9,452 matches
-
și pentru cei din București. Pentru condiții mai bune de trai în cămin, mai precis pentru reducerea înghesuielii în spațiile de cazare, în dormitoare, cei din București erau descazarmați când se terminau cursurile, pe la ora 14.00. S.B.: Ați primit armament? D.P.: Nu existau arme acolo. Armele au fost primite mult mai târziu, după ce s-au declanșat toate evenimentele, pentru că nu era armament alocat pentru această structură. Nu era un curs de luptători. S.B.: Și toată perioada ce ați făcut acolo
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în dormitoare, cei din București erau descazarmați când se terminau cursurile, pe la ora 14.00. S.B.: Ați primit armament? D.P.: Nu existau arme acolo. Armele au fost primite mult mai târziu, după ce s-au declanșat toate evenimentele, pentru că nu era armament alocat pentru această structură. Nu era un curs de luptători. S.B.: Și toată perioada ce ați făcut acolo? D.P.: Am făcut cursuri. Au adaptat programul care era de drept și s-au făcut cursurile planificate, cu foarte mici excepții, adică
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fiind o "adunătură" de la toate categoriile de forțe, nu eram un grup omogen. Ne cunoșteam de câteva luni, nu aveam atribuții pe linie militară pentru că nu existau; ni s-a spus "plutonul în rezervă al Marelui Stat Major", dar fără armament. Singurul nostru "armament" erau materialele din sala de judo și din sala de sport, dar și la ele accesul era condiționat de prezența profesorilor, care, atunci când se termina programul, le încuiau în boxe. În rest, am fost copii cuminți care
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de la toate categoriile de forțe, nu eram un grup omogen. Ne cunoșteam de câteva luni, nu aveam atribuții pe linie militară pentru că nu existau; ni s-a spus "plutonul în rezervă al Marelui Stat Major", dar fără armament. Singurul nostru "armament" erau materialele din sala de judo și din sala de sport, dar și la ele accesul era condiționat de prezența profesorilor, care, atunci când se termina programul, le încuiau în boxe. În rest, am fost copii cuminți care au stat și
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
tenis. Deci practic erai închis acolo și de aceea am spus că, dacă se așeza cineva cu o armă la intrarea principală sau la intrarea dinspre Cotroceni, nu prea aveai ce să faci. La un moment dat, când au adus armamentul (niște pistoale), nici nu știu dacă au adus muniție, făceam de pază, dar nu la intrare unde aveau paznicii lor, spre Splaiul Independenței, ci în gheretă și nu făceam nimic. Nici nu știam nimic. S.B.: Armele de unde le-ați primit
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
știam nimic. S.B.: Armele de unde le-ați primit? D.P.: Le-a adus plutonierul de companie. S.B.: Dar de unde, pentru că erați de la unități diferite? D.P.: Nu erau armele de la unități. Personalul cursului era încadrat în Comandamentul infanteriei și tancurilor și singurul armament pe care l-au primit a fost armamentul lor individual. Ei erau 3 sau 4. Aveau niște pistoale "Carpați", dacă nu mă înșel, de care se folosea Ministerul de Interne. Noi nu aveam așa ceva, căci la tancuri aveam TT-uri
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
D.P.: Le-a adus plutonierul de companie. S.B.: Dar de unde, pentru că erați de la unități diferite? D.P.: Nu erau armele de la unități. Personalul cursului era încadrat în Comandamentul infanteriei și tancurilor și singurul armament pe care l-au primit a fost armamentul lor individual. Ei erau 3 sau 4. Aveau niște pistoale "Carpați", dacă nu mă înșel, de care se folosea Ministerul de Interne. Noi nu aveam așa ceva, căci la tancuri aveam TT-uri. Iar ei cred că nu mai puseseră mâna
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ce episoade ați mai asistat în acele zile? D.P.: Îmi aduc aminte că între zona în care este acum podul Cotroceni și Plevnei, către Ștefan Furtună, pe contrasens a trecut un tanc, ceva hibrid, care n-avea nicio legătură cu armamentul, era un tanc din fabrică pe care era o grămadă de muncitori care mai de care mai viteji. Turela era nevopsită, iar partea de jos era dată cu grund. S.B.: Cum a fost scos de pe linia de producție. D.P.: Probabil
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Dar ei nu se apărau zicând că erau într-o misiune? L.M.: Dar cine îi asculta și îi credea? Ce se întâmplă, în momentul în care se declanșa starea de necesitate, pentru România se activau niște celule care aveau muniție, armament etc. Ele erau antrenate pentru lupta de gherilă. Asta s-a întâmplat. Unii au acționat cu discernământ, alții fără. S.B.: O chestiune neproblematizată suficient este cea a Gărzilor Patriotice care dețineau efective și muniție mai mult decât Armata. Gărzile, născute
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de marină, unde eram noi cazați. De ce am scos noi muniția? Ca să facem loc la cârnați, vin și tot ceea ce ne mai aduceau oamenii. S.B.: Când ați revenit în unitate? L.M.: După ce tehnica militară a plecat, noi am rămas cu armamentul individual să apărăm Comandamentul marinei. Am revenit după Anul Nou, chiar de Bobotează. S.B.: Vă întâlniți aici cu povestea domnului Răduț de la București, care spunea că, tot așa, își puneau la Revoluție proviziile în firidele tancului. L.M.: Populația a venit
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
s-a specificat că trebuia să-l iau acasă, să-l am asupra mea. Ceea ce era o chestiune extraordinară deoarece când era vorba de trageri venea autobuzul, ne lua la trageri și apoi ne întorceam... S.B.: ...se preda muniția și armamentul... G.Ș.: ...nici măcar nu le curățam noi, fiindcă se ocupa altcineva de aspectul acesta. De aceea când mi s-a spus că trebuia să iau pistolul acasă mi s-a părut ceva tare, tare ciudat. L-am luat, dar l-
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a vorbit în cartier despre aceasta. S.B.: Când ați ajuns la unitate, pe 21, ce ordine vi s-au dat? G.Ș.: În curte, pregătit să trag în primul care ar fi escaladat gardul. S.B.: Vi s-a dat alt armament? G.Ș.: Numai pistolul. Doar șeful de stat major avea AKM-ul cu tambur. Comandantul meu a fost un om deosebit, generalul-maior Țencu Alexandru. Cred că el ne-a salvat pe noi în noaptea aceea. Se lăsase bine de tot
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
am nimic cu cei de la MAN, dar prăpădul mare ei l-au făcut. Eu nu zic că nu au tras și securiștii și milițienii. S.B.: Securitatea a intrat în alarmă de război pe 24 decembrie, ea nu și-a scos armamentul cu muniția, iar măcelul s-a produs începând cu 22 decembrie și s-a oprit pe 25 decembrie. G.Ș.: S-au și împușcat ca bezmeticii! Ce căuta arma la un civil? Eu am un prieten mai mic cu doi
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu au rezistat criticilor. Nașterea unei puteri centrale autonome nu rezultă niciodată dintr-o cauză unică și universală: ea poate fi asociată cu cucerirea, cu explotarea economică a unei clase sociale de către alta și cu existența unui surplus, cu controlul armamentului, cu necesitatea de a organiza producția (în special marile lucrări de irigație), cu controlul comerțului etc. În numeroase societăți să ne gândim în special la domniile sfinte și la cultul strămoșilor nu prea este posibil să analizăm nivelul politic fără
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
disfuncții din sistemul social-economic, o constituie înarmarea. Aceasta a fost și este sprijinită de fonduri imense și de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme și substanțe de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele state ci și datorită palierului special de armament nuclear. Experimentarea necontrolată din deceniile cinci
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme și substanțe de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele state ci și datorită palierului special de armament nuclear. Experimentarea necontrolată din deceniile cinci și șase ale secolului trecut, stocarea combustibilului și armamentului nuclear uzat, continuarea producției, constituie un pericol pe termen lung, o problemă gravă pentru toate structurile naturale și social-economice ale geosistemului. Ansamblul problemelor fundamentale prezentate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele state ci și datorită palierului special de armament nuclear. Experimentarea necontrolată din deceniile cinci și șase ale secolului trecut, stocarea combustibilului și armamentului nuclear uzat, continuarea producției, constituie un pericol pe termen lung, o problemă gravă pentru toate structurile naturale și social-economice ale geosistemului. Ansamblul problemelor fundamentale prezentate creează imaginea clară a celor mai critice situații actuale în geosistem, la originea cărora, de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
retras, cel puțin formal, sancțiunile economice până când nu s-a instituit un nou guvern. c) Sancțiunile economice impuse Liberiei. La 19 noiembrie 1992, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția 788 prin care obligă Liberia la un embargo în ceea ce privește petrolul și armamentul. Amenințarea unui potențial război civil a alarmat Națiunile Unite și vecinii Liberiei. Rezoluția 1001 din 30 iunie 1995 prin care Consiliul de Securitate notează că s-a înregistrat un progres în ceea ce ; Sovietice, cu toate acestea nu a fost anticipat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
economia rusească postcomunistă au fost: economia internă a Federației Ruse era controlată în oligarhi, pentru o perioadă de timp, oligarhii erau cei învingători al erei post comuniste, producția de arme a scăzut cu aproximativ 90%, multe ramuri ale industriei de armament au fost private. Federația Rusă are cele mai mari rezerve de gaze naturale iar Arabia Saudită cea mai mare rezervă de petrol în stare naturală. Majoritatea experților consideră că Federația Rusă deține între 27 și 28 la sută din rezerva mondială
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Este vorba de Decretul din 26 decembrie 1989 semnat de președintele FSN de atunci, domnul Ion Iliescu. Conform acestui Decret..., cei pe care Silviu Brucan îi numește "teroriști" au fost trecuți în componența Ministerului Apărării Naționale, cu structură, buget, personal, armament, muniție, tehnică, fonduri fixe și... victime la activ. În joc a fost o resocializare manipulatorie, menită a le asigura "teroriștilor" un nou statut, "legal și respectabil" în cadrul Armatei Române. În ochii noștri și ai occidentalilor, "teroriștii" au dispărut când, de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
văzută, mai înainte de momentul cuvenit, sub adevărata ei lumină, vom ascunde adevăratele noastre planuri în dosul unei pretinse dorințe de a servi clasele lucrătoare și de a propaga principii economice pe care le expunem astăzi. Sumar: Pentru ce trebuie sporite armamentele. Fermentații, discordii, dușmănii în lumea întreagă. Constrângerea opoziției creștinilor prin războiul general. Presa și opinia publică. Tunurile americane, japoneze și chineze. Sporirea armamentelor și a personalului poliției este un adaos necesar al planului pe care l-am expus. Trebuie să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
al Micii Înțelegeri să nu ajungă la înțelegere cu Ungaria, fără acordul celorlalte două state. Conferința de la Ioakimov a dezmințit zvonurile neîntemeiate privind dezmembrarea Micii Înțelegeri. Mica Antantă a luat poziție în cadrul Societății Națiunilor împotriva Ungariei privind aprovizionarea secretă cu armament, aprovizionare făcută cu ajutorul Italiei. “La 1 februarie 1928, Beneš, Titulescu și Mariankovic au prezentat Consiliului Societății Națiunilor cererea de a reinstaura controlul militar în Ungaria pe baza tratatului de la Trianon, cu scopul de a evita consecințele lor ”. Începând din 1929
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
comunități economice, în cadrul căreia colaborarea urma să se efectueze fără să se încalce drepturile suverane ale statelor participante”. Ideea-cheie a acestui plan economic comun era aceea a trecerii spre “o normare în sectoarele agriculturii, industriei, comerțului, comunicațiilor și în domeniul armamentului militar”. La Praga, la Consfătuirea din 29 mai - 1 iunie 1933, Consiliul permanent al Micii Înțelegeri a stabilit sarcinile viitoare ale activității Consiliului economic. S-a hotărât că acest consiliu economic să fie format din trei secții naționale având un
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
toate capitolele proiectului de Convenție, prin prisma intereselor României, scoțându-se în evidență faptul că geografic vorbind, România este înconjurată de state care “pregătesc în ascuns și reclamă revizuirea statutului teritorial consfințit în tratate, iar lipsa unei industrii naționale de armament, capabilă să subvină, într-un moment de criză, nevoilor armatei noastre constituie un factor ce trebuie avut în vedere cu prioritate de forurile de conducere ale țării”, raportul conchidea că România trebuie să acționeze prin toate mijloacele pentru intangibilitatea tratatelor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
păcii și al dezarmării consecutive, să subscrie la toate acordurile internaționale de ordin general sau regional, care vor tinde spre acest scop, sub egida asigurărilor de ajutor mutual. Această ultimă condiție, o repet, este esențială”. În problema eventualelor reduceri de armament, D. I. Ghika cerea să se țină seama de poziția geografică și potențialul militar al diferitelor țări, afirmând că acesta din urmă “are o importanță capitală dacă se are în vedere pe de o parte echipamentul industrial al statelor abundente în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]