95,569 matches
-
mă încântă, pentru că în felul acesta sunt puțin vârât în chestiuni de cari fug de atâția ani. Noroc că lucrul este trecător, dar m’am înspăimântat când s’a tatonat pe lângă mine zilele trecute pentru preluarea răspunderii à long aller! Aud acum că va fi numită o persoană neutră, nu dirijor, care să se ocupe de bucătărie, fără prea multă mână liberă și care va avea în jurul lui 3-4 dirijori de nume cu cari va fixa împreună în linii mari activitatea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
stagiune bogată. Despre Petrică Munteanu, tenorul român, care a fost cu noi în lagăr, în două cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut așa: Serafin, oarecum îmbătrânit, l’a auzit și a rămas impresionat de fraza, muzicalitatea lui, angajându-l pe loc, însă din mare greșeală, pentru Traviata, 4 recite. Contractul era iscălit așa degeaba l-aș fi sfătuit să nu cânte. Băiatul ajunge până la repetiția generală și dovedind o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pe Petrică, după ce el a fost atât de atacat de presă; la rândul meu m’a încântat ideea deasemeni de a-l reabilita. Dar pe de altă parte mă întrebam dacă nu va fi un nou scandal, când publicul va auzi ca un tenor, deja protestat, va fi din nou chemat. Serafin m-a liniștit, spunându-mi că la Milano publicul este absolut obiectiv și știe să deosebească printre cazuri. În orice caz - ce să vă spun - am avut într’adevăr
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Cosi”. Trei spectacole erau contractate cu întregul ansamblu dar succesul fiind imens, s-au putut da încă două! Lucru record pentru Scala! Și Berceasca și-a încercat norocul la Scala, dar cu toată vocea ei, pe care nu am mai auzit-o de la București încoace, a ratat totul la Scala, din vina ei și, bineînțeles, din cauza acestei canalii de bărbat. Închipuiește-ți, la banchetul Scalei, oferit mie de directorul general, acesta mi-a povestit un detaliu amuzant, pe care-l avea de la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
două luni Scala și să mă vezi și pe mine la lucru și să te convingi cât de mult poate da un artist aci când i se pune la dispoziție tot ce îi trebue. Desigur ați fi fericiți de a auzi atâtea lucruri superbe la Scala! Acum vă îmbrățișez cu toată afecțiunea mea și aștept cu nerăbdare rânduri lungi de la tine. Te-aș ruga să arăți lui Alfred, sau să-i citești pasagiile din această scrisoare pe care ar putea să
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
exemplu edificator de preludiu este începutul operei Aida: Opera debutează cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
asimilate cultural) ale acesteia. Apoi, dacă ne propunem să aflăm și presupusele dedesubturi (înțelesuri) ale unei compoziții sonore (relevabile prin verbalizare), pătrundem în zona din care compozitorul ni se descoperă în general, ca interpret, adică cel care face să se audă sensurile. Atâta doar că, întrucât compozitorul-interpret nu verbalizează nemijlocit, el se abilitează în a ascunde sensul în umbra sunetului, care, la rându-i, îl reprezintă în mod simbolic. De fapt, a făuri și/sau a asculta interpretativ se traduce prin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
doar că, întrucât compozitorul-interpret nu verbalizează nemijlocit, el se abilitează în a ascunde sensul în umbra sunetului, care, la rându-i, îl reprezintă în mod simbolic. De fapt, a făuri și/sau a asculta interpretativ se traduce prin a compune/auzi o rostire de gând sau, altfel zis, sunetul, ca tălmăcire a gândului. Se prea poate însă ca ceea ce-și propune autorul prin opera sa să fie asemenea unui acordaj călăuzitor, menit să ne pregătească pentru o posibilă accedere spre
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa), întrucât exprimă o atitudine extensivă de conștiință (iar nu o acțiune intensivă<footnote Considerăm extensivă
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și chiar ale unității, consemnabile pe un plan orizontal, de suprafață. Deocamdată: elementul, unitatea și/sau formula, stratificarea (rimarea) și/sau ponderea sunt reperele de descriere și cuantificare a volumului de pulsație, ca metrosonie. În fapt, prin metrosonie, OS se aude doar acolo și atât cât corespunde acelor puncte (noduri ale plasei) de articulare metrică. Numai acest lăsat are o sonoritate metrizată temporal, fiind deci redabil de la nivelul oricărui strat (unități de pulsație). Din acest motiv, prin împlăsarea metrică se procedează
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
respectiv al rarefierii lor în timp. Astfel, OS se conturează într-o expresie de diminuendo. Fiecare gong pare a fi ultimul, după care, odată cu următorul gong, devine penultimul și așa mai departe, până când un alt presupus gong nu se mai aude efectiv, ceea ce-l califică drept ultimul pe cel deja auzit. Perceptorul (ascultătorul) continuă însă să-l aștepte pe următorul (încă un probabil ultim). În clipa când, pe fondul nemaiauzirii unui alt gong se declanșează starea așteptării lui, spunem că autorul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
posibilitate. De aceea, tăcerea ne acordează în vederea ascultării oricărei OS, ca articulare de gând. Parafrazându-l pe sculptorul Constantin Brâncuși, care spunea: “Priviți lucrările mele până ce le vedeți”, autorul operelor sonore ar putea zice: Tăceți-le până ce le veți putea auzi! Ascultarea OS ca mod de finalitate sau cadențialitate, reprezintă și stadiul unui al patrulea nivel de interpretare, prin care conștiința călăuzitor-moderatoare reperează OS într-un mod deprivativ<footnote Claustrarea în întuneric, odată cu totala izolare de orice fel de stimuli, ținea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape și că greșeala se șterge cu ele, însă evlavia și nevinovăția rămân pururi ocrotite? Ai auzit că părinții noștri au fost sub nor, și (încă) sub un nor bun, care le-a stins focul patimilor trupești. Norul cel bun umbrește pe cei care îi cercetează Duhul Sfânt, în cele din urmă s-a coborât peste Fecioara
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
lui Johann Adam Hiller, cantor la Thomaskirche din Leipzig ca urmaș al lui J.S.Bach, părea că reprezintă nu numai o garanție de seriozitate și competență, dar și cea mai directă linie de păstrare a adevărului operei bachiene. Doar el auzise Preludiile și Fugile cântate de însuși Beethoven,de «Titanul în persoană» ! Și totuși, cât de departe era estetica sa de cea a creatorului a fost semnalat destul de curând. Bach era privit de Czerny prin ochii lui Beethoven. Muzica evoluase, experiența
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
armonice a originalului. Concluzia autorilor citați este trimiterea la facsimile după manuscrise. Chiar dacă lucrul nu este practic realizabil pentru oricine, se vede acum, când analizele au devenit mai exacte și mai pertinente în ce privește semnificația detaliului, că nu tot ce se aude este ceea ce a intenționat compozitorul. Și aceasta, chiar în cazul celei mai bune credințe și probități a interpreților. Am ales special aceste exemple din opera lui Chopin, pentru că părea a fi mai aproape de vremurile noastre. Ce să așteptăm de la edițiile
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ritmicomelodice a noii muzici gospel, concretizat în utilizarea abuzivă a cromatismelor, sincopelor și acordurilor de septime pe trepte secundare. Muzica americană modernă de biserică Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Și am văzut și mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (În 1, 33-34). Părintele Dumitru Staniloae, tâlcuiește acest eveniment astfel: „Dumnezeu îl poate face pe om să audă în formă omenească ceea ce vrea El să-i spună, și să vadă în forma în care văd ochii omenești voința Să dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaște pe Fiul Său
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
văd ochii omenești voința Să dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaște pe Fiul Său întrupat, si a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos și a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omenește Fiul lui Dumnezeu întrupat, așa și Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arată și în această că omul este după chipul lui Dumnezeu”. Misiunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos și a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omenește Fiul lui Dumnezeu întrupat, așa și Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arată și în această că omul este după chipul lui Dumnezeu”. Misiunea Sfanțului Ioan Botezătorul Sfanțul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia seducătoare a toamnei”. Este posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie” - pentru că, reliefează mai departe Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]