2,292 matches
-
a legăturii confederale, cât și cea a "adevăratei" valori a modelelor intermediare între configurațiile confederale și cele federale. Configurațiile confederale În timp ce soluția confederală este adesea privită ca nesatisfăcătoare, o examinare a lumii contemporane arată că există de fapt multe confederații, arhetipul acestora fiind Organizația Națiunilor Unite (ONU). Aceasta grupează țări care își rețin puterea de decizie și care dau organizației putere în măsura în care doresc. Totuși, unele aspecte ale ONU au început să depășească puțin modelul pur confederal, având în vedere că multe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru orgă este asigurat de mecanica transferului identitar. Deși poate fi citit și în cheie intertextuală (amintind, vag, de tratările cele mai cunoscute ale temei în fantasticul romantic sau realist Lermontov, Poe, Maupassant, Dostoievski ș.a. dar și de scene sau arhetipuri religioase din mai multe culturi), poemul lui Danilov este unul de o frapantă originalitate. O dovedește în primul rând felul în care știe să își pună în valoare calitățile auctoriale: dozarea eficientă a efectelor; proporția bine gândită între dialogul contras
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literare). Monologul este o formă de verticalitate și verticalizare ilicită. Încât, mă întreb dacă mai sunt posibile un autotelism al limbajului, o novalisiană pendulare între "a fi în lume" fără a părăsi sorbul vieții interioare și a monologa în prelungirea arhetipurilor individuale, o transdisciplinaritate care să sublimeze în spațiul poetic, fără ca asta să implice invazia operatorilor tehnici". De bună seamă, Dan Bogdan Hanu este, el însuși, un monologal care ține să își racordeze din nou lirica la matricea unei sensibilități po
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
liniilor de convergență și al similitudinilor. Dincolo de variante, de diversitatea formulărilor posibile, adică dincolo de contradicțiile aparente, va apărea astfel ceea ce s-ar putea considera a fi structurile fundamentale ale realității mitice, construite pornindu-se de la aceleași scheme conducătoare, în jurul acelorași arhetipuri, din aceleași imagini și din aceleași simboluri. Există și un ultim demers, cînd se va pune problema interpretărilor. Atunci, se pare, trebuie chemată și repusă în toate drepturile sale istoria istoria faptelor sociale și a mentalităților colective. De asemenea, ea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
refugiului, a protecției 23. Acestei gravitas, acestei înțelepciuni circumspecte a retragerii ilustre, trebuie să-i opunem un alt substantiv, și el împrumutat din vocabularul latin, acela care evocă elanul, îndrăzneala cuceritoare a tinerilor căpitani avizi de o grabnică glorie: celebritas. Arhetipului lui Cincinnatus îi corespunde cel al lui Alexandra. Acesta nu deține nici sceptrul, nici justiția, ci sabia. El nu se "dăruie pe sine însuși", el ia în stăpînire mulțimile și le subjugă. Legitimitatea puterii sale nu vine din trecut, nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mențină. "Trebuie să-i fim recunoscători, adaugă Thiers, de a ne fi transmis, într-o deplină ordine, statul civil și organizarea administrativă". Imaginea Omului providențial se prezintă astfel sub forma unui al treilea model. Lui Alexandru, cuceritorul, i se substituie arhetipul lui Solon, legiuitorul. E un arhetip pe care îl găsim în 1940 și 1941, la începutul Revoluției naționale, într-o anumită imagine a mareșalului Pétain, fondatorul unei "noi ordini". Îl regăsim și mai puternic, în imaginea lui de Gaulle, cel
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
adaugă Thiers, de a ne fi transmis, într-o deplină ordine, statul civil și organizarea administrativă". Imaginea Omului providențial se prezintă astfel sub forma unui al treilea model. Lui Alexandru, cuceritorul, i se substituie arhetipul lui Solon, legiuitorul. E un arhetip pe care îl găsim în 1940 și 1941, la începutul Revoluției naționale, într-o anumită imagine a mareșalului Pétain, fondatorul unei "noi ordini". Îl regăsim și mai puternic, în imaginea lui de Gaulle, cel din 1958, stabilind principiile și ordinea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Uniformizate într-un același tip de reprezentări, avînd capul ridicat și grav, fruntea senină, privirea sigură, mîinile așezate pe hrisoavele care le asigură perenitatea și gloria, imaginile lor se înghesuie la toate răscrucile istoriei. Iată și ultimul model: Moise sau arhetipul profetului. Profet al timpurilor ce vin, el citește în cartea istoriei ceea ce alții nu văd încă. Condus ci însuși de un fel de impuls sacru, își călăuzește poporul pe calea viitorului. () privire inspirată traversează opacitatea prezentului, un glas care vine
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai multe, scapă memoriei individuale și trec în memoria istoriei, sau în ceea ce pare a fi memoria istoriei. Trecutul la care trimit nu a fost niciodată cunoscut în mod direct; puterea sa evocatoare e aceea a unui model, a unui arhetip, model și arhetip a căror emergență, dincolo de timpul trecător, pare a le conferi prin definiție un plus de exemplaritate... Oricum ar fi, fiecărui tip de sensibilitate sau de gîndire politică îi corespunde o anumită lectură a istoriei, cu tot ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
memoriei individuale și trec în memoria istoriei, sau în ceea ce pare a fi memoria istoriei. Trecutul la care trimit nu a fost niciodată cunoscut în mod direct; puterea sa evocatoare e aceea a unui model, a unui arhetip, model și arhetip a căror emergență, dincolo de timpul trecător, pare a le conferi prin definiție un plus de exemplaritate... Oricum ar fi, fiecărui tip de sensibilitate sau de gîndire politică îi corespunde o anumită lectură a istoriei, cu tot ceea ce ea uită, refuză
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Așa cum a arătat foarte bine Ph. Hamon (1981, p. 57) putem spune că "astfel de liste de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi adesea reduse la o calificare permanentă [...], deci la definiția unui tip sau a unui arhetip de personaj"2. Ghicitorile pentru copii se bazează pe acest postulat, și anume că o enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și că, de aici, numind acțiuni sau mimîndu-le, putem identifica despre ce este vorba (cf. mai departe, cazul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrise ce ar putea fi reunite sub tema-titlu "a aprinde o lampă de stradă", servesc de fapt la a arăta calificările/funcțiile unei clase de actori: "aprinzătorii de lămpi de stradă". Ne apropiem astfel de noțiunea de "definiție a unui arhetip de personaj" (Ph. Hamon), descriere care, prin intermediul unei descrieri de acțiuni, face trimitere la o stare socială și/sau profesională. Ultima caracteristică a POVESTIRII permite distincția dintre DA și FINALUL său: Naratorul care vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1904), Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf, care au
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Tehnică, 2006, pp. 361-383. * Joseph E. Brenner, "A transconsistent logic for model-based reasoning", Proceedings of the 2004 Pavia conference, in L. Magnani (dir.), Model-Based Reasoning in Science and Engineering, Londra, King's College, 2006, pp. 357-364, 371-372. * Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Iași, Polirom, 2006, p. 243 și urm. * Solomon Marcus, Paradigme univer-sale, t. 2, Pornind de la un zâmbet, București, Paralela 45, 2006, p. 97. * Jean-Louis Revardel, Comprendre l'haptonomie, Paris, PUF, 2007, pp. 234, 240. * Michel De Caso, Rectoversion
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
știința. Există o ordine acauzală?), Paris, Poiesis, 1984. 26 K. V. Laurikainen, op. cit., pp. 80-86. 27 Ibid., p. 82. 28 Ibid., p. 85. 29 Idem. 30 C. G. Jung, Synchronicité et Paracelsica, Paris, Albin Michel, 1988. 31 Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Iași, Polirom, 2006. 32 Charles Sanders Peirce, The New Elements of Mathematics (Noile elemente de matematică), The Hague, Mouton Humanities Press, 1976, vol. IV, pp. 383-384. 1 Jean-François Malherbe, Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
despre cultura populară americană a secolului XX Traducere de Nicoleta STANCA Prefață de Felicia CAMPBELL INSTITUTUL EUROPEAN 2008 CUPRINS Prefață / 7 Capitolul 1 Panem et circenses: teorii ale culturii populare / 11 Capitolul 2 Figuri mitice și supereroi / 43 Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula / 77 Capitolul 4 Fecioara-martir și doamna agresivă / 113 Capitolul 5 Fast-food, consum(ism), identitate / 153 Capitolul 6 Hiperrealitate și cultură de consum / 185 Capitolul 7 Efectul de bumerang / 225 Bibliografie / 239 Prefață Într-un secol în care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
despre condu-cătorul-erou figurează și aceea potrivit căreia conducătorul (regele) nu moare, ci se retrage pentru o vreme într-o altă lume, de unde se va întoarce într-o bună zi să-și învingă dușmanii și să-și redobândească pământul și poporul. Arhetipul acestui "conducător-erou" este, potrivit lui Burke, Iisus Hristos, alături de care cultura populară i-a așezat pe regele Arthur, pe Charlemagne, pe Matyas al Ungariei și pe Sebastian al Boemiei. Există însă o mare diferență între Arthur și Charlemagne, Matyas sau Sebastian
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
63. Transformarea carnavalescă a eroului mitic prin multiplicarea infinită a imaginii sale susține punctul de vedere potrivit căruia tipul de erou din cultura populară actuală reprezintă o mediere dintre tipul mitic și caricatură, cu scopul de a slăbi tensiunea între arhetip (primar, tradițional) și figurile comice (se-cundare, laice). Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula Homo religiosus nu credea numai în ființe supranaturale și spirite bune, ci și în demoni, fantome și creaturi ale răului. Din moment ce există binele, trebuie să existe și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
imaginii sale susține punctul de vedere potrivit căruia tipul de erou din cultura populară actuală reprezintă o mediere dintre tipul mitic și caricatură, cu scopul de a slăbi tensiunea între arhetip (primar, tradițional) și figurile comice (se-cundare, laice). Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula Homo religiosus nu credea numai în ființe supranaturale și spirite bune, ci și în demoni, fantome și creaturi ale răului. Din moment ce există binele, trebuie să existe și răul care să contrabalanseze puterea divină. Astfel, popoarele tradiționale, și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lungi sau mai scurte. În consecință, viața era asociată elementului pozitiv, iar moartea, celui negativ. Legat de concepția despre moarte, răul a devenit și mai primejdios, dând naștere la demoni, vampiri, monștri, vârcolaci și alte creaturi înspăimântătoare. Potrivit lui Clive Leatherdale, arhetipul vampirului se bazează pe două credințe fundamentale: cea în viața de după moarte și cea în puterea magică a sângelui 64. Cea dintâi este consonantă cu religia creștină, dar și cu unele idei precreștine care considerau moartea drept o trecere într-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
așadar normal ca sângele să întru-chipeze puntea de legătură dintre viață și moarte; cei vii îl pierd în trecerea în lumea de apoi, cei morți trebuie să-l câștige pentru a-și recăpăta forma umană și a reveni la viață. Arhetipul vampirului se regăsește între aceste două lumi. Nedorind să părăsească viața și temându-se de moarte, acesta luptă cu disperare și cu malițiozitate să se agațe de cei vii, târându-i și pe ei într-o lume de graniță, ținându
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lumi. Nedorind să părăsească viața și temându-se de moarte, acesta luptă cu disperare și cu malițiozitate să se agațe de cei vii, târându-i și pe ei într-o lume de graniță, ținându-i suspendați între viață și moarte. Arhetipul vampirului se regăsește în majoritatea mitologiilor popoarelor lumii. În Asia, povestirile chinezești fac referire la creaturi de culoare verde (o reprezentare diferită și în mod cert anterioară Omului Verde din mitologia celtică), care au corpul acoperit de un mucegai strălucitor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ne întrebăm, bineînțeles, dacă Dracula reprezintă ortografierea greșită a lui Dragula, sau dacă voievodul Vlad era "fiul dracului" pentru vecini și "cel drag" pentru supușii săi76? Să fie "vampirul Dracula" un mediator între "Draculea" și "Dragulea", cele două extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au fost mai degrabă interesați de religie și de viața monastică decât de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sentimentelor puternice de dragoste și ură pe care le simte) și întruparea unui "alter ego" malefic, a cărui dragoste pasională înseamnă întoarcerea la viață, dar și dispariția definitivă. Nosferatu (Nosferatu, eine Symphonie des Grauens, 1922) Dracula este de fapt un arhetip, ceea ce explică potențialul său imens de generare a unui număr impresionant de subtipuri. O interpretare interesantă a lui Dracula ca "alter ego", american de data aceasta, este oferită de Nina Auerbach în studiul său Our Vampires, Ourselves (1995). În subcapitolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și monștri asupra noastră provine din identificarea noastră parțială cu aceștia, fie prin închipuirile minții noastre, fie ca rod al căutării legitimității sociale, culturale și politice. O rudă a "vampirului spiritist" și o altă posibilă subcategorie a vampirului derivată din arhetipul Dracula ar putea fi, după părerea lui Jules Zanger, "vampirul nou102". Una dintre trăsăturile esențiale ale "vampirului nou" este că preferă viața în comunitate, și nu singurătatea, fiind de aceea înfățișat ca având o familie sau trăind alături de cineva, chiar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]