2,144 matches
-
Țarălungă, în "Viața românească", nr. 11-12, 2010. ARUȘTEI Petru, n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași m. 17 august 1984, Iași. Studii gimnaziale în comuna natală (1949-1957), Școala populară de Artă Iași (1957-1960), secția pictură. Desenator, creator de produse artizanale. Postum îi apare volumul de poeme în proză Moarte și renaștere. Supraviețuire (cu un Memorial de Cezar Ivănescu și un Eseu de Ioan Constantinescu), Institutul European, Iași, 1994. Premiul pentru literatură, acordat postmortem (în 1994) de Asociația Scriitorilor din Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
condamnarea unui sistem, ierarhic și social, bazat numai pe criteriile banului. Credinței în progresul tehnic, în producția de masă, în raționalizarea mecanică a muncii li se opun credința, niciodată negată, în noblețea "meșteșugurilor de altădată", răbdarea și măreția vechilor îndeletniciri artizanale. Părăsirii satelor, fenomenului de expansiune urbană, le sînt opuse o înrădăcinare puternică, armonia deplină a muncii și a ritmurilor pămîntului... De pildă, acest contramodel instituțional este întru totul respectat în Franța din jurul anului 1970 prin felul în care s-a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
micșorează claritatea detaliilor la mărire mai mare; la aceasta își aduce contribuție și imperfecțiunile construcției practice, adică lipsa de paralelism a lentilelor și perepndicularitatea lor pe axul optic principal; · Un alt element de natură practică este acela că luneta executată artizanal va fi fixată de obicei pe un terpied improvizat sau pe unul fotografic, care este destul de instabil și care va determina o posibilă vibrație a imaginii care va fi cu atât mai mare (și mai supărătoare) cu cât mărimea priecției
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat de administrațiile descentralizate. Intercomunalitatea Acest ultim nivel trebuie luat de acum în considerație în amenajarea culturală a teritoriului. El tinde să relaxeze constrângerile obișnuite legate de fiecare teritoriu administrativ, unificând totodată anumite inițiative și repartizând investițiile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pune problema reutilizării lor, știindu-se că sunt fie neînstrăinabile, fie înstrăinabile, în anumite condiții administrative precise. În plus, puterea de a proteja este pusă în legătură cu problema proprietății intelectuale și a drepturilor de autor. De exemplu, încredințând antropologilor studiul producțiilor artizanale tradiționale din regiuni, Misiunea pentru Patrimoniu Etnologic (care face parte din Ministerul Culturii) îi obligă pe cercetători să reflecteze în același timp asupra eventualelor modalități de protejare a măiestriilor locale tradiționale (alimentare, artizanale...). Legea drepturilor de autor modifică unele dispoziții
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
autor. De exemplu, încredințând antropologilor studiul producțiilor artizanale tradiționale din regiuni, Misiunea pentru Patrimoniu Etnologic (care face parte din Ministerul Culturii) îi obligă pe cercetători să reflecteze în același timp asupra eventualelor modalități de protejare a măiestriilor locale tradiționale (alimentare, artizanale...). Legea drepturilor de autor modifică unele dispoziții din regimul proprietății artistice din 1957 (Moulin, 1992, p. 116). În fine, printr-o inversare a perspectivei, protejarea artiștilor o însoțește pe cea a bunurilor. Ea capătă forme nume-roase și variate, pe care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
resping cadrele acestora. În schimbul libertății lor (formale), ei se lipsesc de resursele lumii artistice; arta populară nu cunoaște sau nu este interesată de regulile dominante. Cele ale ei au o arie limitată de acțiune, fiind transmise în cadru familial sau artizanal; "naivii" nu știu nici măcar că există lumi ale artelor în care ar putea să-și aibă locul lor. Ei practică fără o învățare deosebită și se adresează unui public care nu caută să transgreseze normele în vigoare. Este o arie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
apel la o memorie a obiectelor. Individul simte nevoia de a decora, de a retrăi anumite evenimente prin prezența acestor obiecte în spațiul său de locuit. Sigur, din punct de vedere estetic, s-au formulat numeroase intervenții la adresa acestei producții artizanale, la uniformizarea prin multiplicare a conținutului unui obiect, pînă la pierderea totală a semnificației cu care acel obiect a fost investit în momentul edificării sale artistice. Susținătorii activităților comerciale au reformulat problema, argumentînd că aceste produse sînt "rezultatul unui proces
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se rezumă la reflectarea unui ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
slăbit întrucâtva, poetul s-a străduit să-și pună în valoare filonul de sensibilitate genuin, relativ comun de altfel. Structural mai degrabă romantic, cultivând constant, dar cu un conformism prudent, procedeele expresive ale poeziei moderne, practică o lirică relativ „naivă”, artizanală, fără enormități, dar și fără sclipire, reușind să apară ca un fel de Panait Cerna întârziat. În mesajul lui se pot desluși o neliniște difuză, aprehensiunea - discret sugerată - a neîmplinirii, a senectuții, crâmpeie de revelații, de vaticinări ori imprecații (câteodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
o urmează. În aceste acte lingvistice individuale există întotdeauna o porțiune de invenție personală, care nu poate depăși anumite limite și, ca să fie valabilă, trebuie acceptată de mediul social în care se produce. Situația este, de altfel, explicabilă: orice activitate artizanală produce unicate, căci numai mașina realizează produse identice). În acest mod actele lingvistice sînt acte de creație inedite pentru a corespunde situațiilor și intențiilor inedite, însă sînt, în același timp datorită funcției esențiale a limbii, care este comunicarea −, acte de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mașinilor, folosirea energiei cărbunelui și o nouă organizare a producției. Expresia "revoluție industrială" a apărut mai târziu decât fenomenul în sine către anul 1820, în Anglia pentru a desemna un ansamblu de inovații ce marchează ruptura cu economia agricolă și artizanală care au dominat lumea până atunci; idem, Introducere în istoria modernă universală, pp. 380-387. Teoretician la revoluției industriale din Anglia este creditat Adam Smith (A. Maurois, Istoria Angliei, pp. 190-191). 346 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 30. 347 Mary Fulbrook
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
adevăr” sau „viață” în titlurile cronicilor, ci și frecventul semnal de alarmă pe care criticul îl trage cu privire la „pericolul livresc”. Dar, mai ales, o arată selecția și interpretarea textelor, proces în care cronicarul dovedește prea puțină simpatie pentru scriitura gratuită, artizanală, experimentală sau autoreferențială, ceea ce explică, între altele, afirmația că Adrian Păunescu ar fi „poetul cel mai pur, adică cel mai puțin livresc din literatura contemporană”. Chiar și atunci când are de-a face cu un adept învederat al livrescului ca M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
hazard (Dubuffet), pentru că nu-i posibilă o operă în absența conștiinței artistice: "Numai o conștiință artistică poate sesiza hazardul ca dar și sursă nesecată și înnoitoare de operă, hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru conștiința artizanală el nu există decît în momentul cînd ea se preschimbă în conștiință artistică. O operă realizată prin simplu accident sau prin procedee ce vor să angajeze purul hazard nu este operă decît pentru că a fost vizată și asumată ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că temeiul unui bun poem este continua lui prelucrare. A osteni, a lucra, a îndrepta, a preface sînt, după cum remarcă și eseistul, vorbele care-i întemeiază poetica. "Alexandrescu este cel dintîi poet român care are, pe de-a-ntregul, o conștiință artizanală. E un poeta faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840". A scrie pe larg și pe înțeles este pentru autorul Satirei duhului meu echivalentul unei bune împliniri estetice. Își asumă totodată statutul de creator de etapă, convins că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ridicând ochii, jumătate ironic, jumătate insolent. O privire de vânător primejdios, gândise imediat Faulques. Diana cu o tolbă de fotograf și două camere foto. Luaseră masa Împreună Într-un restaurant din apropierea pieței Santo Domingo, după ce se plimbaseră prin zarva tiparnițelor artizanale instalate sub portalurile de acolo. Pe la mijlocul după-amiezei, În fața marilor fresce murale ale lui Siqueiros, Rivera și Orozco, ce acopereau pereții Muzeului de Belle Arte, fiecare din ei dispunea deja de un minim de cunoștințe necesare despre celălalt. Cazul lui Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de curte etc., oferă posibilități optime pentru practicarea în cadrul turismului rural a unor forme cum ar fi: turismul pomicol, viticol, sportiv (inclusiv sub forma sa de turism piscicol), istoric, religios și desigur tehnic pentru deprinderea unor îndeletniciri pe linia producției artizanale etc. Scurtă prezentare generală În corelație directă cu celelalte activități economice, teritoriul comunei Ciurea oferă condiții suficient de bune și pentru turism. Așezată în sudul municipiului Iași la o distanță de cca. 14 Km de acesta, comuna Ciurea se află
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
că au fost influențați de un șovinism occidental, dar abuzul în sine nu înseamnă să faci operă de ficțiune. La fel, constatând extraordinara asemănare morfologică a instituțiilor umane în locuri din lume foarte îndepărtate în spațiu și timp de la tehnicile artizanale la formele habitatului, de la rudenie la riturile funerare, de la cântec și dans la ritualuri, de la tehnicile agrare la convențiile de război anumiți antropologi de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au străduit să studieze distribuirea geografică a trăsăturilor culturale și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice (1,8%) și funcționarii (1,5%) (Anuarul Statistic al României, 2006). Se remarcă procentul mare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ideea viețuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri este susținută, după cum am arătat mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Șaraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativă Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal, turnată la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tămaș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului Șt. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ȚĂRANILOR / 1864. Medalia apare cu atât mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunică militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Șaraga din 1906, iar apoi în viziunea lui Șt.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta de tip artizanal din 1906, Cuza apare conceput după un clișeu asemănător, numai că profilul este spre dreapta, cu părul pieptănat corespunzător. Partea vizibilă a bustului etalează aceeași vestimentație ca la medaliile de expoziție din 1864-1865. În afară de chipul acolat cu altele de pe medaliile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nu arta de a face să funcționeze împreună întărirea sistemului școlar, renovarea HLM-urilor (Habita-tion à Loyer Modéré locuință cu chirie moderată), politicile de formare profesională, cele ale camerelor de comerț și industrie (pentru implantarea de brutării, de mici magazine artizanale, de foarte mici întreprinderi în zonele periculoase), directorii de studii de la liceele de băieți, judecătorii de la tribunalele de minori, procurorii, comisarii de poliție, responsabilii asociațiilor sportive, culturale și cei ai asociațiilor care se ocupă de inserția șomerilor ori chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de naștere al asociației, a avut loc pe 1 mai 1977, iar în octombrie a fost propus un număr de lansare, care vorbea, printre altele, des-pre problema relațiilor dintre muncă și slujbă. Mijloacele fiind modeste și fișierul de difuzare prea artizanal, au apărut doar cinci numere. S-a luat legătura cu echipa de la Futuribles pentru a obține o difuzare mai mare, și în octombrie 1978 a apărut Crible (Sita), "selecție bilunară de fapte ce influențează viitorul, făcută de echipa de la Futuribles
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
evoluția programată spre o umanitate în progres. Pro-iectul său face apel la o strategie la scara planetară: conceperea de raporturi sociale care respectă comportamentele indivizilor. Pentru a domina orientarea creșterii, el propune, totuși, metode foarte radicale, precum "eliminarea anumitor pro-ducții artizanale prea radicale", apelul la "mai multă organizare, mai multă comunicare, mai multe planuri", folosirea de tehnici precum "raționalizarea alegerilor bugetare". El crede că "folosirea celor mai recente mijloace audiovizuale și a calculatoarelor de a patra generație va permite or-ganizarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]