2,884 matches
-
Mihai Găinușă, joi dimineața, la Kiss FM. Vedeta a povestit și ce își dorește să primească în dar de sărbători. "Eu nu vreau să-mi aducă nimic. Vreau să-l ducă pe Pițurcă undeva... oriunde", a adăugat el, după ce un ascultător i-a transmis că de Sărbători își dorește victoria echipei preferate.
Ce surpriză neplăcută le-a pregătit Găinușă colindătorilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57899_a_59224]
-
nu imposibil”, a declarant un agent de poliție. Potrivit Mediafax, incidentul petrecut joi a stârnit numeroase comentarii pe internet, norvegienii susținând că ezită să creadă că prietenele lor ar reuși să repete “cascadoria”. Românca a fost poreclită “Coapse-Tunet” de un ascultător al unei emisiuni de radio. Femeia de 31 de ani se află în prezent în custodia poliției și este interogată cu privire la alte furturi comise în Norvegia. Furtul este cel mai cel ciudat furt comis în ultimii 10 ani din Peninsula
Româncă arestată la Oslo, după ce a sustras un televizor sub fustă by Tole Lavinia () [Corola-journal/Journalistic/66047_a_67372]
-
al colegilor noștri este acela de a umple golul creat de educația ateistă. Prin emisiunile pe care le transmite pe calea undelor, Radio „Vocea Evangheliei“ se adresează tuturor timișorenilor, indiferent de confesiunea religioasă. Urăm postului „Vocea Evangheliei“ viață lungă și ascultători credincioși! ( S. P.) Misiune economică Direcția de Relații Interne și Internaționale din cadrul C.C.I.A.T. organizează pentru perioada 27 martie-3 aprilie o misiune economică la Madrid și Barcelona. Acțiunea va prilejui vizitarea a trei manifestări promoționale, și anume: Târgul de
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
a legat în replicile președintelui CNA. Doar umbra unor ascunse complexe de o natură pe care mai bine o tac. Cît privește hotărîrea cu ascunderea cătușelor, ea pare o glumă proastă de felul celor de la Radio Erevan de pe vremuri. "Un ascultător ne trimite o scrisoare. Vrea să știe dacă Leonid Brejnev are cancer. Răspundem cu toată sinceritatea: n-am primit scrisoarea dv." CNA nu vrea să ne protejeze pe noi de abuzurile poliției, ci vrea să protejeze abuzurile poliției de ochii
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
de tot ceea ce am crezut că poate interesa un spirit liber. Așa m-am considerat totdeauna. Am citit enorm. Citesc. Colind muzee, expoziții de artă, chiar dacă stau mai mult la țară. O vreme am studiat pianul, am rămas un consecvent ascultător de muzică. Nu pot cuprinde nici pe departe tot ceea ce aș dori... Z.T.: Am aflat că vi s-au întîmplat lucruri uimitoare la Paris. Legate de romanul dumneavoastră "Saludos". A.E.: Da... Par incredibile. Existînd martori, devin credibile. Voi
Alexandru Ecovoiu: „Orice om caută, într-un fel sau altul, să-și schimbe destinul, atunci când nu-i este prielnic“ by Zoltan TERNER () [Corola-journal/Journalistic/6846_a_8171]
-
să ne iasă cumva în întîmpinare. Dar să nu ne surprindă prea tare. Mulți știriști au obsesia senzaționalului. Este o eroare. Senzaționalul obosește. Știristul mai trebuie să deosebească curiozitatea firească de aceea patologică. Nu e bine să-i alimentezi telespectatorului, ascultătorului sau cititorului toate frustrările, complexele sau interesele nesănătoase. Un anume grad de generalitate este o însușire obligatorie. Ceea ce nu mă interesează decît pe mine și încă pe cîțiva poate fi o informație profesională, științifică, familială, dar nu o știre. În
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
evenimentelor, este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare sau de care fiecare este capabil. Știrea este ca boabele de grîu care intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou unei informații difuzate înainte; și, invers, un lucru atît de
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
Vladimir Streinu insistă asupra oralității, observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud. Accentul cade pe arta spunerii, textul fiind înțesat mai în tot locul de interjecții, onomatopei, întrebări și exclamații, ceea ce provoacă lectorului sentimentul de ascultător. Memorabilă de asemeni este caracterizarea făcută de Vladimir Streinu eroilor lui Creangă: "Ei își seamănă unii altora până într-atât, că par a deghiza sub nume diferite același personaj. Se simte un prototip pe care fiecare îl reproduce numai în
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
el a devenit foarte cunoscut. Nonconformismul său atrăgea tineretul. Pe lângă astea, Iosif după 1958 organiza recitaluri, în principal în amfiteatrele studențești. Succesul era stabil și total. Brodski avea o manieră fermecătoare, unică de a-și recita versurile ce încânta pe ascultători. Textul se asemăna cu rugăciunea, la început părea monoton, dar creștea repede în intensitate până la hipnotism. Și deși Brodski n-a scris poezii antisovietice, nu a făcut parte din comploturi și nu a chemat la răsturnarea regimului, prin propria existență
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
a întâmplat după ce ei au fost pe scenă“. Deși Mimo s-a așteptat ca demersul său să fie urmat de alți melomani pasionați, până la urmă continuările au fost extrem de firave. „Eu am scris aceste cărți din punctul de vedere al ascultătorului și nu al muzicianului. N-am făcut teorie muzicală sau critică în sensul ei strict, să vorbesc despre game sau armonii. Știam că mai sunt mulți oameni ca mine în țară, chiar și-n Timișoara. Din păcate, ce a apărut
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
expresie de diminuendo. Fiecare gong pare a fi ultimul, după care, odată cu următorul gong, devine penultimul și așa mai departe, până când un alt presupus gong nu se mai aude efectiv, ceea ce-l califică drept ultimul pe cel deja auzit. Perceptorul (ascultătorul) continuă însă să-l aștepte pe următorul (încă un probabil ultim). În clipa când, pe fondul nemaiauzirii unui alt gong se declanșează starea așteptării lui, spunem că autorul (receptorul) și opera sa (manifestarea) sunt acordați unul altuia, sub aspectul anteriorității
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
2/3 și sensibil diferită prin repartiția forțelor politice (53% proguvernamentali, 47% opozanți)*. Ceea ce nu s-a modificat cu nimic, într-un cadru altminteri atît de schimbat, a fost componenta liber-schimbistă. ,Venerabilul" a continuat să cultive anecdota, să-și surprindă ascultătorii prin viraje imprevizibile, să lanseze epigrame și să-l citeze pe Caragiale. La 9 martie 1993, dezbaterea unui raport al primului-ministru i-a oferit prilejul formulării unui pronostic, ulterior validat cu prisosință, privind durabilitatea guvernului Văcăroiu: Peste trei sau patru
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
de munte, cu avînt vertical, uneori de cascadă periculos de cristalină, de pură, de îmbietoare)... Ce-i în paranteză e în plus, mă bătu pe umăr, parfumat, o nimfoaică! Las-o baltă-n țipirig, adăugă, lungindu-se infinit... Și eu, ascultător, desenai o baltă estetică, nefiresc de adîncă în mijlocul obișnuit de agitat al săptămînii...
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
să strecor câteva remarci de circumstanță. Nu mi-am dat seama decât după a doua sau a treia vizită că-mi căuta compania, obligându-mă de-a dreptul să-l invit să urce, nu atât pentru că regăsise în mine un ascultător indulgent, cât pentru a nu fi singur într-un moment în care presimțea - sau știa deja - că existența sa era la o răscruce. Ne găseam, de fapt, amândoi într-un moment de răscruce și, chiar dacă prăpastia care ne despărțea avea
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
și, mai ales, prin eficiența estetică. Poemul Inscripție pe piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
se încălzește, ascultându-l cu pietate pe unul dintre ei. Este povestitorul, omul cuvântului,al memoriei și al imaginarului care nu are voie să lase auditoriul să se plictisească ori să adoarmă. Plictisul e un demon care, o dată cuibărit în ascultători, poate să-l alunge-n calea fiarelor ori să-l ucidă pe narator. Povestitorul ducea peste tot literatura cu sine, așa cum își purta prin lume imaginația, memoria și vocea. Mai târziu, în vremurile mai istorice, pe Mediterana, de unde avem imagini
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Marcu 8, 34), este adevărat, încă nu murise pe Cruce. Ba chiar, deși le prevestise Apostolilor patimile și moartea Sa (Marcu 8, 31), nu le vorbise încă în mod precis despre faptul că va fi răstignit. Dar, cum se știe, ascultătorii Săi știau foarte bine ce înseamnă Crucea. Nu aveau cum să se înșele asupra sensului exact al cuvintelor Învățătorului galilean. Iisus a avut în vedere exact acest înțeles radical al luării crucii. Căci, arată El, luarea crucii și urmarea Sa
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
Rodica Zafiu Unul dintre fenomenele cele mai frapante ale tranziției românești din ultima vreme este proliferarea grupurilor și a formațiilor muzicale cu membri și ascultători extrem de tineri. Fenomenul a fost deja semnalat și a început să fie discutat din perspectiva sociologică. Din punct de vedere lingvistic, mi se pare interesant de urmărit modul în care limbajul argotic și mai ales registrul vulgar capătă prin muzică
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcții preferențiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
bune în interacțiunile dintre profesori și elevi. Există însă și ascultarea profundă, ea fiind cea care produce o creștere spectaculoasă a influenței pe care cel care ascultă (părintele sau profesorul) o are asupra celui care provestește (copilul/elevul). În consecință, ascultătorul este implicat total, nu este doar atent, ci trece și tot ce aude prin filtrul propriilor idei și îl îndeamnă, totodată, pe vorbitor să-și consolideze mesajul, să-și lărgească aria posibilităților de exprimare. Exersând și aplicând o astfel de
Părinți de succes: Învață să-ți asculți copilul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39495_a_40820]
-
lui Goethe, poezia nu poate fi percepută vizual, nu este creată pentru ochi. El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne ce dezvăluie relația tensionată dintre autor și text
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul expresiei sonore. O atmosferă de grație, de vervă și de intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală în care pianiștii au realizat saltul de la stadiul decorativ al muzicii, caracterizat prin
Excelen?? pianistic? by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
despre Mihai Gâdea, pe Facebook. De la plecarea mea din Intact, adică de vreo jumătate de an, am vorbit cu Mihai Gâdea de fix două ori. O dată, pe telefonul lui Mircea Badea (într-un soi de menage a trois 3G cu ascultători de la SRI), a doua oară, câteva minute, de față cu o sumedenie de martori, la nunta Sandrei Stoicescu. Dar, dincolo de lipsa unui dialog între noi, nu-s nici prost, nici orb, nici neinformat. Și văd jihadul mediatic revărsat, din motive
Text emoționant despre Gâdea, scris de Ciutacu. Revine la Antena 3? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67655_a_68980]
-
ana, Elena Badea Andra a fost prezentă ieri, la "Marea Unire ZU", unde acompaniată de un taraf de lăutari a cântat, spre deliciul ascultătorilor, romanțe și melodii de petrecere. Cântăreața a dovedit astfel, încă o dată, că este un artist complet, ea putând cu aceeași dezinvoltură cu care interpretează muzică dance sau pop să cânte și romanțe, dar și melodii de petrecere. Andra a interpretat
Andra, un artist complet. Vezi cum se descurcă cu lăutarii lângă ea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71571_a_72896]
-
prea bine", relatează realitatea.net. Credeți că tatăl lui Bartoli i-a spus când era mică: Nu vei arăta niciodată prea bine, nu vei fi niciodată o Șarapova, așa că trebuie să lupți din greu?", i-a întrebat John Inverdale pe ascultători, sâmbătă, în timpul unei emisiuni, după succesul franțuzoaicei în fața germancei Sabine Lisicki, ceea ce a stârnit un val de critici pe Twitter. În replică, tenismena Marion Bartoli, în vârstă de 28 de ani, a comentat: "Nu este important. Da, nu sunt blondă
BBC şi-a cerut scuze, după gafa unui jurnalist vedetă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77961_a_79286]