3,559 matches
-
automat următoarele : ziaristul începător Petrică a scris un articol. Stoian : „Mă, Petrică, nu se înțelege nimic, scrie cum vrei, dar să fie clar, unitatea nazistă nu va trece, pe aici nu se trece”. Iluminat, gâtuit de respect și admirație, Petrică articulează : „Ăsta-i titlul, tovarășe Stoian. Pe aici nu se trece”. Stoian îl bate pe umăr și îl trimite la „profesorul de istorie Tomescu, la liceu”, să-i mai explice câte ceva - „îi spui că l-am rugat eu”. Pe loc, „ziaristul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
evita reacția împotriva acestor bine intenționate, dar fără îndoială sub-legitimitate aranjamente normative, noi sugerăm pentru Comisia Europeană să stabilească un angajament strategic pe termen mediu, pentru o dezvoltare instituțională mai consistentă, bine informată și să găsească maniere responsabile de a articula capacitatea normativă colectivă pentru a stabili direcții în cercetare și inovare”<ref id=”1”>Taking Europe seriously, 2007, p. 82. </ref>. Astfel, de multe ori ideea de knowledge este asumată fără a o adapta caracteristicilor proprii, fără a o filtra
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o ipostază umană tradițională, conservatoare și în același timp istorică, adaptabilă adică la "vremurile " denunțate, la noi, de către cronicari. Cele patru repere de coloratură morfologică (Orient/ Occident), religioasă (Suflet/ Trup), istorică (Bizanțul dual) și ontologică (cosmo- / antropocentrism) alcătuiesc, conjugate și articulate până la nivelul capilarelor un ancadrament în interiorul căruia s-a nșscut și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
istoria teritoriilor asamblate în stat). în cazul arhitecturii neoromânești de primă generație procedeul este acela de a obține o identitate națională prin colaj și combinatorică de date (tipuri spațiale, ornamentică) ale locurilor (casă submontană, musceleană la Mincu, bunăoară) și provinciilor articulate în vechiul regat român (vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
9. manetă și șurub de fixare a șeii; 10. butuc al roții față; 11. ax central al roții; 12. jantă; 13. anvelopă. Cadrul (1) poate prezenta diferite forme și dimensiuni. Cadrul cu suspensie pe spate este prevăzut cu un punct articulat de îmbinare a părților și un arc spiralat între două puncte de prindere. Furca (2, 3, 4) se prezintă cu sau fără suspensie. Furca cu suspensie (2, 3, 4) prezintă brațe telescopice care culisează presând la interior un arc, aer
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea creativă rezonează sentimentele și atitudinea cognitivă, dar lipsește atitudinea critică. c) imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78 ) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate ) , delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
activitățile umane); a învăța să fii (ca efect emergent al primelor trei dimensiuni). Aceasta presupune pregătirea ființei umane pentru a utiliza tehnici de prognozare, proiectare, simulare, evaluare, de a dezvolta capacitatea de adoptare a deciziilor, de judecată critică, de a articula permanent informația cu atitudinea creativ - inventivă; cu alte cuvinte, pregătirea omului pentru a fi creativ. În acest sens, se face disocierea între învățarea de menținere și învățarea inovatoare. Cunoașterea și dezvoltarea potențialului creativ devine ideal educațional pentru formarea personalității creative
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pătrate, izolate sau în mici lanțuri de 2 sau 3 articole, înconjurate de o zonă clară considerată a fi capsulă. Bacilii izolați din edemul lezional sunt mai lungi iar cei din culturile lichide se prezintă sub formă de adevărate filamente articulate între ele. În forma capsulată sau sporulată este foarte rezistent, găsindu-se pe sol și plante, mai ales în locuri unde au fost îngropate animale moarte prin această boală. Animalele se contaminează păscând iarba cu spori cărbunoși, iar la om
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
gânduri.” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:42). Se va impune, în literatura de specialitate, sub forma raportului semnificant / semnificat. Aceeași idee se impune în Gramatica de la Port- Royal, „cuvintele sunt sunete distincte și articulate din care oamenii au făcut semne pentru a-și semnifica gândurile.” (apud D. Stoica, 2000:70). Apoi, urmașii acesteia și, în special, lucrările de gramatică generală vor merge pe ideea de exprimare clară a gândirii. Însăși analiza logică a limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tematică a picturii prin de-centrarea acestui subiect legendar devine unul din modurile în care forma semnificantă funcționează narativ în pictură . Aceste comentarii ale lui Warburton, Berger și Carroll despre elementele picturale ritmice și asimetrice și despre trăsăturile formale care articulează narativ unitatea compozițională a picturii, deschid perspective noi în analiza ritmului, simetriei, asimetriei, echilibrului, dezechilibrului, tensiunii, unității sau contrastului, ca forme semnificante ale picturii. Asemenea elemente nu stabilesc relații consacrate cu narativitatea vizuală, dar au un efect de constrângere asupra
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
picturale sunt mai narative decât altele, unele picturi non narative sunt mai narative decât alte picturi narative iar altele sunt chiar mai narative decât narațiunile. Sunt valorificate teoriile lui Nigel Warburton, John Berger și Nöel Carroll despre trăsăturile formale care articulează unitatea compozițională a imaginii și care deschid perspective de analiză a elementelor de ritm, simetrie, asimetrie, echilibru, dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere sau contrast înțelese ca forme semnificante ale picturii. Sunt valorificate contribuțiile lui David Evans, Eric Prieto și Henri
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
oprire. În acest fel, sunt construite versiuni ale picturii narative care arată că ea nu este numai o realitate multiplă, ci și un obiect: „fracționar, adică mai mult decât unul și mai puțin decât mai multe”. În acest fel, este articulat un câmp de cercetare al obiectului pictural narativ în care se operează cu adevăruri posibile multiple. Contradicțiile acestor adevăruri sunt diferite, și totuși compatibile. Ele erodează realitățile singulare ale obiectului, erodează similaritățile, suprapunerile, stabilitățile și repetițiile metodologice și generează ceea ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
al copilului și dezvoltarea personalității sale potrivit particularităților lui de vârstă și individuale. 3.7 Concluzii Pentru fiecare om familia reprezintă un univers inconfundabil de care se leagă strâns nașterea, creșterea, formarea și dezvoltarea personalității, mediul în care învață să articuleze sunetele, să decodifice primele semne și simboluri ale vieții. Familia este mediul social afectiv unic în care copilul se pregătește pentru confruntarea cu viața, cu munca, cu greutățile și obstacolele inerente ascensiunii sale, oaza de liniște, bucurie, confort și securitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
obicei emisia vocii se face în șoaptă sau chiar fără a emite sunetele, ci doar mișcând cu aproximație gura. Poate să pronunțe bine vocalele A, O, U, mai greu Ă și nu pronunță E, I, Î. Dintre consoane reușește să articuleze M, P, mai greu B, T. Restul consoanelor nu pot fi emise, nici izolat, nici în combinații. La începerea terapiei logopedice singurele cuvinte pronunțate erau „mama” și „pa” / „papa”. Mai pronunța „ta” pentru „tata” și „a” pentru „apa”. La nivel
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
al creativității", definit de școala de la Buffalo în felul următor: (Isaksen. Puccio, Treffinger, 1993, p. 157). Se dorește a construi o imagine completă a diferitelor interacțiuni între elementele aparținând dimensiunilor fundamentale ale creativității. Cercetarea ecologistă investighează modurile în care se articulează între ele piesele acestui puzzle și în care variază aceste articulații în diferite contexte. Este vorba de a ajuta procesul de identificare, pentru o anumită sarcină sau scop, într-un anumit context și în circumstanțe specifice, în prezența anumitor capacități
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
la cea analitică, și care ne impune să le interpretăm pe acestea două într-o manieră mai flexibilă și mai complexă decât cea care ne apare evidentă chiar în descrierea pe care Descartes o face. În ordinea analitică noțiunile se articulează urmînd logica descoperirii, dar este vorba despre aceleași noțiuni care, dispuse diferit, ar putea urma ordinea sintetică: fie că vom urma ordinea analitică fie ca o vom urma pe cea sintetică, noțiunile nu se vor schimba, ceea ce se schimbă fiind
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Deși lucrarea a fost scrisă în latină, a fost evitat sistematic termenul “substantia” în favoarea celui de res-lucru, pe motiv că s-a dorit ocolirea unui limbaj prea tehnic. Descartes nu lămurește prea bine conceptul de substanță pe care și-a articulat Meditațiile, dar a detaliat aspectul în lucrarea cu destinație academică Principii de filosofie (1644). Punctul de plecare al clarificării pe care o aduce Descartes acestui concept de substanță este de fapt un alt fir ce-l ține pe filosof aproape de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
materiei vii. Dealtfel, limbajul reprezintă funcția de exprimare și de comunicare a gândirii prin utilizarea de semne, care au o valoare identică pentru toți indivizii din aceeași specie, în limitele unei arii determinate. Vorbirea, la rândul ei, este utilizarea limbajului articulat în comunicare. Copiii cu tulburări de limbaj au aceeași necesitate de bază în creștere și dezvoltare, dar totodată au și anumite necesități particulare specifice, individualizate. Actualitatea cercetării principalelor tulburări de limbaj este fundamentată și de faptul că de la 9 % până la
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
scenei: lumina nocturnă, halebardele, torțele, gesturile personajelor precum și clarobscurul și diversitatea drapajelor, atrag atenția spre scena principală. De remarcat este faptul că Giotto prin această frescă, aflată printre alte fresce remarcabile, stabilește o paradigmă pentru pictura occidentală. Creând forme tridimensionale articulate cu linii și umbre și ocupând un spațiu real, Giotto integrează personajele dar și pe cel care privește într‑o narațiune dra‑ matică cu aspect profetic, moral și chiar cu relevanță umană. Mesajul lui Giotto constă în grandoarea viziunii și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să adopt termenul excentricitate pentru a diferenția forțele compoziționale corelate unui centru intern de cele acționând față de un centru extern. Numai timpul va spune care dintre termeni se va dovedi cel mai potrivit. Cu cât mă străduiam mai tare să articulez osatura acestui studiu, relația sa cu mai vechea mea carte Arta și percepția vizuală, la început de-abia simțită, devenea tot mai explicită. Anumite fenomene fundamentale ale percepției, corelate cu elementele artei în cartea publicată anterior, își manifestau prezența la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a tabloului. Capitolul VIII Volume și puncte nodale În capitolele precedente, cele două principii compoziționale ale noastre au fost aplicate mai ales structurii de bază a unei opere de artă ca întreg, trăsăturilor generale care îi mențin unitatea și îi articulează tematica. Am discutat despre centrul de echilibru al întregului și despre masele alcătuind compoziții specifice. Acționând în esență prin ponderea lor, aceste mase sunt reprezentative în sistemul centric, dar prin pozițiile lor în spațiu ele devin de asemenea baze ale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
către țintă. Michelangelo a conceput cele două mâini spre a da viață microtemei picturii sale: insuflarea materiei neînsuflețite. Menționasem anterior că mâinile se oferă singure drept microteme, deoarece în calitatea lor de părți ale corpului sunt suficient de independente și articulate pentru a prezenta acțiunea complexă. Pentru a ilustra și mai bine acest lucru, menționez o pictură de Manfredi (figura 106) în care acțiunea zgomotoasă a pedepsirii lui Amor pivotează ca o elice în jurul centrului de echilibru al picturii. În centru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de integrare, care se manifestă atât în domeniul costurilor, cât și în cel al încasărilor. Pentru a putea identifica direct ansamblul costurilor și al încasărilor, este necesar, plecând de la transporturile elementare, să se stabilească o ierarhie a centrelor de profit articulată în funcție de structura de producție din căile ferate. Nivelurile ierarhice propuse de UIC sunt: *transporturi elementare: expedierea unui vagon izolat, a unui lot de vagoane sau a unui tren (nivel 0); *subsectoare de activitate: trafic în vagoane complete, tipuri de trenuri
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de prestație (costuri unitare) este determinat pe baza consumului de factori de producție (personal, locomotive, vagoane) în realizarea unei unități de prestație; costurile transportului elementar se calculează înmulțind cantitățile de prestații cu costurile unitare. Schema de calcul a costurilor se articulează în jurul conturilor de costuri, al subposturilor și al naturii costurilor. Determinarea efectivă a costurilor unitare raportate la unitățile de prestație se realizează în mai multe etape: *evaluarea cantitativă a consumurilor de factori de producție (personal, energie, locomotive, vagoane) necesare pentru
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]