16,035 matches
-
de imagini, trimite Șichy la imaginea tibetană a lui Ion Mircea, Copacul cu 10.000 de imagini. Tano se repede în salturi. O îmbrîncește pe Miss Deemple, să-i arate drumul spre fundul curții, unde-i place să lenevească în bătaia soarelui, ba chiar să doarmă dus, în frunze. Pe cîinele meu (castrat, fapt neluat în seamă de veșnicele lui musafire, Dunguța și Gipsy) îl fericește tînăra femeie: proaspătă, dezastruos de bună de iubit. O amiroase, sare cu labele pe sînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și... Cum o fi găsit Șichy tocmai Sonata de noiembrie? Sonata asta a lui Iordan, compusă/cîntată de el, îmi azvîrle-n față ace de gheață. Mă rade de pe picioare, ca pe turnurile gemene americane avioanele deturnate. Mă prăbușesc în plîns. Bătăile pendulei, interferînd sonata, mă aruncă în alt timp. Sînt copilul cu copilărie schizoidă: la București, între lucrurile Lisellei lucruri cu inimă (ca pendula asta, darul ei; i-a dăruit-o mamei cînd a plecat în Franța) și la Iași. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
apare mult mai clar la vîrsta noastră. Felul ăsta de-a iubi se cheamă vînătoare. Ți-am spus: depinde de felul cum dai pagina, Iordana. Vînătorul e îndrăgostit de vînat. Cum te cunosc, zău că nu știu cine pe cine ține-n bătaia puștii. Care pe care vînează. Mă tem că vînat e vînătorul. Și aici? îi arăt eu sexul lățit pe pagină. Fluieră ca un puștan obraznic: Păi vede-n tine și cerul, și lutul. Are "suflet de hingher și de cioclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
șterși (tip Milucă), să nu se rețină ceva original. Fluturel i-a zis "Bășinică" și după Fluturel ne-am luat noi toți. Lucian Foișor a dat și explicația etnologică: "Om slab, făcut din bășina lui Dumnezeu". Într-un jurnal de bătaie lungă (abia și-a publicat primele patru părți) se tot vaită că nu l-au lăsat să plece în Franța (de cîte ori a vrut), că l-au schimbat din funcție. Pe întinsul a zeci de capitole, joacă rolul suferindului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ci la Olympia Press-Paris; și tot SUA au interzis Tropicul Cancerului de Henry Miller, din '34 pînă-n '61. Aproape trei decenii. Cum nu m-am retras destul de rapid în zona protejată de Tano, care doarme-n casă, mi se promite bătaie dinspre fata chinuită de libido, dacă nu omor, dinspre băiat. N-au dreptate? Sexul nu-i normal decît în doi, în sferă privată, fără spectatori. Ce-ar zice bunica Leonora să vadă la mine-n poartă scene de Fellini? "Zăbzucile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
visul meu. Stătea complet nemișcată într-un câmp de floarea-soarelui. Era atât de nemișcată, încât părea moartă. Dar nu putea fi moartă, de vreme ce era atât de îngrozitor de vie, de verde și strălucitoare. În jurul ei, totul se mișca: norii, florile în bătaia vântului, chiar și soarele pe cer se mișca în cercuri concentrice și strălucitoare; ea stătea nemișcată, ca un centru de gravitație al întregii lumi, așa cum trebuie să fi stat în sufletul străbunicului. De altfel, imediat a doua zi mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
satârului și, implicit, spaima gâturilor miilor de păsări retezate de-a lungul timpului le va lua cu sine. Nemișcarea covorului, timpul stătut de sub podele, cleiul uscat și murit de zeci de ani intre cepurile taburetelor, amintirea razelor solare, făcută ghem, bătaia lunii prin ferestre, adăugată celor ale inimii ei de îndrăgostită lulea, trilurile viscerale, din imaginea versurilor jazzificate în anii '70 de Ruben Blades, din volumul Aqua de Luna inspirat din nuvelele lui Gabriel Garcia Márquez, murmurate cu ochii închiși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
roza vânturilor de pe timpul fanarioților, cu credința lor în această fățarnică frumoasă pasăre, ca aducătoare de noroc, de veghetoare a timpului și de alungătoare a spiritelor malefice. Simbol al poligamiei absolute, se pare că și cocoșul se auzea râzând în bătăile vântului. Palele răcoroase râdeau infantil, bruftuluite de vâjâielile bătrâne, furioase că nu dărâmă o țiglă, o cercevea sau vreun ochi de geam pentru a vedea ce se petrece dincolo de ziduri, vântoasele pălmuiau în joacă cocoșul de tablă, nepăsătoare la atenționarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
intensității sentimentelor, mai ales în lungime, pentru că timpul e lung și trebuie să ai mereu rezervă de material, adaosul era scos din calcul, aceasta ar fi însemnat cârpăceală, rezultatul rupturii sau uzurii dimensiunii și accidente inacceptabile în planificarea riguroasă cu bătaie lungă pe patru vieți (și ceva pe deasupra!). Aaa! Dacă există excedent de material, se poate oricând ajusta cu vorbe care taie ca foarfeca, cu verbe brici, cu metafore care ard, cu parabole care creează o stare de bine în folosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
adversitatea lor pentru mers, știau doar să țopăie și Mioara o învăță toată istoria dansului, puțin din istorie, o firimitură din fiecare, un sâmbure din ceea ce citise sau văzuse la TV, privind specificul, zona, rolul, simbolistica, limbajul, explicat amănunțit cu privire la bătaie, zbor sau fâlfâire, cu laba oprită cu vârful spre cer sau cu degetele înfipte în podea, diferite pentru bolero, cadril, sârbă, de horă, de nuntă, de duet albastru, de break-dance zbârlit. Mamă, vreau să dansez, poalele să se desfacă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
noastră, tot fost pușcăriaș. Bau era debarasor, plătit la sfârșitul zilei, trăind sub cerul liber cu Leana cerșetoarea, iarna în subsolurile de bloc, pe țevile calde de termoficare. Tot ce obținea din cerșit în cimitir împărțea cu Bau, gratulată cu bătaie atunci când făcea cocteil din vodcă, rom și coniac. În rest, era băiat bun, uneori îi lua apărarea barmanul altă fisă la ruleta destinului, dar aruncată pe 9 roșu, și nu pe 13 negru ca Ghiborț, Bau, Leana sau Cargobot. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
produs de privirile bărbaților la trupul frumoaselor din Brăila, proces care putea fi și exportat (desigur, îmbuteliat) prin clonare. N-ar fi zis nimeni nimic, invenția treacă-meargă! Era de bun augur și deloc costisitoare, dar impozitul pe privire dădu atâta bătaie de cap exploratorilor universului feminin, încât finanțiștii lumii au trebuit să se lase învinși de un astfel de articol ce trebuia inclus în nomenclatorul legislației financiare, fapt care a creat tensiuni printre organizațiile mondiale de femei, cu drept de veto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
altfel, dar aprinderea călcâielor vreunui român după o babă bogată, indiferent de nație, numai să fie americancă și reversul, a vreunei puștoaice de clasa a IV-a după vreun octogenar bogat, indiferent de neam, numai să fie american, a adus bătaie de cap legiuitorilor din întreaga lume. Cu toții aveau câștig de cauză și de liberă practică. Dar nu orice aprindere era ecologică, și aici Greenpeace își dădu verdictul: până la urmă, se acceptă orice fel de aprindere, cu modificări, adăugiri, strâmbări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
invaziei a fost fabulată de scriitorii anonimi ai orașului și de ziariștii locali. Doar prin sate se simțeau rezultatele acestei amenințări care putea declanșa oricând un conflict. Dovada o făcea fuga oamenilor cât mai departe de holde, fapt care dădu bătăi de cap proveniților de la țară, acum orășeni cu obiceiuri păstrate intacte și cu vorba rostită tare ca pe nesfârșitele câmpii. De aceea se și spune că în Bărăgan satele sunt la o așa distanță unele de altele, încât, dacă moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
După o clipă primi banii și buletinul. Nici n-apucă să-i numere și, cuprinsă de oboseală, se culcă fără să mănânce. Ceasul-brățară arăta ora 11, dar știa că e noapte, după miros. A doua zi dimineață auzi iar o bătaie în ușă. Babo, pensia! Bine dar am luat-o ieri, șopti ea fără să fie auzită întinzând buletinul. Luă banii și puse repede mâna pe grasa invizibilă. Ascultă, am mai luat odată. Da! răspunse Invizibila, luna a trecut. Ce repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să speculeze o clipă de neatenție a inamicului și să scape ca prin urechile acului rupînd-o la fugă. Nu oricine ar fi putut ieși dintr-un asemenea bucluc, își amintește vorbele Bătrînului, atingîndu-și pieptul cu palma pentru a-și număra bătăile inimii, care deși i se par mai potolite nu-l pot face să uite de marea dezamăgire care îl stăpînește, sleiala și lehamitea care îl chinuie. Se oprește în fața unui stîlp pe care este lipit un afiș al Teatrului Național
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tapiserii, covoare, balustrade, tablouri, candelabre, tot huzurul. Nu v-a fost frică? întreabă Roja. Ba da, răspunde Tîrnăcop, e tot cu ce ne-am ales, aruncam priviri în stînga și în dreapta, indivizi dubioși, civili, l-au snopit pe unul în bătaie pentru că era proaspăt ras, lifturile erau blocate, totul era abandonat, hîrțoage în toate încăperile, ici-colo cîte un revolver uitat din prea mare grabă. M-am repezit și eu să pun mîna pe unul, dar cineva mi-a luat-o înainte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
putut ajuta să reziste pe grămada aia de moloz, se gîndește. Cioc, cioc, în sfîrșit apare Curistul ținînd în mînă o sacoșă colorată de rafie. Pe unde ai umblat pînă la ora asta? Ce v-ați speriat așa conspiratorilor? Două bătăi scurte și trei mai rare așa ne-am înțeles, de ce vă e frică? Trebuia să zăvorăști ușa, uite cum oricine poate să intre peste noi nitam-nisam îl ceartă Roja pe Tîrnăcop, dar nimeni nu-l ia în seamă, ce ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Tîrnăcop, zgomote ciudate noaptea, lumini, OZN-uri și toate alea. Schimbaseră gărzile, nu erau de-ai noștri, eram panicat, dar trebuia să găsesc neapărat o cale de-a mă strecura afară. Imediat am început să-mi încropesc un plan de bătaie, n-am mai trecut nici pe la popotă, am sărit și peste jocul de șeptică de dinainte de culcare. M-am băgat în pat îmbrăcat așa cum mă vedeți, dar n-am reușit să adorm și cum s-a luminat am sărit la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aceeași alegere. Experiența îl învățase că nu trebuia să aibă remușcări față de nici o decizie pe care o lua. Toată implicarea sa în planurile Revoluției pînă la un anumit moment, nu-i adusese nici un avantaj, ba din contră, îi dăduse doar bătăi de cap, împingîndu-l spre aceeași concluzie care îl făcea să tremure de rușine și neputință: în România era imposibil să găsești oameni cu care să poți pune la cale o revoltă adevărată. Gulie e primul care se dezmeticește, dom’ Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de rușine, o mînă spală pe alta, asta așa e de cînd e lumea, zice domnul Președinte. Singurul lucru pe care-l putem face e să luăm notițe cu atenție, ca mai tîrziu să putem dezlega misterul fără prea mari bătăi de cap. — Mie nu mi se pare cine știe ce, zice Sena, în definitiv treaba mea va fi să fac ce o să-mi spună alții, ce poate fi mai limpede decît atît? — Pe cont propriu ar fi fost altă mîncare de pește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
promit eu c-o să avem parte de nenumărate ocazii de-a sta pe îndelete de vorbă, de-a pune țara la cale. Face parte din înțelegere. — Eu nu-mi doresc decît să mi se dea șansa de al avea în bătaia puștii, zice Monte Cristo încruntîndu-se, aducîndu-și brusc aminte de predestinarea sa, de polițele pe care le avea de plătit. — Parcă are nevoie de puțin zahăr, constată domnul Președinte, nu vi se pare? — Excelentă, zice Sena, dar ar cam fi timpul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
privindu l pe Sena cum se suie la volan, cum pornește la prima cheie, cum lasă motorul să meargă puțin la ralanti. — Toarce ca o pisică, constată Monte Cristo, a meritat tot chinul cu pornitul, zice. Atunci să-i dăm bătaie, zice domnul Președinte, n-avem nici un motiv să ne facem griji, eu în dreapta, Monte Cristo și Petrică în spate, dacă ne întreabă cineva să nu uitați că nu ne cunoaștem, că e prima dată cînd ne-am întîlnit. Frica. Un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aparatura care era acolo, a făcut țăndări placa aia nenorocită și a „reorganizat“ totul. Se prea poate, e de acord Poștașul, una se petrece în stradă, alta se dă pe post sau se scrie în ziare, puteți să i dați bătaie, încerc să dibuiesc unde vreți să ajungeți, zice uitîndu-se atent la rotilele scaunului în care se fîțîie încă Bătrînul ros parcă de și mai multe gînduri. Ora 18, e întuneric beznă, iluminatul public nu funcționează, cer fără lună, demonstranții se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ochi pe Regizoraș, am alte preocupări. Cînd stai toată ziua în post, te uiți la almanahuri, reviste, citești cărți. Îți atîrni pușca în cui și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte alea, ce-ți pică în mînă, mai bine decît să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]