138,106 matches
-
Pentru mine, a fi vecin înseamnă să nu-ți fie frică de celălalt și nici lui de tine, ci să vă completați unul pe altul. Ca să nu-ți fie frică de vecinul tău, trebuie negreșit să-l cunoști sub toate aspectele, să fii deci informat cu privire la activitățile lui și chiar să colaborezi la ele. Același lucru se petrece și în cultură. Dacă ești reprezentantul unei culturi minoritare, într-o relație normală cu vecinul majoritar nu e cazul ca numai el să
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
de a lega prietenii și asta te ajută, fără îndoială, să abordezi lejer acest subiect, cu viziunea omului modern. I.C.: Poate. E o viziune personală asupra prieteniei, căci ea are în literatură o foarte lungă istorie. Eu mă gândesc ce aspect al prieteniei este mai important, ce riscuri prezintă un anumit comportament. Văd lucrurile diferit de scriitorii din secolul al XVIII-lea, când era la modă literatura despre prietenie. M.P.M.: Ai fost foarte apreciat în calitate de profesor universitar, de ce ai luat hotărârea
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
dintre ele în ordine cronologică poartă titlul Blanca și este rodul unei colaborări între Mihai Iacob și Constantin Neagu, din anul 1955. O feerie în alb-negru, nu rău realizată narativ (convenționalitate inocentă, la vedere), dar la care impresionează mai mult aspectele metafilmice decât filmul în sine. Mijloacele tehnice de pildă, marcate de ingeniozitatea artizanală a începuturilor (deși nu ne mai aflăm chiar în epoca de pionierat a celei de-a șaptea arte - dar încă în perioada celei de-a doua sau
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
întrebați, nu par de fapt surprinse. Motivul, crede autorul, e legat de al treilea corp, cel care este corpul frumos, estetic. Nu orice femeie face plajă monokini, constată autorul în urmă interviurilor sale. Opțiunea e orientată în mod hotărîtor de aspectul exterior al persoanei. Corpul estetic este cel ce asigură "tihna balneara prin devierea elanului pulsional". Goliciunea contemplata se izolează cumva de persoana căreia îi aparține, devenind obiect estetic în sine. Cartea lui Jean-Claude Kaufmann e fără îndoială interesantă, chiar dacă bănuiesc
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
Luminița Marcu În , Silviu Angelescu urmărește efectele întâlnirii literaturii culte cu mitul sau, în termeni blagieni, relația dintre cultură majoră și cultură minoră: Rostul acestor pagini ar fi tocmai acela de a ilustra aspectele unei relații pe care cultură majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai diverse, cu o valoare ce aparține culturii minore - mitul." Pentru a stabili "ce-i datorează literatura mitului", autorul propune o schemă de analiză care ar trebui
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
înșală." Cum admirația necondiționată nu-i stă în fire, L.A. notează și unele obiecții cu privire la partizanatul fierbinte al criticului: "Riscul care apare, totuși, în laudele pe care criticul Grigurcu le înaltă în anumite situații este de a se face uitate aspecte suficient de reprobabile ale unor opțiuni biografice. Mi-ar fi plăcut să văd aceeași inflexibilitate moral-biografistă a lui Gheorghe Grigurcu, întinsă pe sclipitoare pagini de analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor Vianu, ci și cu dureroasă derivă interbelică de extremă dreaptă a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia. Or, din păcate, acest aspect pare a fi fost estompat." L.A. are însă, la rîndul său, propriile partizanate (în polemică dintre Paul Goma și Gh. Grigurcu pe marginea "Jurnalului" lui Ion Caraion îi dă dreptate lui Goma, neadmițînd că marele poet ar fi putut fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
timpul războiului (care îl transformă de multe ori pe erou din subiect în obiect, ca pe personajul lui Virgil Gheorghiu din Al 25-lea ceas) și, în continuare, a persecuțiilor suferite în anii stalinismului românesc este prolixa și lasă multe aspecte neclarificate. Nu se înțelege nici măcar dacă Ștefan Predescu a fost sau nu - până la urmă - executat. Practic, tot acest "român" putea să lipsească din Prizonier în Europa, cu atat mai mult cu cât cel de-al doilea are forță epica și
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Virgil Nemoianu, de care m-am folosit eu insumi în Istoria critică. În fine, iată, Mircea Cărtărescu examinează postmodernismul într-un studiu cu acest titlu de aproape șase sute de pagini (Humanitas, 1999), remarcînd mai degrabă ceea ce leagă între ele diferitele aspecte decît ceea ce le separă. Risc un pariu: nu peste mult timp, desfășurarea literaturii noastre din ultimele două secole, va fi decupata într-o manieră mult mai simplă decît în toate istoriile literare pe care le avem. E foarte posibil ca
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
scheletul fraged de cretă structurînd/ păienjenișul roșu răsuceala caldă/ luminiscenta creierului simetrica și inima de carne/ sexul incert/ și capul uriaș bătrîn și trist./ Strigatul desparte corpul de corp/ și-o nouă privire străpunge/ prin apă translucida" (Noapte). Pretutindeni întîlnim aspectele definitorii ale visului. Ascensiunea luminoasă, graiul transverbal, levitația, premoniția sînt transcrise cu o acuratețe înfiorata, precum de o conștiincioasa școlărită a absconsului: "Dar ce era cu Vocile acelea luminoase deasupra mea?/ ceva precum un abur lăptos multicefal/ gîndea în dialog
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
minunez de sintaxa, de topica, de vocabularul și de toate elementele culte ce alcătuiesc firea unei limbi. Cunoașteți cum arata cărțile sfinte, evangheliile pe care preoții, în clipele solemne ale slujbelor, le înaltă sus deasupra capului. Ele capătă cu timpul aspectul, mai mult decît al unor cărți, - al unor fapturi peste care trecerea anilor pune o anumita uzură începînd cu hîrtia, cu literele, negre sau roșii, plus coperțile deseori legate și avînd pe ele și lucrături de metale nobile... Oricît am
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
recuperator. Deși atît de ofertant că studiu de caz, social și psihologic, românul lui N. Catanoy se oprește doar la nivelul potențialității, foarte puține din aceste trăsături fiind într-adevăr "folosite". Altfel stau lucrurile, însă, cu scriitura să. Românul are aspectul unui jurnal travestit, întrerupt din cînd în cînd de mici capitolase - "Vise", amestecuri de absurd liricizat și note suprarealiste cu o semantica deseori ilizibila, oferind un ermetism mai degrabă gratuit. Personajele, cu cîteva anemice excepții, există doar onomastic, completînd fără
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
Dumitru Avakian Judecând simplu, chiar simplificator, anume aspecte ale vieții noastre de concert nu poți să nu observi faptul, potrivit căruia pianiștii protagoniști, muzicienii care apar în prim-planul activității artistice publice se grupează în două categorii distincte. Mă refer, spre exemplu, la pianiștii soliști, la cei care
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
și prin faptul că îmi dau seama absolut de ce este un poem". Iar un poem al Marianei filimon e o strategie de decriptare, aș zice suav-vicleană, a obiectului vizat, suava prin structura morală auctoriala și vicleana prin efectul urmărit, pentru că aspectul ascuns, fibră enigmatica, "esență" să aibă aerul că se divulgă singură. Poeta nu comite eforturi stilistice vizibile, nu forează cu încordare, nu așează capcane grosolane (la vedere) în calea "vinațului" sau spiritual. Urmărind un "secret" tot atît de delicat, de
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
prelungirea celorlalte scrieri ale sale. În "Cuvînt înainte", autoarea arată că aici temele pot fi considerate simple "pretexte" de care sinele se acroșează, importanța fiind traiectoria sinuoasa a acestuia, care astfel se definește și redefinește. De aceea, cel mai interesant aspect al cărții este nu atît tematica la care scriitoarea se raportează, cît modul absolut personal și uneori aproape obsesiv în care o face. Hermafroditul ochi lăuntric al Simonei Popescu (pentru a evocă o metaforă care îi este dragă) vede și
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
exclusiv de a stabili normă literară și distingea două tipuri de limbaj radical diferite, unul literar (cel poetic), altul nonliterar (cel al românului). Studiul lui Lodge mi-a prilejuit și cîteva reflecții care ar putea avea darul să precizeze unele aspecte ale dezbaterii cu pricina. Unul este chiar acela de a defini corect limbajul literar, accentuînd pe a doua parte a sintagmei și nu pe cea dinții. Altfel spus, limbajul este literar fiindcă aparține literaturii și nu fiindcă implică o anumita
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
conducerea veche a institutului, oameni crescuți în cultura capitalisto-mosierească. Noi trebuie să ne lepădam de o astfel de cultură" (p. 78). Un referat asupra revistei Cum vorbim critică "analizarea a nenumărate cuvinte triviale", precum chilipirgiu, chiulangiu, pilangiu etc. Discursul cu aspectul cel mai paranoic - asupra căruia ar trebui să revenim pe larg - e provocat de analiză citatelor din dicționar, precum și a temelor și a succesiunii articolelor din reviste. Oricum, merita să fie scris capitolul lingvistic dintr-o istorie a dictaturii și
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui tablou a cărui pictură se zvîntase de tot. Atunci, m-am întors pe-o rina, privind așezările din vale, mi-am scos carnețelul din buzunar și pe prima lui pagina, neînceputa, am
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
spre acesta din urmă, expresie a lui și exponent considerând a fi marele centru cultural München, oraș al artei, plin de imaginație, de fantezie, admirat pentru pastișele sale arhitectonice după artă elenă, pentru stilul rustic bavarez, pentru atâtea și atâtea aspecte care amintesc de Italia, fapt pentru care era și supranumit "Florența germană", pentru viața universitară în care domnea un fin spirit de colegialitate, pentru seninătatea clasică a împrejurimilor sale, pentru castelele istorice, în fine pentru locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
extreme, ca limită de vers să apară chiar în interiorul unui cuvînt. Un exemplu e de găsit la Blaga, în scurta poezie Brîndusile: Tristețea renunțării Dum-/ nezeu o încerca molatic./ și lumea toată o făcu,/ sieși străin, c-un gest tomnatic." Aspectul grafic al textului subliniază scindarea - cu atît mai puternică în plan simbolic cu cît afectează chiar numele divinității. Sînt însă și factori care acționează în sens contrar, atenuînd ruptură formală: în primul rînd lipsa rimei între versurile 1 și 3
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
a produs deplasarea de accent semantic în termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul că Choay discuta diverse politici de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii naționale de legislație a restaurării, stabilirea conceptului de patrimoniu urban, modul in care ideea de patrimoniu este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
constituirea primelor comisii naționale de legislație a restaurării, stabilirea conceptului de patrimoniu urban, modul in care ideea de patrimoniu este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel de chestiuni oarecum tehnice, sau de factualitate a istoriei arhitecturii), în vreme ce al doilea aspect va fi, poate, mai curînd pe gustul unui cititor cu interese mai puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel de chestiuni oarecum tehnice, sau de factualitate a istoriei arhitecturii), în vreme ce al doilea aspect va fi, poate, mai curînd pe gustul unui cititor cu interese mai puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și al ideilor care ridică anumite probleme pornind de la chestiuni de regulă atribuite arhitecturii, insă aria ei de cuprindere și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
nu o poate face cu adevarat, pentru că ar anula implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al doilea aspect al studiului ei, legat mai curînd de istoria mentalităților. Mai precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede, ci a unei gîndiri literare. Cam pînă la intelectualii Quattrocento
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
românesc, bazat pe diferența dintre subsistemul onomastic popular și cel oficial (administrativ sau savant) și puternic determinat de particularitățile flexiunii nominale românești (aceasta se reflectă, de exemplu, în refacerea prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie). Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]