2,868 matches
-
artiști dramatici din secolul al XX lea. Difuzarea de pe 30 octombrie a adaptării operei The War of the Worlds (H. G. Wells), i-a adus notorietate pe scara intențională. Amestecul futurist de format de buletin de știri, împreuna cu apeluri de la ascultători, au creat o stare de confuzie pentru cei ce au pierdut începutul. Rezultatul a fost instaurarea panicii printre oamenii care au crezut în veridicitatea buletinului de știri, aceștia rămânând cu impresia ca țara fusese într-adevăr atacată de marțieni. A
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Wagner o folosește de-a lungul întregii opere, alternând de la o întâmplare semnificativă la alta. Aceste repetate secvențe de suspans nu par a-și găsi scopul, liniștirea tumultului, decât până la actul al III-lea, printr-un punct culminant ce sochează ascultătorul prin numărul impresionabil de sunete de instrumente cu corzi perceptibil ce a ridicat sala în picioare în timpul reprezentaților. După acest punct culminant, reprezentat de fuga lor, firul melodiei se întrerupe brusc, aratând și o risipire a efectului poțiunii, după care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu există. C.Ș.: Nu mi-ai spus ce rol joacă „Europa Liberă” în informarea la zi a românilor. Care sunt emisiunile cele mai ascultate? A.B.: Este principalul mijloc de informare asupra realității din țară. Cred că are cei mai mulți ascultători posibil și o mare putere de influențare. Știrile, „Actualitatea românească”, „Teze și antiteze la Paris”, editorialele săptămânale... Totul, de fapt, inclusiv muzica pentru tineri. Și „Europa Liberă” are gazetari de clasă. Hurezeanu, Munteanu... Nu vreau să o uit pe Anneli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
care le conducea. A fost cel mai impetuos și mai duios conducător de cor care a atras invidia multora. Al. Cristea știe, În afara zguduitoarei strângeri a glasurilor Într-o deplină armonie, să-și păstreze frumusețea ținutei și să sondeze respirația ascultătorilor săi. Părea un rug În deplină ardere, la căldura căruia se desmorțesc simțirile, apropiindu-se de cer. Nicolae Costenco - constata cu satisfacție că În Basarabia: o pleiadă de maeștri dirijori organizează cu pasiune și virtuozitate coruri care uimesc țara la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a făgăduit să investească într-o rafinărie din Nicaragua mai mult decât suma totală a asistenței americane către întreaga Americă Latină. Chavez pretinde că este călăuzit de vocea poporului, pe care îl declară public pe picior de egalitate cu Dumnezeu. Ascultătorii săi sunt receptivi la un mesaj populist, în special când acesta vine din partea unei figuri zâmbitoare care aduce bani, sloganuri împotriva americanilor și tot mai mulți bani. Există totuși semne că Chavez nu știe când să se oprească. Decizia lui
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ne poziționăm și o determinare de a ne alătura altora în administrarea problemelor globale. Asemenea lui JFK, veți avea nevoie să stăpâniți arta de a ajunge la inimile oamenilor, arătând compasiune fără să încurajați, indicând calea și invitându-i pe ascultători să vi se alăture. Deși nu trebuie să vă bateți cu pumnul în piept niciodată, trebuie să recunoașteți că rolul nostru în afacerile globale este unul conducător; nu vom fi respectați dacă ținem întotdeauna ușa spunând ,,după dumneavoastră". Totuși, exercitarea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut aspru politica regilor macedoneni, a lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare. Discursurile sale, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
brève introduction", Le Français moderne 1-1981: 1-17. 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit Incompletudinea este regula discursului în virtutea legii economiei limbajului care permite să nu se spună totul (operație de prescurtare 23) și să fie implicat ceea ce ascultătorul sau cititorul pot restitui cu ușurință și/sau infera pe baza diverselor forme de implicaturi. 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală Ca să putem vorbi de elipsă trebuie să ne debarasăm mai întîi de viziunea idealistă asupra plenitudinii sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respect reciproc. În context intercultural neînțelegerile pot provoca deseori disensiuni. De aceea se folosește tehnica numită: asigurarea feed-back-ului. A verifica o decodare pentru acuratețe se numește feed-back și folosirea lui îmbunătățește calitatea comunicării. Fără el este ușor să devii un ascultător pasiv niciodată neștiind sigur dacă ai înțeles mesajul vorbitorului sau nu. Dar prin verificarea înțelegerii ideilor lui interlocutorii vor deveni mai implicați. Există și situații în care, chiar dacă s-a ajuns la un acord acceptabil, partea adversă le poate respinge
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să îmi spuneți mai multe despre asta?". De asemenea tatonarea reflectivă are utilitate pentru încurajarea vorbitorului să adâncească analiza subiectului în discuție: "Spuneți că ați fost dezamăgit de ...." Feedbackul reflectat constă în clasificarea mesajului vorbitorului sub formă de răspuns al ascultătorului pentru a comunica faptul că acesta din urmă îl înțelege și îl acceptă pe vorbitor, ajutându-l să exploreze subiectul în profunzime Astfel, din când în când se poate interveni pentru a spune: "Am înțeles corect că ....?" iar interlocutorul va
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
imprimăm o mișcare ritmică unei părți a corpului. Trebuie să ne fi obișnuit în prealabil să introducem într-o măsură combinațiile cele mai frecvente de note sau să descompunem fiecare suită de note regăsind diviziunile măsurii, după cum sîntem interpreți sau ascultători. Dar nici una dintre aceste operații nu este naturală, deoarece nici ritmul însuși, nici măsura nu sînt astfel. Ritmul muzicienilor nu are nimic în comun cu celelalte ritmuri. Acestea corespund unor acte care nu sînt fundamental muzicale, precum mersul, dansul și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în sunete multe nuanțe, precum și numeroase raporturi între diversele sunete, care nouă ne scapă. Cum una dintre calitățile esențiale ale sunetului, din punct de vedere muzical, constă în durata sa, precum și în durata intervalului care-l separă de altul, acești ascultători ar fi sensibili la diferențele de timp pe care noi nu le remarcăm. Să presupunem că astfel de persoane înzestrate, care sînt interesate în mod special de muzică, se apropie și se asociază pentru a compune, a interpreta și a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
textului au revenit treptat la ideea potrivit căreia ar exista reguli pentru o bună formare textuală, la fel cum există și reguli pentru o bună formare sintactică: determinarea coerenței implică o muncă de interpretare ce ține de cititor sau de ascultător. Ne interesează și operațiile pe care cititorul/ascultătorul le pune în practică pentru a construi coerența, și, mai ales, normele pe care textul se presupune că le respectă. Prin urmare, studierea coerenței textuale reiese din pragmatica textuală în care s-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ar exista reguli pentru o bună formare textuală, la fel cum există și reguli pentru o bună formare sintactică: determinarea coerenței implică o muncă de interpretare ce ține de cititor sau de ascultător. Ne interesează și operațiile pe care cititorul/ascultătorul le pune în practică pentru a construi coerența, și, mai ales, normele pe care textul se presupune că le respectă. Prin urmare, studierea coerenței textuale reiese din pragmatica textuală în care s-ar asocia relații gramaticale și relații interlocutive, trecând
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Scriitorul" care propune compromiterea lui Nicu Steinhardt și înlăturarea lui din Mănăstirea Rohia, din 10 decembrie 1984 (documentul 81), consemnează revistele la care este colaborator grupul de prieteni din țară, relațiile "cu elemente din cadrul emigrației române reacționare", faptul că este "ascultător frecvent al postului de radio "Europa Liberă"". Se face apoi referire la "fondul de cărți al emigrației române reacționare" din biblioteca Mănăstirii Rohia și la confiscarea acestora. Concluzia este că: "Din urmărirea informativă a mai rezultat că sus-numitul continuă să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu aparținea de drept panteonului olympian; el a reușit totuși să se facă acceptat, și în cele din urmă, el a introdus-o și pe mama sa, Semele. Homer îl cunoștea, cum o dovedesc numeroase aluzii, dar nici rapsodul, nici ascultătorii săi nu se interesau de acest zeu "străin", atât de diferit de olympieni. Și totuși Homer este acela care ne-a transmis cea mai veche mărturie asupra lui Dionysos. În Iliada (VI, 128-40) există un episod celebru: eroul trac Lycurg
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un soi de fascinație. „Barbar, cînta femeia - aceea” înseamnă că ea cînta aspru, straniu, dar (continuarea o arată) răscolitor, memorabil. Cîntăreața (în care unii au văzut simbolul poeziei)8) își răcnea durerea și, în același timp, o trezea pe a ascultătorilor săi: „Barbar cînta, dar plin de jale, -/ Și-n jur era așa răscoală...” Iritant, zguduitor din cînd în cînd („Și-n lungi, satanice ecouri”), cîntecul adăuga tristețe la tristețea celor deja triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-l mai are) și chiar să răspundă insistențelor noastre de a ne citi cîteva din bucățile sale lirice. A început cu lectura cîtorva notații din Stanțe burgheze, făcînd și cîte un mic comentariu, mai mult pentru «punerea în situație a ascultătorilor». Cînd citește, G. Bacovia își clatină, din cînd în cînd, genunchii. La rugămintea mea a citit Furtună (în codrii Baciului) (corect: Bacăului - n. m.). Are o voce mică, între tenor și bariton, plăcut timbrată, deși seamănă cu vocea lui Șerban
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre povestitor, ascultător (spectator) și protagonist" (Stories 286). Acesta e un alt motiv pentru dezvoltarea jurnalismului literar narativ la 1890. Nici o cauză nu trebuie să fie privilegiată față de alta. De fapt eu văd cele două cauze aflându-se într-o relație de permanent
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
strigăt lung, profund, armonios, care a vibrat prin cameră precum muzica unui șuierat de vapor. A început cu un ton nazal jos, dar i-a modulat treptat grosimea și volumul, ajungând să imite perfect șuieratul vaporului, astfel încât la sfârșit, fiecare ascultător și-a exprimat involuntar surpriza printr-o exclamație" (10). Așadar, alegoricul "sălbatic din afară" începe să cucerească simțurile și sensibilitatea publicului cititor, rafinat și civilizat, și să reziste unei delimitări culturale prin intermediul universului său particular, cu scopul de a fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ale lui Hearn, acele inserții ale subiectivității sale, sunt pline de respect: strigătul este "armonios și profund", "precum "muzica" unui șuierat de vapor" (în loc de, spre exemplu, zgomotul strident al unui șuierat de vapor), o muzică "perfectă", care îi determină pe ascultători să își exprime "involuntar surpriza printr-o exclamație." Hearn se bazează și pe sensibilitatea culturală a societății americane cu pretenții pentru a o convinge că Albert Jones, și implicit Albert Jones ca reprezentant al Celeilalte societăți, ar trebui privit cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tânăr slab, care vorbea despre căpitan ca despre stăpân și părea puțin agitat. Povestea cum atunci când au sărit în barcă aceasta s-a umplut iar barbeta s-a rupt din cauza greutății și ei au fost separați. La care unul dintre ascultători l-a întrerupt, zicând: "Măi, nu știu, dar mi se pare că zice o poveste adevărată. Vedeți voi, presiunea apei a rupt barbeta. O barcă plină cu apă e grea" - și așa mai departe, pe un ton gălăgios și impertinent
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vorbește acesta" (xvi). Am asistat în mod evident la declararea intențiilor autorului, și anume ca "cititorul să fie la fel de implicat ca autorul și persoanele despre care vorbește acesta". Încă o dată, scopul jurnalismului literar este de a împărți subiectivitățile între "povestitor, ascultător (spectator) și protagonist(i)" (Berger, Povestiri 286). Lucrarea Let Us Now Praise Famous Men a apărut în anul 1941 și în ea autorul își declară intențiile narative: să își destăinuie propria subiectivitate într-un efort de a înțelege subiectivitatea altora
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ocazionale, în confruntarea cu unele situații particulare sau comentând unele texte biblice cu implicații sau tangențe sociale. A făcut-o aceasta mai ales în numeroasele sale scrisori și în omiliile pe teme biblice, ambele dându-i ocazia să dialogheze cu ascultătorii și cu partenerii epistolari contemporani lui și să se refere la aspecte ale vieții lor curente fie moralizând de pe amvon, fie încercând să dea soluții sau să intervină pentru soluționarea unor necazuri ale cunoscuților și ale păstoriților săi (Plămădeală, 1980
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sensul regulilor Casei Regale, singurele aplicabile, și nu urmăresc nici un efect peiorativ) este rapid contactat (racolat?) și folosit activ în campania de erodare a credibilității Majestății Sale. Milițieni cu ceafa groasă, care abia descoperiseră libertatea sudalmei la adresa regelui, se pliază ascultători din șale, apelându-l mieros pe domnul Lambrino nici mai mult nici mai puțin decât "prințul Paul de România" respectând obsecvios hilara hotărâre a tribunalului de la Slobozia, care îi atribuia, în plin avânt republican iliescian, dreptul de a folosi acest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]