12,098 matches
-
care aparțin acestei categorii leagă direct importanța mesajului de modul în care-l obțin de la emițător (deși, de cele mai multe ori, mesajul în sine este mult mai important decât modul în care este el transmis). Totuși, considerăm că acest tip de ascultare poate fi selectiv utilizat și astfel, prin nuanțare,ameliorat, prin folosirea sa într-o expunere cu oponent sau în anumite focus-group-uri. Moore introduce, pe lângă cele prezentate mai sus, încă două tipuri a căror prezență este evidentă în școală: - primul mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
selectiv utilizat și astfel, prin nuanțare,ameliorat, prin folosirea sa într-o expunere cu oponent sau în anumite focus-group-uri. Moore introduce, pe lângă cele prezentate mai sus, încă două tipuri a căror prezență este evidentă în școală: - primul mod definește evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezență este evidentă în școală: - primul mod definește evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph Nichols alcătuiește un decalog al factorilor care conduc la o ascultare ineficientă. În demersul de față ne vom opri însă doar asupra unuia dintre aceștia, și anume asupra a ceea ce Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele și frazele care tind să ne distragă emoțional. Ele sunt personale și unice pentru fiecare ascultător în parte (Nichols a identificat la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactic a acestora ar putea începe prin identificarea lor de către fiecare persoană în parte (prin simulări ale comunicării, monitorizate de persoana în cauză și de un observator extern); într-o etapă ulterioară, propunem înregistrarea acestora sub forma unor liste și ascultarea unor texte care să le conțină. Astfel, persoana în cauză va fi capabilă să-și dezvolte o variantă proprie de optimizare a modului personal de ascultare în prezența lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observator extern); într-o etapă ulterioară, propunem înregistrarea acestora sub forma unor liste și ascultarea unor texte care să le conțină. Astfel, persoana în cauză va fi capabilă să-și dezvolte o variantă proprie de optimizare a modului personal de ascultare în prezența lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat; Ralph Nichols a descris o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că în orice mesaj apar elemente care definesc o redundanță a lui. Aceste elemente sunt importante pentru conținutul mesajului respectiv sau adiționale, câteodată complet nepotrivite în interpretarea corectă a mesajului. Pentru a putea dezvolta mecanisme optime de direcționare a ascultării eficiente la elevii/studenții noștri, trebuie să includem în cadrul exercițiilor pe care le efectuăm cu ei așa-numitele „capcane”, mesaje care să conțină astfel de elemente, premeditat inoperante în decriptarea corectă a mesajului, cursanții trebuind să le identifice și să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel de elemente, premeditat inoperante în decriptarea corectă a mesajului, cursanții trebuind să le identifice și să le evite în evaluarea mesajelor primite. ¬ Pasul nr. 4: răspunsul. Răspunsul este important în funcție de vectorul de ce persoana în cauză a efectuat activitatea de ascultare? Aici trebuie spus că Ross nu dezvoltă suficient ideea; un demers mai analitic regăsim iarăși la Gamble și Gamble care, atunci când încearcă să determine sfera deficiențelor de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este important în funcție de vectorul de ce persoana în cauză a efectuat activitatea de ascultare? Aici trebuie spus că Ross nu dezvoltă suficient ideea; un demers mai analitic regăsim iarăși la Gamble și Gamble care, atunci când încearcă să determine sfera deficiențelor de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie spus că Ross nu dezvoltă suficient ideea; un demers mai analitic regăsim iarăși la Gamble și Gamble care, atunci când încearcă să determine sfera deficiențelor de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică). În ceea ce ne privește, la aceste patru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică). În ceea ce ne privește, la aceste patru tipuri identificate de T.K. Gamble și M. Gamble vom mai adăuga: - ascultăm ca să ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică). În ceea ce ne privește, la aceste patru tipuri identificate de T.K. Gamble și M. Gamble vom mai adăuga: - ascultăm ca să ne facem o imagine despre emițător (tot o acțiune de analiză și evaluare, dar a formei, și nu a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care ne ajută să sumarizăm cu acuratețe conceptele care au fost identificate (cei doi autori dau exemplul dentistului care, atunci când tratează un dinte, nu este necesar să extragă toți dinții pentru a face acest lucru). Considerăm însă că într-o ascultare interactivă este util și chiar necesar ca și emițătorul să folosească aceste cuvinte și fraze-cheie într-o modalitate care să-i permită receptorului nu doar să le identifice cu acuitate, ci și să le folosească într-un mod pozitiv și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu doar ca receptorul să rețină elemente-cheie importante, dar disparate, fără o legătură structurantă între ele, ci să-și însușească și procedeul prin care transmițătorul a pus în relație aceste elemente (care caracterizează în fapt amprenta personală, de interacțiune a ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în fapt amprenta personală, de interacțiune a ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă: frecvent, se argumentează în mod circular (astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iar poziția aceasta este foarte apropiată de sistemul său de valori și credințe. Un ascultător eficient receptează informația dincolo de astfel de margini și limite, mai precis nu doar ascultă ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și eficient într-o unitate de timp dată (obiectivă sau subiectivă) o anumită problemă. Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și eficient într-o unitate de timp dată (obiectivă sau subiectivă) o anumită problemă. Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica lucrurile (care invită la corecție de tipul „Dacă nu greșesc..”); - repetarea ideii de bază cu propriile cuvinte; - controlarea și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că acest tip de ascultare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica lucrurile (care invită la corecție de tipul „Dacă nu greșesc..”); - repetarea ideii de bază cu propriile cuvinte; - controlarea și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că acest tip de ascultare este întâlnit deseori sub forma sa proprie (de exemplu, atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
controlarea și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că acest tip de ascultare este întâlnit deseori sub forma sa proprie (de exemplu, atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tip de ascultare este întâlnit deseori sub forma sa proprie (de exemplu, atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se vedea și tipurile de feedback nonevaluativ tratate în prima parte a lucrării). În ceea ce privește ascultarea pentru a ne face o imagine despre emițător, considerăm că aceasta este implicată indirect, dar profund în toate celelalte tipuri de ascultare prezentate până
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se vedea și tipurile de feedback nonevaluativ tratate în prima parte a lucrării). În ceea ce privește ascultarea pentru a ne face o imagine despre emițător, considerăm că aceasta este implicată indirect, dar profund în toate celelalte tipuri de ascultare prezentate până acum; într-adevăr, atunci când ascultăm pentru a obține informații, spre exemplu, interesul cu care ascultăm este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]