe cercetarea de teren, izvoarele arheologice împărțindu-se în două categorii: fixe (așezări deschise sau fortificate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acest demers nu are un precedent, era nevoie de o valorificare a descoperirilor menționate, atât din punct de vedere arheologic, cât și istoric. În absența izvoarelor scrise, narative, pentru acest spațiu, din Evul Mediu timpuriu, accentul pentru identificarea unui sit arheologic s-a pus pe cercetarea de teren, izvoarele arheologice împărțindu-se în două categorii: fixe (așezări deschise sau fortificate, locuințe, necropole ori morminte izolate, gropi, monumente etc.) și mobile (obiecte de uz casnic, unelte, arme, obiecte de podoabă și vestimentare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o valorificare a descoperirilor menționate, atât din punct de vedere arheologic, cât și istoric. În absența izvoarelor scrise, narative, pentru acest spațiu, din Evul Mediu timpuriu, accentul pentru identificarea unui sit arheologic s-a pus pe cercetarea de teren, izvoarele arheologice împărțindu-se în două categorii: fixe (așezări deschise sau fortificate, locuințe, necropole ori morminte izolate, gropi, monumente etc.) și mobile (obiecte de uz casnic, unelte, arme, obiecte de podoabă și vestimentare, monede ș.a.). Tematic, principalul criteriu pentru întocmirea lucrării l-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului. Încercarea de a surprinde o eventuală evoluție a avut la bază cultura materială, modul de viață autohton (organizare, ocupații, legături comerciale) și relațiile interumane, coabitarea cu populațiile migratoare. Pentru argumentarea tematicii lucrării, plecăm de la ideea că o cultură arheologică este o sintagmă stabilită prin convenție, ce se bazează pe repere, care pot fi aplicate unui spațiu, bine delimitat cronologic și marcat de o realitate arheologică. În timp, au fost întocmite mai multe definiții pentru conceptul respectiv, acceptate și uzitate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
coabitarea cu populațiile migratoare. Pentru argumentarea tematicii lucrării, plecăm de la ideea că o cultură arheologică este o sintagmă stabilită prin convenție, ce se bazează pe repere, care pot fi aplicate unui spațiu, bine delimitat cronologic și marcat de o realitate arheologică. În timp, au fost întocmite mai multe definiții pentru conceptul respectiv, acceptate și uzitate de arheologi. Una dintre ele considera că aceasta include „totalitatea vestigiilor vieții materiale și spirituale a oamenilor din vechime... ansamblu de așezări de pe un anumit teritoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
istoriei... ea include în egală măsură bunuri materiale (unelte și ustensile casnice, îmbrăcăminte, locuințe și așezări, arme și fortificații) valori spirituale (morala, filosofia, știința, arta, religia) și elemente de organizare socială (relații economico-sociale, cutume, legi, instituții)”. Termenul de cultură materială (arheologică) provine și de la fragilitatea materialelor din care sunt lucrate multe dintre obiecte. Totodată, se admite că o cultură arheologică (aspect sau facies cultural) are în sine „ o valoare obiectivă, în măsura în care grupează și definesc ca unitate structurală manifestări comune caracteristice unei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
valori spirituale (morala, filosofia, știința, arta, religia) și elemente de organizare socială (relații economico-sociale, cutume, legi, instituții)”. Termenul de cultură materială (arheologică) provine și de la fragilitatea materialelor din care sunt lucrate multe dintre obiecte. Totodată, se admite că o cultură arheologică (aspect sau facies cultural) are în sine „ o valoare obiectivă, în măsura în care grupează și definesc ca unitate structurală manifestări comune caracteristice unei perioade și unui spațiu dat”, iar interpretarea ei, din punct de vedere etnic, pleacă de la premisa că „ poate fi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturi sau grupe culturale, precum și de aceea ca populații de origini diferite să devină în anumite condiții purtătoare ale uneia și aceleiași culturi”. Este general cunoscut faptul că factorul cultural se îmbină cu cel etno-demografic, comunitățile umane fiind creatorii vestigiilor arheologice ce ne-au rămas peste timp ca mărturie a existenței lor. Cartarea siturilor arheologice a permis și permite, prin apariția de noi descoperiri, observarea dinamicii așezărilor, din diferite contexte geografice și istorice. Acest scop a fost urmărit în cuprinsul monografiei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în anumite condiții purtătoare ale uneia și aceleiași culturi”. Este general cunoscut faptul că factorul cultural se îmbină cu cel etno-demografic, comunitățile umane fiind creatorii vestigiilor arheologice ce ne-au rămas peste timp ca mărturie a existenței lor. Cartarea siturilor arheologice a permis și permite, prin apariția de noi descoperiri, observarea dinamicii așezărilor, din diferite contexte geografice și istorice. Acest scop a fost urmărit în cuprinsul monografiei, relevând permutări de populații, datorită factorilor interni și externi, determinând plecări, reveniri, sau, dimpotrivă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]