2,756 matches
-
noștri (1922). E. Lovinescu îl menționează între 1925 și 1929, chiar până prin 1934, ca prezență relativ consecventă la ședințele Sburătorului, citind - uneori în aprobarea asistenței („succes de ilaritate, umor”) - din textele sale dramatice. În volumul Iașii. Icoanele. Visătorii, de sursă autobiografică, V. adună „stihurile publicate răzleț în urmă cu douăzeci de ani”. Primul ciclu din cele patru care structurează sumarul, Iașii, evocă peisaje, monumente și locuri din capitala Moldovei și din împrejurimi (Copoul, Mitropolia, Cetățuia, Socola, Galata, grădinile Perjoaia și Trei
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
angelic: „Mă gândesc la un poem pentru tine / ușor și serafic / deși sângerez în bocanci / În această noapte am disponibilitatea / să confund realitatea cu visul / și să te recreez așa cum îmi dictează / absența ta” (Un cântec de dragoste al pifanului). Autobiografic, Îngerii chilugi (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor), un bildungsroman inspirat din etapa dureroasă a primei copilării, este conceput ca o lungă confesiune adresată unui alter ego, întâlnit în final în apele oglinzii. Din poezie se transferă aici nostalgia purității, idealitatea, serafismul
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
ficțiune și memorialistică, cartea prezintă un interes deosebit datorită amintirilor din viața literară interbelică, familia Delavrancea, Ionel Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și respirând prospețime, mai mult proză autobiografică de atmosferă, cu subtitluri ce evocă romanele englezești ale secolului al XVIII-lea, rezumative și explicative. Ursitul acoperă o perioadă ce începe cu imaginea Iașului în Ajunul Crăciunului 1918 și continuă cu schița lumii interbelice. Aerul de autenticitate (dat și
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
într-un peisaj montan, unde protagonistul se refugiază voit, după o experiență profesională care l-a marcat negativ. Este o abordare psihologică a unor stări conflictuale, utilizând notații de jurnal, inserții epistolare etc. Toate cele trei romane au un caracter autobiografic pronunțat, iar modelele reale se pot recunoaște ușor în mediul scriitoricesc-editorial craiovean. SCRIERI: Poveste de dragoste, Craiova, 1975; Cântec pentru Daria, Craiova, 1981; Valea cu iubiri, Craiova, 1985. Repere bibliografice: Serafim Duicu, Un prozator tânăr, TR, 1976, 11; Victor Rusu
VLAD-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
perioadă în care sporadic a publicat și versuri în reviste, în 1984 V. tipărește Aici e pământul!, o carte de călătorie în China și Franța. Este o relatare cu o informație variată, referitoare la specificul locurilor vizitate. Prozele de factură autobiografică adunate sub titlul În Alma Mater și în viață (1990), cu personaje reale, ce apar uneori sub nume confecționate strident (de pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări despre mici sau mari păcate omenești, dureri, neînțelegeri (Încurcătura, Pe câmp, Alergătorul), despre singurătate (Plouă), despre doi rivali îndrăgostiți cândva de aceeași femeie
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
în contextul (incitant, provocator) creat, elevii sunt solicitați să rezolve și alte probleme (similare, nu identice), utilizând modele asemănătoare. Procedând astfel, elevii învață, își însușesc strategii metacognitive. 6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în contextul (incitant, provocator) creat, elevii sunt solicitați să rezolve și alte probleme (similare, nu identice), utilizând modele asemănătoare. Procedând astfel, elevii învață, își însușesc strategii metacognitive. 6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i salva pe toți din confuzia situațiilor, fără a le oferi Însă o ieșire spre viitorul la care aspirau. Anexa 1 Scrisoarea lui D. Giurescu către mama sa (10 august 1870) . Anexa 2 Stan Popescu, Amintiri din viața mea. Însemnări autobiografice din perioada 1841-1890 .
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
originale și care sunt imitații; și, necunoscând condițiile istorice, mereu ar comite greșeli grosolane în interpretarea operelor literare. Criticul care cunoaște doar foarte slab sau nu cunoaște deloc istoria va face presupuneri neîntemeiate sau se va lăsa târât în "aventuri autobiografice printre capodopere" și, în general, va evita să se ocupe de trecutul mai îndepărtat, bucuros să lase aceasta în seama amatorilor de antichități și "filologilor". Un exemplu de acest fel ne oferă literatura medievală, în special literatura medievală engleză, care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi Învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România. Nu intră În preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului, dar vom acorda toată atenția afirmației scriitorului că scopul scrierii a fost de a da o icoană a realității, iar pentru realizarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de familie purtate de moldoveni, Chișinău, 1991; ediția a II-a, revăzută și completată, 1993. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI Aparția, În 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră În intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate, ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului. Vom avea Însă În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ANTROPONIMIEI Aparția, În 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră În intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate, ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului. Vom avea Însă În vedere afirmația scriitorului că scopul său a fost de a da o icoană a realității, iar pentru realizarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
suferințe, o țară care mă atrage, mă fascinează și, În același timp, Îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală. Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul În care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării Basarabiei În spațiul cultural românesc l-ar Îndreptăți să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu. <endnotelist> 1. C. Stere, În preajma revoluției, vol. 1, Prolog
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Constantin Mille n-a fost numai gazetar și membru al P.S.D.M.R. și apoi al celui socialist, ci și un scriitor recunoscut în perioada în care a activat. A scris atât versuri, cu tentă militantă, dar și două romane cu conținut autobiografic: ” O viață” și ”Dinu Milian”. S-a stins din viață la vârsta de 66 de ani, în 1927. Panait Mușoiu (1864 - 1944) Printre cei mai activi membri ai mișcării socialiste, care au făcut cunoscută literatura umanitară din a doua jumătate
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
225; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 35 - 37; Mihai Vintilă 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 65. Lucrare publicată: pe lângă cele peste 6o de volume diverse, Petru Vintilă a scris romanul autobiografic, Pictor de duminică, Ed. Cartea Românească, București, 1983. Lucrări în instituții: Muzeul de Artă Naivă „Max Fourny”, Paris, Franța; Muzeul de Artă Naivă „Max Fourny”, Vicq, Franța; Muzeul de Artă Naivă „Anatol Jacowschi”, Nissa, Franța. „Datorită înzestrării sale excepționale - notoriu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
analiza psihologică începe să devină un mijloc de caracterizare în romanul românesc. Este considerat primul scriitor care ne prezintă un personaj frământat de actul creației. Este un roman sentimental. În Dinu Milian (1887), Constantin Mille ne înfățișează în romanul său autobiografic, atât viața scriitorului cât și fragmente din societatea Iașului de la sfârșitul veacului trecut. De numele lui Duiliu Zamfirescu se leagă primul roman ciclic în epica românească: Viața la țară (1894), Tănase Scatiu (1895), În război (1897), Îndreptări(1902) și Anna
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Howard S. Becker (1993), cel de-al cincilea criteriu de demarcație a cercetărilor calitative față de cele cantitative. Într-adevăr, cercetările calitative se disting prin bogăția descrierilor, utilizând texte etnografice, narațiuni istorice, mărturisiri, fotografii, istorii ale vieții, ficțiuni materiale biografice și autobiografice etc. Spre deosebire de acestea, în cercetările orientate cantitativ abundă modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Tradițiile cercetării calitative. John W. Creswell ia în discuție cinci tradiții ale cercetării calitative: biografia
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
încheierii școlii primare, când trebuie să ia hotărârea de a-și continua ori nu studiile (Ion Burduf, 1925) sau tineri care pun mai presus de orice interesul național, jertfindu-și viața pentru Unire (Fata din Ardeal, 1926). Cu vizibilă tentă autobiografică, romanul Din stejar, stejar răsare... (1935) are în centrul acțiunii urmările primului război mondial în existența simplă și lipsită de spectaculos a unei familii de țărani olteni harnici și respectați, puși de autor în situația neverosimilă de a se transforma
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
neajutorate, mai înclinate spre reverie decât spre contactul cu realitatea cotidiană. Volumul Esmeralda (2003) grupează două nuvele scrise în anii ’40 și revăzute de autor în 2001, precum și fragmente dintr-un jurnal început în 1943, notații cu un redus conținut autobiografic, ce rețin mai degrabă senzații decât evenimente. Ca și în alte proze ale lui V., personajele din nuvele, singuratice și predispuse la visare, caută să-și recupereze trecutul cotidian în lumea iluzorie a bâlciului sau a circului. Autorul scrie mereu
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
unicitate, acceptare comparate cu insignificanta, a fi ignorat, parasit, plictisit. Competenta comparata cu umilință, rușine,indiferenta. Dragoste, apreciere sau diferențe, apropiere emoțională,compara te cu neplăcut, respins, rece, impersonal. Simptome ale unor probleme rezolvate exprimate prin: Dominare, retragere extrema, date autobiografice, experiențe personale (povesti de război) incapacitatea de a lua decizii, politețe fata de figurile importante, inflexibilitate in ceea ce privește locurile Lupte pentru conducere, adepți supuși, pauze lungi, discuții despre: Sarcini, reguli și proceduri, autorități, și pers, recomandate de autorități împart
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
central al noului subdomeniu al studierii narative a vieților (Cohler, 1988; Josselson, Lieblich, 1993) datorită aplicațiilor sale interdisciplinare în înțelegerea vieților în detaliu și a modului cum joacă indivizii diferite roluri în societate (Cohler, 1993; Gergen, Gergen, 1993). Folosirea narațiunii autobiografice în cercetarea științifică se consideră că a început în psihologie odată cu interpretarea psihoanalitică a studiilor de caz individuale de către Freud (1910/1957, 1911/1958), deși acestea erau bazate pe documente secundare. Freud a utilizat aceste relatări s-a făcut, inițial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
asupra lui Luther și Gandhi. Erikson (1975) a folosit, de asemenea, istoria vieții pentru a cerceta cum au influențat momentele istorice viețile indivizilor. Henry Murray (1938, 1955) a fost printre primii care au studiat viețile indivizilor folosindu-se de narațiuni autobiografice în special pentru a înțelege dezvoltarea personalității. Interesul recent al specialiștilor din domeniul psihologiei personalității, al științelor sociale și din alte discipline față de povestiri reflectă atenția tot mai mare acordată narațiuni ca mijloc pentru o mai bună înțelegere a vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]