2,130 matches
-
13 aprilie 1893, Pitești) a fost un astronom, geodez, cartograf și ofițer al Armatei Române. A fost primul astronom român din Principatele Unite și cel care a înființat în anul 1875 observatorul astronomic de la Iași, considerat a fi primul observator astronomic din România, precum și pe cel de la București, în anul 1877. A activat ca ofițer în cadrul Secției topografice a Marelui Cartier General al armatei în timpul Războiului de Independență al României. Prin metode astronomice și geodezice a determinat coordonatele geografice (longitudinea și
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
astronomic de la Iași, considerat a fi primul observator astronomic din România, precum și pe cel de la București, în anul 1877. A activat ca ofițer în cadrul Secției topografice a Marelui Cartier General al armatei în timpul Războiului de Independență al României. Prin metode astronomice și geodezice a determinat coordonatele geografice (longitudinea și latitudinea) mai multor localități importante (București, Iași, Galați, Cernăuți, Chișinău, Brașov etc.) și a realizat rețeaua de triangulație pentru zona Moldovei și Dobrogei, având prin aceasta o contribuție importantă la realizarea primei
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
la „Școala militară de ofițeri de geniu” din București, al cărui comandant, locotenent-colonelul Constantin Barozzi, îi încredințează conducerea catedrei de cosmografie. În același an Căpităneanu este trimis în Franța, la recomandarea Ministerului de Război, pentru a studia astronomia în cadrul Observatorului astronomic din Paris, al cărui director era renumitul astronom Le Verrier, cel care descoperise prin calcule planeta Neptun. Căpităneanu a lucrat sub îndrumarea profesorului Maurice Loewy care era de 10 ani șef al Departamentului pentru observații meridiane. Acesta îl va învăța
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
pentru observații meridiane. Acesta îl va învăța tehnica și arta observațiilor cu diferite instrumente, cum ar fi marele cerc meridian Secrétan-Eichens sau cercul mural al lui Gambey. A absolvit cursurile teoretice de astronomie în anul 1870, fiind încadrat la Observatorul astronomic pe post de observator. Rezultatele observațiilor sale sunt înregistrate în Analele Observatorului din Paris. Prima sa observație pentru cercul lui Gambey se găsește în 16 iulie 1869, la pagina 273. Ultima notare apare pe 6 august 1870. În acest timp
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
române, interesate în dezvoltarea astronomiei, geodeziei și cartografiei și deci implicit în introducerea sistemului metric în România, să-l trimită din nou în Franța pe . În perioada 1872-1875 el face mai multe călătorii în Franța, reluându-și activitatea la Observatorul astronomic și participând, totodată, la lucrările pe care Comisia internațională a metrului le inițiase. În 1875 în calitate de „delegat al României la Comisia Internațională a Metrului” a semnat documentele "Convenției metrului". Tot în această perioadă face mai multe călătorii de lucru în
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
la Comisia Internațională a Metrului” a semnat documentele "Convenției metrului". Tot în această perioadă face mai multe călătorii de lucru în Italia, pentru a cunoaște activitatea Institutului Topografic Militar din Napoli. În aceeași perioadă face și unele cercetări la Observatorul Astronomic din Pizzofalcone. În 1875 s-a înființat Observatorul astronomic de la Iași, unde Căpităneanu a amenajat prima sală din România pentru instalarea unei lunete meridiane. În același an, în cadrul măsurătorilor geodezice efectuate pentru a se întocmi harta țării, a deteminat diferența
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
metrului". Tot în această perioadă face mai multe călătorii de lucru în Italia, pentru a cunoaște activitatea Institutului Topografic Militar din Napoli. În aceeași perioadă face și unele cercetări la Observatorul Astronomic din Pizzofalcone. În 1875 s-a înființat Observatorul astronomic de la Iași, unde Căpităneanu a amenajat prima sală din România pentru instalarea unei lunete meridiane. În același an, în cadrul măsurătorilor geodezice efectuate pentru a se întocmi harta țării, a deteminat diferența de longitudine dintre Iași și Cernăuți cu ajutorul instrumentelor austriece
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
pentru instalarea unei lunete meridiane. În același an, în cadrul măsurătorilor geodezice efectuate pentru a se întocmi harta țării, a deteminat diferența de longitudine dintre Iași și Cernăuți cu ajutorul instrumentelor austriece puse la dispoziție de . Anul 1876 a permis reluarea observațiilor astronomice pentru determinarea latitudinii observatorului din Iași, de data aceasta cu instrumente proprii. Acestea vor cunoaște însă lungi peregrinări dintr‑un loc în altul, negăsindu‑se încă banii necesari pentru construirea unei săli meridiene stabile (prima va fi construită abia în
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
lucrării „"Memoriu asupra principiilor și șirului de operațiuni urmate în construcția unui Cadastru național. Principii și operațiuni ce formează bazele Legilor și Regulamentelor privitoare la construcția și conservarea Cadastrului"”. Tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iași amenajată în 1875 și considerată a fi primul observator astronomic din România și cea de la București construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferența de longitudine dintre București și Brașov, Căpităneanu fiind dealtfel
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
Principii și operațiuni ce formează bazele Legilor și Regulamentelor privitoare la construcția și conservarea Cadastrului"”. Tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iași amenajată în 1875 și considerată a fi primul observator astronomic din România și cea de la București construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferența de longitudine dintre București și Brașov, Căpităneanu fiind dealtfel considerat primul astronom român al Vechiului Regat al României. Meritele pionierului astronomiei și geodeziei
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
Brașov, Căpităneanu fiind dealtfel considerat primul astronom român al Vechiului Regat al României. Meritele pionierului astronomiei și geodeziei românești care a fost Căpităneanu au fost recunoscute și în afara României; astfel, referindu-se la lucrările științifice efectuate de Căpităneanu la Observatorul Astronomic din Paris, astronomul francez Périgaud a declarat: Ultima lucrare la care a mai participat a fost cartea principelui Grigore Sturdza „"Les lois fondamentales de l’Univers"”, publicată la Paris în 1891. O lungă boală îi întrerupe definitiv opera, în aprilie
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
de cărămidă din lume, având o lungime de 105 m și o lățime de 66 m. Altarul principal al bisericii este un altar poliptic gotic care datează din 1511-1517 și a fost realizat de meșterul Michael din Augsburg. Celebrul ceas astronomic din biserică, cu o înălțime de peste 14 m, a fost realizat de Hans Düringer în 1464-1470. După reforma protestantă biserica a fost folosită mai întâi alternativ de catolici și luterani, apoi exclusiv de luterani. Până în 1945 a fost cea mai
Bazilica Sfânta Maria din Gdańsk () [Corola-website/Science/333302_a_334631]
-
gravuri care să reprezinte constelațiile pentru a însoți textul lui Hygin. Această ediție, prima care a fost ilustrată, a apărut sub titlul "Clarissimi viri Iginij Poeticon astronomicon: opus vtilissimmu". Ca și pentru cea mai mare parte a lucrărilor cu vocație astronomică apărute după aceea, stelele erau desenate deasupra unui motiv care reprezenta subiectul constelației în filigran. Totuși gravurile prezentate nu sunt nici pe departe hărți ale sferei cerești, pozițiile stelelor care sunt reprezentate nu au nimic în comun cu pozițiile reale
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
Cephei are și un companion, o stea de clasă B, de 500 de ori mai luminoasă decât Soarele. Companionul se află față de steaua principală la circa 41 de secunde de arc, care, la acea distanță, corespunde la circa de unități astronomice distanță, și cu magnitudinea 13. Totuși se crede că este doar un companion optic și nu este legat gravitațional de steaua principală, Delta Cephei.
Delta Cephei () [Corola-website/Science/333433_a_334762]
-
lungă de propuneri a fost ales numele "Vanth", cel al unei zeițe din panteonul etrusc care ghidează persoanele decedate spre lumea subterană. Propunerea a fost înaintată comitetului UAI pentru denumirea corpurilor de dimensiuni mici, conform procedurii organizației pentru denumirea corpurilor astronomice.
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
o semiaxă majoră egală cu 42,2429286 u.a. și de o excentricitate de 0,1029692, înclinată cu 23,93490° în raport cu ecliptica. Acest obiect ceresc parcurge orbita în circa 275 de ani. Periheliul său îl aduce la circa de unități astronomice, iar afeliul îl depărtează la circa u.a. de Soare. Este un cubewano. Salacia este un potențial candidat la statutul de planetă pitică. Salacia posedă un satelit natural denumit Actaea, care orbitează în 5,49380 ± 0,00016 de zile la
120347 Salacia () [Corola-website/Science/334609_a_335938]
-
Asta se întâmplă deseori cu planete minore, dar uneori o cometă, planetă pitică, un satelit natural sau o stea pot fi găsite între imaginile vechi arhivate; s-au obținut chiar și observații de predescoperire pentru exoplanete. Calculul orbitei unui corp astronomic implică măsurarea poziției acestuia cu mai multe ocazii. Cu cât sunt mai separate în timp măsurătorile, cu atât crește precizia orbitei determinate. Pentru corpurile nou descoperite există deseori doar zile sau săptămâni de măsurători, ceea ce permite doar o determinare imprecisă
Precovery () [Corola-website/Science/334610_a_335939]
-
De obicei, aceste imagini au fost realizate cu ani sau decenii mai devreme pentru alte scopuri (studiul galaxiilor, etc.) și nu era rentabilă analiza manuală a imaginilor pentru descoperirea de asteroizi. Dar în ziua de azi calculatoarele pot analiza imagini astronomice digitale și le pot compara cu cataloage stelare care conțin până la 1 miliard de poziții stelare, pentru a vedea dacă una din acele „stele” (puncte luminoase) este de fapt o predescoperire a unui obiect deja descoperit. Tehnica a fost folosită
Precovery () [Corola-website/Science/334610_a_335939]
-
atomi de sodiu care excită bine pentru un laser de 589,3 nm rezonanța sodiului. Apar atunci emisii spontane ale atomilor de sodiu, care constituie o „stea ghid artificială”. Ideea a fost pentru prima oară aplicată în 1996 la observatorul astronomic de la Calar Alto, din Andaluzia (Spania). Principala limitare a calității observațiilor astronomice nu o mai constituie dimensiunea fizică a oglinzilor colectoare de flux luminos, ci "perturbările atmosferice". Această constatare a incitat crearea de observatoare la altitudine mare sau trimiterea de
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
nm rezonanța sodiului. Apar atunci emisii spontane ale atomilor de sodiu, care constituie o „stea ghid artificială”. Ideea a fost pentru prima oară aplicată în 1996 la observatorul astronomic de la Calar Alto, din Andaluzia (Spania). Principala limitare a calității observațiilor astronomice nu o mai constituie dimensiunea fizică a oglinzilor colectoare de flux luminos, ci "perturbările atmosferice". Această constatare a incitat crearea de observatoare la altitudine mare sau trimiterea de telescoape în spațiu (unde se trece de problemele atmosferice). Rezolvarea problemei turbulențelor
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
de pe 31 decembrie 1994 au fost numite 8883 Miyazakihayao și 10160 Totoro de către Kobayashi. Numele fac referire la Hayao Miyazaki, creator de anime-uri și "My Neighbor Totoro", o creație de-a sa. Aceste nume au fost aprobate de Uniunea Astronomică Internațională. Pe 30 și 31 ianuarie 1997, Kobayashi a observat un obiect, P/1997 B1 Kobayashi, care, la început, a fost considerat a fi o planetă minoră. Abia peste câteva zile, obiectul a fost observat pe o orbită cometară. Warren
Takao Kobayashi () [Corola-website/Science/334842_a_336171]
-
Un catalog astronomic este o bază de date științifică tabulată care grupează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar. Cel mai vechi catalog astronomic cunoscut este un catalog stelar care
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
Un catalog astronomic este o bază de date științifică tabulată care grupează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar. Cel mai vechi catalog astronomic cunoscut este un catalog stelar care datează din secolul al V-lea î.Hr. și care se găsea în "Gan-Shi Xing Jing", redactat de astronomii chinezi Gan De și
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
Un catalog astronomic este o bază de date științifică tabulată care grupează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar. Cel mai vechi catalog astronomic cunoscut este un catalog stelar care datează din secolul al V-lea î.Hr. și care se găsea în "Gan-Shi Xing Jing", redactat de astronomii chinezi Gan De și Shi Shen. Timocharis din Alexandria, în jurul anului 300 î.Hr., a creat, în
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
Avantajul acestui principiu se înrudește cu cel al site-lui oglindă: dacă unul dintre centre este saturat, este suficient să te conectezi la un altul. Centrele de date sunt: Pentru europeni, aceste cataloage sunt disponibile descărcându-le de la Centrul de Date Astronomice de la Strasbourg (CDS). Se poate interoga și cu Aladin. Cea mai mare parte a fișierelor sunt în codul ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]