2,388 matches
-
apărând mult mai târziu, după publicarea memoriilor fostului prim-ministru. De asemenea, era clară responsabilitatea gen. Gheorghe Argeșanu în asasinatele din 21/22 septembrie 1939, numit prim-ministru pentru a "pacifica țara", respectiv pentru a organiza și executa cele 252 asasinate fără judecată. Victor Iamandi, de asemenea, în calitate de ministru de justiție (30 martie 1938-23 noiembrie 1939), a contribuit în mod hotărâtor la emiterea de acte normative menite să acopere "legal" crimele comise. În plus, legionarii îl acuzau că în 30 decembrie
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
torturi, "echipele morții" din cadrul Siguranței care aruncaseră legionari de vii în cuptorul Crematoriului "Cenușa" din București, etc... . Din acest moment au început disensiunile cu comisia. Slt. Cinghiță, acuzat de legionari că în lagărul de la Vaslui, în cazul celor 31 de asasinate petrecute în 22 septembrie 1939, nu ar fi respectat protocolul execuției prin împușcare, mitraliindu-i pe cei 31 de legionari în grup, a fost absolvit de comisie, care a dispus punerea lui în libertate. În aceste condiții, col. Ștefan Zăvoianu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Prefecturii de poliție, chestorul Constantin Orășanu, individ protejat de Gabriel Marinescu, care avusese un conflict cu Virgil Diculescu, deoarece refuzase să plătească 30 de sticle de șampanie, consumate la nunta fiicei sale. În sprijinul acestei afirmații, comisia de anchetă a asasinatelor de la Jilava, susține că acest Virgil Diculescu nu a avut nici o funcție publică și nici o tangență cu crimele comise contra legionarilor, el apărând ca o victimă colaterală a unui polițist corupt. Chiar și așa, lista pe care era trecut Virgil
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Diculescu, ca și altele, descoperite ulterior, ale aceluiași Constantin Orășanu, au fost aprobate de subsecretarul de stat din ministerul de interne, Alexandru Rioșianu, omul de încredere al lui Ion Antonescu. Ulterior, Constantin Orășanu va fi și el inculpat în procesul asasinatelor. În data de 26 noiembrie 1940, Închisoarea Militară Jilava se afla sub comanda colonelului Opriș, iar paza deținuților, reținuților și condamnaților era asigurată de o gardă legionară. Garda avea 7 posturi/3 schimburi, un caporal de gardă, un comandant, un
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
legionarii din echipa lui Gheorghe Crețu nu a mai fost afișată în corpul de gardă, așa cum se proceda zilnic la schimbarea gărzii, pentru a nu se afla identitatea asasinilor. Gheorghe Crețu, în declarația sa, făcută în fața tribunalului afirmă : După executarea asasinatelor, grupul de legionari care trebuia să asigure paza deținuților, au părăsit posturile și s-au întors în București. Descoperirea asasinatelor a fost făcută imediat de către unul din soldații de santinelă, un anume Dumitru Gălbinaș, care în jurul orei 1.40, raportează
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
schimbarea gărzii, pentru a nu se afla identitatea asasinilor. Gheorghe Crețu, în declarația sa, făcută în fața tribunalului afirmă : După executarea asasinatelor, grupul de legionari care trebuia să asigure paza deținuților, au părăsit posturile și s-au întors în București. Descoperirea asasinatelor a fost făcută imediat de către unul din soldații de santinelă, un anume Dumitru Gălbinaș, care în jurul orei 1.40, raportează acest fapt comandantului gărzii militare, plt. Dumitru Forțu. Un alt soldat, Manea Constantin, care avea postul chiar în sala pe
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
unul din soldații de santinelă, un anume Dumitru Gălbinaș, care în jurul orei 1.40, raportează acest fapt comandantului gărzii militare, plt. Dumitru Forțu. Un alt soldat, Manea Constantin, care avea postul chiar în sala pe care se aflau celulele celor asasinați, a declarat ulterior că asasinatele s-au produs în jurul orei 1.30, fiind executate de o echipă de cca. 20 de legionari. Plt. Dumitru Forțu a luat măsuri de întărire a pazei, pentru a nu fi compromise probele materiale, după
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
un anume Dumitru Gălbinaș, care în jurul orei 1.40, raportează acest fapt comandantului gărzii militare, plt. Dumitru Forțu. Un alt soldat, Manea Constantin, care avea postul chiar în sala pe care se aflau celulele celor asasinați, a declarat ulterior că asasinatele s-au produs în jurul orei 1.30, fiind executate de o echipă de cca. 20 de legionari. Plt. Dumitru Forțu a luat măsuri de întărire a pazei, pentru a nu fi compromise probele materiale, după care și-a anunțat superiorii
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
legionarii care participau la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor și ancheta medico-legală obligatorie pentru înhumarea victimelor. În schimb, Ion Antonescu a dispus măsuri asiguratorii de ordin militar, menite a exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion de care blindate
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
rezervă membrilor săi alte misiuni de importanță cu mult mai mare"". În consecință, poliția legionară este desființată începând cu data de 1 decembrie 1940. În data de 27 noiembrie 1940 a fost dispusă o anchetă medico-legală privind cele 64 de asasinate. Majoritatea celor asasinați muriseră datorită ""suprimării funcțiilor cerebrale consecutiv fracturilor craniene și rănirii creierului prin proiectile de armă de foc"". În cadavrele victimelor au fost găsite între 2 (Ion Balint) și 34 de gloanțe (Niky Ștefănescu). O parte din victimele
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
alte misiuni de importanță cu mult mai mare"". În consecință, poliția legionară este desființată începând cu data de 1 decembrie 1940. În data de 27 noiembrie 1940 a fost dispusă o anchetă medico-legală privind cele 64 de asasinate. Majoritatea celor asasinați muriseră datorită ""suprimării funcțiilor cerebrale consecutiv fracturilor craniene și rănirii creierului prin proiectile de armă de foc"". În cadavrele victimelor au fost găsite între 2 (Ion Balint) și 34 de gloanțe (Niky Ștefănescu). O parte din victimele din celula nr.
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Moruzov a fost singurul care nu a fost împușcat în cap, decesul acestuia datorându-se rănilor produse de mai multe gloanțe care l-au lovit în gât. Horia Sima a continuat și ulterior să susțină ideea din comunicatul oficial, că asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ar fi fost executate de legionarii participanți la deshumarea osemintelor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor. În realitate, deshumarea propriu-zisă s-a făcut în data de 28 noiembrie 1940. Pentru a nu adânci disensiunile dintre
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Aceasta nu are nici o legătură cu atitudinea mea"." După evenimentele violente din 21-23 ianuarie 1941, cunoscute îndeobște sub denumirea de "Rebeliunea legionară", în afară de judecarea și condamnarea celor care participaseră la aceste evenimente, Ion Antonescu a decis deschiderea unei anchete privind asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Prin Ordinul de urmărire nr. 19 860 din 26 martie 1941, comandantul militar al Capitalei a ordonat punerea sub urmărire penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
unei anchete privind asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Prin Ordinul de urmărire nr. 19 860 din 26 martie 1941, comandantul militar al Capitalei a ordonat punerea sub urmărire penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, de la Jilava, cazul fiind repartizat Cabinetului 10 Instrucție al Tribunalului Militar C.M.C. În urma anchetei, încă alte 22 de persoane au fost inculpate în asasinatele de la Jilava, în alte asasinate petrecute în arestul Prefecturii
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, de la Jilava, cazul fiind repartizat Cabinetului 10 Instrucție al Tribunalului Militar C.M.C. În urma anchetei, încă alte 22 de persoane au fost inculpate în asasinatele de la Jilava, în alte asasinate petrecute în arestul Prefecturii de Poliție, și în asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. Procesul a început în data de 9 iulie 1941 la Curtea Marțială C.M.C. din București. Au compărut în fața curții 17
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, de la Jilava, cazul fiind repartizat Cabinetului 10 Instrucție al Tribunalului Militar C.M.C. În urma anchetei, încă alte 22 de persoane au fost inculpate în asasinatele de la Jilava, în alte asasinate petrecute în arestul Prefecturii de Poliție, și în asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. Procesul a început în data de 9 iulie 1941 la Curtea Marțială C.M.C. din București. Au compărut în fața curții 17 acuzați, toți în stare de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
a scăpat cu viață în împrejurări neelucidate. Din cei 20 de condamnați la moarte, 14 erau dispăruți. Restul de 6, respectiv Ștefan Zăvoianu, Gheorghe Crețu, Octavian Marcu, Constantin Savu, Anghel Dumitru și Ion Tănăsescu, ultimii 5 fiind participanți direcți la asasinatele de la Jilava, au fost executați în data de 28 iulie 1941. Cu toate acestea, principalele scopuri ale anchetei nu au fost atinse. Nu s-a stabilit cu exactitate lista asasinilor, nu s-a stabilit modul în care au acționat aceștia
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Nu s-a stabilit cu exactitate lista asasinilor, nu s-a stabilit modul în care au acționat aceștia, nu s-a stabilit cine a dat ordinul, șamd. Ancheta nu reușit să determine vreo implicare a lui Horia Sima în aceste asasinate, deși în rechizitoriu s-au făcut la un moment dat unele aluzii care au dat naștere ulterior la speculații pe această temă. De asemenea, nu au apărut indicii că Ion Antonescu ar fi avut cunoștință de pregătirea acestor asasinate. Comisarul
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
aceste asasinate, deși în rechizitoriu s-au făcut la un moment dat unele aluzii care au dat naștere ulterior la speculații pe această temă. De asemenea, nu au apărut indicii că Ion Antonescu ar fi avut cunoștință de pregătirea acestor asasinate. Comisarul Gheorghe Crețu a luat asupra sa responsabilitatea asasinării a 17 persoane, deși este imposibil să fi acționat singur. Nici Dumitru Groza, participant direct și organizator al asasinatelor, într-un interviu din 6 septembrie 1995, urmat de un altul în
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
apărut indicii că Ion Antonescu ar fi avut cunoștință de pregătirea acestor asasinate. Comisarul Gheorghe Crețu a luat asupra sa responsabilitatea asasinării a 17 persoane, deși este imposibil să fi acționat singur. Nici Dumitru Groza, participant direct și organizator al asasinatelor, într-un interviu din 6 septembrie 1995, urmat de un altul în 10 mai 2000, nu a furnizat detalii despre asasinat. Majoritatea speculațiilor privind asasinatul privesc cazul lui Mihail Moruzov, precum și relațiile acestuia cu Ion Antonescu și Horia Sima. În
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
asasinării a 17 persoane, deși este imposibil să fi acționat singur. Nici Dumitru Groza, participant direct și organizator al asasinatelor, într-un interviu din 6 septembrie 1995, urmat de un altul în 10 mai 2000, nu a furnizat detalii despre asasinat. Majoritatea speculațiilor privind asasinatul privesc cazul lui Mihail Moruzov, precum și relațiile acestuia cu Ion Antonescu și Horia Sima. În ceea ce-l privește pe Ion Antonescu se afirmă că Mihail Moruzov ar fi deținut unul sau mai multe dosare compromițătoare privindu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
deși este imposibil să fi acționat singur. Nici Dumitru Groza, participant direct și organizator al asasinatelor, într-un interviu din 6 septembrie 1995, urmat de un altul în 10 mai 2000, nu a furnizat detalii despre asasinat. Majoritatea speculațiilor privind asasinatul privesc cazul lui Mihail Moruzov, precum și relațiile acestuia cu Ion Antonescu și Horia Sima. În ceea ce-l privește pe Ion Antonescu se afirmă că Mihail Moruzov ar fi deținut unul sau mai multe dosare compromițătoare privindu-l pe acesta. Așa
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
nu trebuia să-l păzească pe Împăratul Qin de spiritele rele de pe lumea cealaltă, ci de duhurile nerăzbunate ale celor uciși. De la tentativa de lovitură de stat a lui Lao Ai, cea mai mare spaimă a împăratului devenise trădarea și asasinatul. Acum nimeni de la curte nu mai era înarmat cu excepția lui și nimeni, cu excepția sa, nu putea chema trupele. Noul sistem de securitate al lui Ying Zheng a dat, însă, greș în timpul complotului Yen și începând cu acest moment, paranoia va
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
forțele de securitate palestiniene, precum și controlul civil. Israelul a recurs de asemenea la demolări punitive de case și magazine, pentru că funcționează fără permis, desi refuză să elibereze permise. [Nevoie de citare] Israel de asemenea a efectuat arestări în masă și asasinate aspura liderilor militanți și politici (de multe ori provocând victime civile). [Nevoie de citare]. Este, de asemenea, numit și războiul de la Oslo (מלחמת אוסלו) de către israelieni care se consideră a fi rezultatul unor concesii făcute de către Israel de la Oslo acorduri
Intifada Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314621_a_315950]
-
Serviciile secrete israeliene Shabak permite forțelor de securitate israelian (FAI, Magav, poliția YAMAM și unităților de Mistaravim SF) să oprească atacurile sinucigașe prin furnizarea în timp real de atenționări și rapoarte secrete viabile. Israel urmărește, de asemenea, o politică de "asasinate orientate", uciderea de militanți și în special a unor lideri care sunt implicate în săvârșirea atacurile împotriva israelienilor, pentru a elimina iminențe amenințări și pentru a descuraja altele.[necesită citare] Această practică a fost condamnată că extrajudiciara de către unele organizații
Intifada Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314621_a_315950]