4,412 matches
-
importantă în culisele politice ale regatului; după căderea lui Ludovic Filip, s-a retras din viața publică; Memoriile pe care le-a lăsat au fost bine apreciate de Sainte Beuve. BRIENNE, ÉTIENNE CHARLES DE LOMÉNIE, conte de ăParis, 1727-Sens, 1794). Arhiepiscop de Toulouse ă1763), ministru de finanțe în 1787, în locul lui Calonne ăv.), sub Ludovic al XVI-lea, a intrat în conflict cu parlamentul și cu notabilii în urma unor măsuri fiscale care le amenințau privilegiile; a fost nevoit să se retragă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1787, în locul lui Calonne ăv.), sub Ludovic al XVI-lea, a intrat în conflict cu parlamentul și cu notabilii în urma unor măsuri fiscale care le amenințau privilegiile; a fost nevoit să se retragă în 1788, în favoarea lui Necker ăv.); numit arhiepiscop de Sens și cardinal în 1790, a depus jurământ de credință față de Constituția civilă a clerului - o măsură revoluționară. BRISSOT, JACQUES PIERRE ăChartres, 1754-Paris, 1793). Jurist, jurnalist și om politic. Debutează ca scriitor juridic în 1778 cu Teoria legilor criminale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
discursurile din Adunare. În 1809 este însărcinat de țarul Alexandru să editeze Codul Imperiului Rus. Postum îi apare volumul Amintiri despre Mirabeau și despre primele două Adunări Legislative ă1832). FALLOUX, FRÉDÉRIC ALBERT PIERRE, conte de ăAngers, 1811-Angers, 1886). Om politic, arhiepiscop, orator în serviciul bisericii și al legitimității monarhiei. Publică, în 1840, Istoria lui Ludovic al XVI-lea și, în 1845, Istoria Sfântului Pius al V-lea. Se afirmă ca partizan al dreptei în Parlamentul din 1846. A doua zi după
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea strînsă de dioceze, ai căror episcopi sînt ajutați de colegii de *canonici, *consiliile de canonici ale catedralelor. Ei au reformat și Biserica regulară călugării care respectă o regulă impunînd tuturor mănăstirilor din Imperiu regula Sfîntului Benedict, adaptată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
I, Hugo cel Mare, este omul puternic al secolului al X-lea, dar el cedează carolingienilor titlul regal. Totuși, cînd tînărul Ludovic al V-lea moare accidental și fără a lăsa urmaș direct în 987, mai marii regatului împinși de arhiepiscopul de Reims, Adalbéron, (document, p.118), aleg pentru a treia oară un roberțian ca rege: fiul lui Hugo cel Mare, Hugo Capet (această poreclă, apărută mai tîrziu, evocă probabil numeroasele *cape [în latină capa] de abate laic, pe care le
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
faptul că a supraviețuit acestui pericol și, în generația următoare, a scos cel mai mare profit din aceasta, îi dovedește forța. Un astfel de paradox nu poate fi înțeles decît în cadrul societății feudale. DOCUMENT Alegerea lui Hugo Capet (987) "Discursul arhiepiscopului [de Reims, Adalbéron] în favoarea ducelui [Hugo]: "Întrucît Ludovic, care ne este de sfîntă aducere-aminte, a părăsit acest pămînt fără să lase copii, a trebuit să alegem, după o deliberare bine chibzuită, pe cineva care să-l poată înlocui pe tron
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care, smuls de sub protecția alor săi, nu le-a fost înapoiat prin grija sa?" Înălțarea lui Hugo pe tron. Această părere a fost adoptată și unanim aprobată. Ducele fu înălțat pe tron prin consimțămîntul tuturor și, încoronat la Noyon de către arhiepiscop și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1964, II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la abația Saint-Rémi din Reims, Richer, pentru a continua Analele care, începute la Reims în secolul al IX-lea de arhiepiscopul Hincmar, se opreau în anul 882. Istoria lui Richer acoperă perioada 882-995. Ea este deosebit de vie și instructivă pentru perioada contemporană autorului, mai ales din 985 pînă în 995. Ea ne-a parvenit într-un manuscris unic, care este un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în Germania la biblioteca din Bamberg (cota E. III.3). Plecînd de la evenimentele care se desfășuraseră recent în apropiere de Reims, Richer, pasionat de istorie romană, reconstituie aici un discurs în maniera istoricilor latini. Este un discurs fictiv, pe care arhiepiscopul Adalbéron cu siguranță că nu l-a pronunțat în acești termeni. Dar, prin intermediul acestui discurs, Richer redă perfect atmosfera epocii cu împărțirea care îi opunea pe partizanii ultimului carolingian, Carol de Lorena (unchiul regelui defunct), celor ai lui Hugo Capet
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parlamentelor, el își prezintă proiectul unei adunări de notabili aleși de rege, aproape toți nobili. Adunarea respinge principiul egalității în fața impozitului și critică gestionarea ministrului, pe care regele îl îndepărtează în aprilie 1787 și îl înlocuiește cu Loménie de Brienne, arhiepiscop de Toulouse. Brienne îi îndepărtează pe notabili și înregistrează, în august 1787, edictul instituind subvenția teritorială, în cursul unei ședințe prezidate de rege (lit de justice) pe care parlamentarii o declară ilegală. Ludovic al XVI-lea ripostează exilînd parlamentul la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în străinătate și să cumperi de acolo cît mai puțin. Deci statul trebuie să intervină printr-o reglementare a producției în vederea exportului, prin stabilirea de tarife vamale protectoare, prin dezvoltarea comerțului exterior. Metropolă ecleziastică. Grup de dioceze condus de un arhiepiscop. Episcopii diverselor dioceze care constituie o metropolă sînt subordonați acelui arhiepiscop. Mezolitic. Vezi preistorie. Miniatură. Vezi anluminură. Missi dominici. "Trimiși ai stăpînului", pe care Carolingieniii îi însărcinează cu inspectarea autorităților locale. Erau, de regulă, doi, unul laic și unul ecleziastic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
statul trebuie să intervină printr-o reglementare a producției în vederea exportului, prin stabilirea de tarife vamale protectoare, prin dezvoltarea comerțului exterior. Metropolă ecleziastică. Grup de dioceze condus de un arhiepiscop. Episcopii diverselor dioceze care constituie o metropolă sînt subordonați acelui arhiepiscop. Mezolitic. Vezi preistorie. Miniatură. Vezi anluminură. Missi dominici. "Trimiși ai stăpînului", pe care Carolingieniii îi însărcinează cu inspectarea autorităților locale. Erau, de regulă, doi, unul laic și unul ecleziastic. Mînă-moartă. (Mainmorte). Imposibilitatea pentru un individ dependent de a-și transmite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu scopul strângerii de fonduri pentru construirea catedralei Sfântul Petru și aveau un caracter general, pentru că erau și pentru vii și pentru morți și te izbăveau de orice păcat, trecut, dar și viitor. Acestea aveau să fie vândute pe teritoriul arhiepiscopului Albrech de Magdeburg și Mainz de către călugărul dominican Johann Tetzel, un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv pentru care se opune vânzării de indulgențe și cere și arhiepiscopului să renunțe. Pentru a-și exprima public dezaprobarea, în data de 31 octombrie 1517, Luther afișează cele 95 de teze pe ușa catedralei din Wittenberg. Ulterior, acestea au fost afișate și pe ușile altor biserici și publicate. Acestea argumentau ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al VII-lea i-a refuzat acest lucru el s-a hotărât să separe Biserica Angliei de Roma. În 1531 regele obținu din partea clerului Angliei recunoașterea ca "șef suprem al bisericii atât cât legea lui Hristos îi permite". În urma acestei recunoașteri arhiepiscopul de Cantebury, Thomas Cranmer anulează în 23 mai 1533 căsătoria regelui cu Caterina de Aragon, iar la 1 iunie a aceluiași an regele poate să se căsătorească cu Ana Boleyn. În urma acestor acte separarea trebuie legalizată, astfel că în ianuarie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar pe de altă parte, arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate 2. Ministerul Cultelor, recte Guvernul, credea că putea ocoli această situație gravă care atingea chiar principiul separării funcțiunilor factorilor constituționali, preluând atribuțiile administrative ale patriarhului și transmițându-le locotenenței patriarhale. Această soluție guvernamentală nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iar un patriarh care, cu bună știință, încălcă constanta canonică constituie un adevărat dezastru pentru BOR5. Patriarhul Miron Cristea desemnează doi delegați care să se ocupe de problemele mitropoliei și arhiepiscopiei (deși formal, același patriarh-regent rămâne în continuare mitropolit și arhiepiscop), ignorând adevărata esență și adevărata forță a pravoslaviei. Patriarhul-regent reprezintă, în primul rând, o imposibilitate constituțională pentru că nu poate evita amestecul puterilor, iar, în al doilea rând, o imposibilitate canonică, pentru că dreptul eclezial interzice categoric, sub sancțiunea depunerii, oricărei persoane
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
toți episcopii Bisericii, numărul lor fiind mult mai mare2. Prin urmare, numărul este un element neconcludent care nu susține principiul ecumenicității. Obiecția care s-ar putea aduce lipsei tuturor episcopilor la aceste sinoade, ar fi aceea a reprezentării lor prin arhiepiscopi, ceea ce nu corespundea adevărului istoric. De exemplu, episcopul Romei nu și-a trimis nici măcar delegați la Sinodul II Ecumenic sau la Sinodul V Ecumenic. În plus, Episcopul Romei nu a participat la primele cinci sinoade Papa Vigilius, în pofida diligențelor făcute
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
participarea tuturor bisericilor), George Racoveanu se întreabă pe bună dreptate prin ce anume se caracterizează aceasta, mai ales că au existat sinoade care s-au înșelat Sinodul tâlhăresc de la Efes (449); Sinodul de la Stejar, lângă Calcedon (403), condus de Teofil, arhiepiscopul Alexandriei, precum și numeroasele concilii care vizau ereziile ariene, semiariene, nestoriene etc. Se știe că la aceste soboare care au greșit care au schimbat minciuna în adevăr au participat foarte mulți episcopi. În plus, se mai știe că deciziile unor sinoade
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă Română este o instituție autonomă. De unde ar rezulta că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă Română este o instituție autonomă. De unde ar rezulta că patriarhul-regent este o imposibilitate: el fiind o dată, ca deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar a doua oară, ca arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate". 3 Ibidem, p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
publicisticii religioasei, p. 122: "Înalt Prea Sfințitul a acordat delegații. Se știe însă că delegatul nu lucrează în numele lui, ci în numele și pe răspunderea celui ce a dat delegația. În formă, deci, patriarhul-regent Miron rămâne și mai departe mitropolit și arhiepiscop. Ceea ce înseamnă că și după aceste delegări constituția rămâne lezată prin nerespectarea principiului separării puterilor. De la articolul nostru, Legea, care arăta necesitatea unei clarificări a situației false în care am intrat prin patriarhul-regent, nimic nu s-a schimbat, deci. Iată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noi cerem încă o dată să se revină". 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1333, 7 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Un sighilion patriarhal, pp. 158-159: "Ierimia, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului Noua Romă și Patriarh Ecumenic. Fiindcă din nou Biserica Vechii Rome, înșelându-se de mândra deșertăciune a astronomilor săi, cu nechibzuință a schimbat preafrumoasele așezăminte despre Sfintele Paști, stabilite și hotărâte de cei 318 Sfinți Părinți ai Sfântului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se orneaz? cu arcaturi deosebite, �n form? de fus � ?i la catedrala din Freburg-im-Bresgau (c?tre 1200). �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
religie ?i pentru politic?, dou? domenii str�ns imbricate �n acele timpuri. Contrareforma, c?reia �i fixeaz? obiectivele Conciliul de la Trento (1545-1563), este �nsufle?it? de Igna?iu de Loyola, fondatorul ordinului iezui?ilor, �n 1541, ?i de Charles Borromee, arhiepiscop de Milano (1538-1584). Acest elan de renovare a catolici-t??îi determin? construirea a nu-meroase biserici, al c?ror prototip este biserică mam? a iezui?ilor, Îl Ges� (Romă, 1568) de Vignole. Îl Ges� va fi, �n secolul al XVII
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]