2,378 matches
-
avioane de toate tipurile) cumpărate din Polonia reprezentau grosul avioanelor de vânătoare elene. Deși erau depășite numeric și tehnic, avioanele PZL au fost folosite cu succes împotriva bombardierelor italiene. În timpul unei misiuni de interceptare, avionul P.24 pilotat de locotenentul aviator Marinos Metralexis a rămas fără muniție. Pilotul grec și-a izbit avionul de coada bombardierului italian trimotor care s-a prăbușit. Avioanele de vânătoare elene au obținut în total 64 de victorii aeriene confirmate și alte 24 neconfirmate, însă pierderile
PZL P.24 () [Corola-website/Science/306506_a_307835]
-
La 1951, s-a făcut recunoașterea de către o comisie condusă de comandantul Forțelor Aeriene, generalul Nicolae Fulga. A fost identificat un teren, fosta pășune comunală. Lucrările aerodromului s-au terminat la 1954, cu tot cu pista de beton. Ulterior, în biografia căpitanului aviator Stirbu Gheorghe, fost pilot de război, încadrat la 1949 în funcția de șef proiect pentru aerodromurile cu pistă betonată, apoi mutat la Institutul de Studii și Proiectări Militare al armatei, apare că ar fi realizat proiectul pistei de la Alexeni. Aerodromul
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
Ion Florescu, Aurel Dumbrava, Gheorghe Iorga, Constantin Caravan și specialiștii radio, IEOAB au urmat cursul de trecere pe elicopterul cu reacție Mi 8 în Uniunea Sovietică, pe aerodromul Kremenciug, din regiunea Poltava. Alături de ei s-au aflat pentru același curs aviatorii din Ungaria, Etiopia, Pakistan și Indonezia. La revenirea în țară, Vasile Iurașcu a fost numit comandantul escadrilei înzestrata cu elicoptere Mi 8. Misiunile destinate acestei subunități au fost dintre cele mai diverse, de la zboruri de pregătire de luptă la zboruri
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
40 cm. Admiralul Isaac C. Kidd și căpitanul Franklin Van Valkenburgh au murit pe punte. Din cele 402 avioane americane prezente la acea oră în Hawaii 188 au fost distruse și 159 avariate, 155 dintre ele la sol. 55 de aviatori japonezi și 9 membrii ai echipajelor minisubmarinelor japoneze au fost omorâți, iar unul a fost capturat. Din cele 414 avioane japoneze, 29 au fost doborâte în luptă,(9 în primul val și 20 în al doilea val), iar 74 avariate
Atacul de la Pearl Harbor () [Corola-website/Science/306751_a_308080]
-
demonstrând spectatorilor că o aeronavă mai grea decât aerul, poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior. Cu această realizare, el a câștigat premiul "Archdeacon" propus de francezul Ernest Archdeacon în iulie 1906, urmând a se înmâna primului aviator care va zbura pe o distanță mai mare de 25 m. În data de 12 noiembrie 1906, Santos-Dumont a înregistrat "primul record aviatic" zburând 220 de metri în mai puțin de 22 secunde. Un alt domeniu care s-a bucurat
Alberto Santos-Dumont () [Corola-website/Science/308308_a_309637]
-
o distanță mai mare de 25 m. În data de 12 noiembrie 1906, Santos-Dumont a înregistrat "primul record aviatic" zburând 220 de metri în mai puțin de 22 secunde. Un alt domeniu care s-a bucurat de numeroase contribuții ale aviatorului Santos-Dumont a fost cel al controlului aviației. Un lucru care necesită a fi menționat este punerea în folosință a eleroanelor pe aripa superioară. Deși eleroanele au mai fost folosite la planoare, Dumont a fost cel care le-a introdus în
Alberto Santos-Dumont () [Corola-website/Science/308308_a_309637]
-
rezervele de petrol ale Japoniei erau aproape de zero. Japonezii sperau că au reușit să scufunde 468 submarine americane. De fapt, au fost scufundate doar 42, alte câteva fiind scufundate accidental. În plus, submarinele au participat la acțiunile de căutare-salvare a aviatorilor a căror avioane se prăbușiseră în ocean. Submarinele americane au provocat scufundarea a 56% dintre vasele comerciale japoneze distruse în timpul războiului. Restul de 44% au fost lovite de bombardiere sau de mine. Submariniștii americani au pretins de asemenea că au
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
ducă la îndeplinire, fără pierderi sau accidente, ceea ce reprezintă elementul calitativ al performanței, iar faptul că „nu s-a întâmplat nimic”, constituie marele merit al celor care au organizat și executat raidurile. Aceștia au fost, în primul rând trei ofițeri aviatori: Mihail Pantazi, George Davidescu, și Alexandru Cernescu. Ei au constituit factorul comun al celor două raiduri, inițiindu-le, organizându-le și luând parte le ambele. Împreună cu ceilalți participanți, Max Manolescu, Petre Ivanovici și Dumitru Ploieșteanu (la raidul din 1933) și
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
Jienescu, ale cărui calități extraordinare l-au recomandat pentru acest raid. „Măiestrie în ale zborului, curaj și avânt în văzduh; seriozitate și viață ordonată la pământ”, sunt în rezumat, calificativele cu care pe atunci, superiorii îl defineau pe tânărul ofițer aviator. Consătenii săi nu l-au uitat și în semn de prețuire pentru activitatea depusă de către Gheorghe Jienescu, Școala din Comuna Rast căreia i s-a dedicat, îi poartă numele.
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
(n. 5 decembrie 1891, Botoșani - d. ? 1949) a fost un general inspector aviator român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial alături de armata germană. S-a născut la 5 decembrie 1891 la Botoșani. Tatăl său era ofițer de carieră, veteran al războiului pentru independență. După absolvirea școlii, părinții l-au
Ramiro Enescu () [Corola-website/Science/307478_a_308807]
-
de viceamiral în rezervă, lucrând în continuare la Șantierele navale până în anul 1946, când este pensionat definitiv. După preluarea puterii de către comuniști, viceamiralul Koslinski a fost arestat la data de 18 mai 1946 în Sanatoriul Francez, de pe Șos. Jianu (Bd. Aviatorilor) de către o echipă condusă de comisarul Ștefan Bălăceanu din D.G.P. - Corpul Detectivilor. Este eliberat la scurtă vreme. A fost considerat criminal de război, deoarece a făcut parte din guvernele conduse de mareșalul Ion Antonescu. Rearestat în anul 1948 de regimul
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
Hermann Wilhelm Göring, adesea doar sau Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie 1946, Nürnberg) a fost un aviator militar german, politician, comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și
Hermann Göring () [Corola-website/Science/303060_a_304389]
-
7 ianuarie 1940, luptând pe 12 avioane de vânătoare, 5 bombardiere și 8 avioane de alte tipuri, ceea ce reprezenta o treime din Forțele Aeriene Suedeze din acele timpuri. Piloții și mecanicii militari au fost trecuți în civilie și degradați. Renumitul aviator conte Carl Gustav von Rosen, înrudit cu Hermann Göring, a sosit voluntar în mod independent. De partea finlandezilor au mai lucrat și Forța Voluntară de Muncă, formată din aproximativ 900 de muncitori și ingineri. Corpul Suedez Voluntar, cu un efectiv
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
zid. Chiar și linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab. După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de închinăciune și rugă pentru aviatori și marinari.
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
noi orașe. Capitularea a fost semnată pe 15 mai. Forțele olandeze au mai continuat în Zeelanda și în colonii, iar regina Wilhelmina a format un guvern în exil în Anglia. Olandezii au pierdut în timpul luptelor 2.157 de infanteriști, 75 aviatori, 125 de marinari și 2.559 de civili. Germanii și-au asigurat superioritatea aeriană și deasupra Belgiei. După ce au executat o serie de misiuni de recunoaștere cuprinzătoare, germanii au distrus 83 din cele 179 de avioane ale "Aeronautique Militaire" în
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
operațiunii lui Spruance. Spruance știa că Statele Unite au câștigat o victorie importantă, dar nu era sigur cu privire la forța care le-a mai rămas japonezilor. De asemenea, era hotărât să apere atât Insula Midway, cât și portavioanele. Pentru a-și ajuta aviatorii care zburaseră distanțe apropiate de limita razei de acțiune a avioanelor, a continuat să se apropie de Nagumo în timpul zilei și în cursul nopții care a urmat. Temându-se de o întâlnire cu japonezii în cursul nopții, Spruance a schimbat
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
portavioanele lui Spruance au lansat câteva atacuri succesive împotriva navelor rămase în urmă față de convoi. "Mikuma" a fost scufundată de un bombardier Dauntless, în timp ce "Mogami" a reușit să supraviețuiască și s-a întors acasă pentru reparații. Căpitanul Richard E. Fleming, aviator din cadrul US Marine Corps, a fost decorat post mortem cu Medalia de Onoare pentru atacul asupra lui "Mikuma". În august 1942, aerodromul din Guadalcanal a fost denumit în onoarea unui alt aviator, maiorul Lofton Henderson, care a fost ucis în timp ce
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
întors acasă pentru reparații. Căpitanul Richard E. Fleming, aviator din cadrul US Marine Corps, a fost decorat post mortem cu Medalia de Onoare pentru atacul asupra lui "Mikuma". În august 1942, aerodromul din Guadalcanal a fost denumit în onoarea unui alt aviator, maiorul Lofton Henderson, care a fost ucis în timp ce își conducea escadronul în atacul împotriva portavioanelor japoneze, fiind primul aviator din cadrul marinei care a murit în această bătălie. În acest timp, s-au amplificat eforturile de salvare a protavionului "Yorktown" care
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
Medalia de Onoare pentru atacul asupra lui "Mikuma". În august 1942, aerodromul din Guadalcanal a fost denumit în onoarea unui alt aviator, maiorul Lofton Henderson, care a fost ucis în timp ce își conducea escadronul în atacul împotriva portavioanelor japoneze, fiind primul aviator din cadrul marinei care a murit în această bătălie. În acest timp, s-au amplificat eforturile de salvare a protavionului "Yorktown" care a fost remorcat de USS "Vireo" până când, spre sfârșitul după amiezii, a fost lovit de torpile lansate de pe submarinul
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
în cursul bătăliei, concretizate în scufundarea portavioanelor și moartea multor echipaje de piloți veterani, au slăbit definitiv Marina Imperială Japoneză. Parshall și Tully au arătat că pierderile referitoare la echipajele avioanelor, deși importante (110, cu puțin sub 25% din numărul aviatorilor îmbarcați pe cele patru portavioane), nu a distrus corpul de armată format din piloții marinei, privit ca un întreg: japonezii aveau 2.000 de echipaje de aeronave calificate pentru portavioane la începutul războiului din Pacific. La câteva luni după Midway
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
numeroase portavioane de escortă. În anul 1942, Statele Unite se aflau deja în al treilea an din programul de construire de portavioane care avea ca obiectiv să facă marina militară americană mai puternică decât cea japoneză. Cea mai mare parte a aviatorilor americani a supraviețuit bătăliei de la Midway și celorlalte bătălii care au avut loc în anul 1942. Aceasta, împreună cu dezvoltarea programelor de pregătire, a făcut ca Statele Unite ale Americii să poată să furnizeze un număr mare de piloți bine antrenați care
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
sau "Tournoi de Roland-Garros") este unul din cele mai importante turnee de tenis mondiale și se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, între mijlocul lunii mai și începutul lunii iunie, la Paris, pe stadionul "Roland Garros" (numit astfel în onoarea eroului aviator francez cu acest nume). Este cel de-al doilea turneu de Mare Șlem din calendarul competițional mondial. Este unul din cele mai prestigioase momente sportive al anului, bucurându-se de mediatizare în toată lumea și devenind unul din cele mai populare
Turneul de tenis de la Roland Garros () [Corola-website/Science/302724_a_304053]
-
din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aviația militară română a luat ființă în anul 1910 datorită colaborării societății civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepție și construcție românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu și realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910. După unirea Principatelor Române, în anul 1859, s-a acționat pentru contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit
Armata României () [Corola-website/Science/302830_a_304159]
-
se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul porții, cât și cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 și 1930. Capela Gheorghe Bibescu, construită după 1880 adăpostește mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinților Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-al doilea război mondial. Serele Mogoșoaia au fost construite după 1890, de arhitecți francezi și sunt încă folosite pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii. Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]
-
de restaurare au fost efectuate în perioada 1910-1911, la inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. În octombrie 1911, lucrările au fost finalizate, iar mănăstirea a putut fi vizitată de delegații universităților străine veniți la sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit de el, făcând mai multe virajuri în jurul dealului și Mănăstirii Cetățuia. La 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]