2,276 matches
-
un paloș, ș-așa au venit el acolo după ce i-au făcut paloșul. Și s-au culcat și a zis fata să se culce lângă dânsul. Ș-așa au adormit el de greu încît n-au auzit când au venit balaurul. Fata s-a trezit și strașnic a-nceput a răcni și el nu se trezia: îi furase somnu balaurul 11. Fata l-au apucat de cap ș-a rămas c-un smoc de păr în mână, ș-așa de tare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zis fata să se culce lângă dânsul. Ș-așa au adormit el de greu încît n-au auzit când au venit balaurul. Fata s-a trezit și strașnic a-nceput a răcni și el nu se trezia: îi furase somnu balaurul 11. Fata l-au apucat de cap ș-a rămas c-un smoc de păr în mână, ș-așa de tare l-au durut pe dînsu, c-au sărit drept în picioare ș-o-nceput să se lupte cu balaurul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
balaurul 11. Fata l-au apucat de cap ș-a rămas c-un smoc de păr în mână, ș-așa de tare l-au durut pe dînsu, c-au sărit drept în picioare ș-o-nceput să se lupte cu balaurul. Așa s-au luptat ei trei zile și trei nopți încît au făcut pîrae de sânge în loc de apă și l-o dovedit. Ș-o făcut tot numai căpiți de carne cum se fac toamna căpițele de fân și i-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ochii i-au scos și i-o pus la dânsul în chimeriu ș-au lăsat pe fată și s-a dus. S-a dus să vadă pe măsa că tare-i era dragă. Pe drum s-a întîlnit cu mama balaurilor. - Bună cale, voinice, zice baba. - Mulțămesc, mătușă. - Tare te-aș întreba, voinicule, de ceva. Nu mi-ai văzut băietul? Așa era, cu douăsprezece capete. Strașnic de puternic. - Da, zice, D-ta câți feciori ai? - Numai doi. - Ba eu știu de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu mă duc. Că așa-i picase de dragă Ileana Cosânzeana de o prăpădea din ochi. Ileana i-o zis: - Nu se poate să mă iei pe mine, dar du-te și ia pe fata ceea ce ai scăpat-o de balaur. Așa avea o vorbă de n-o putea strămuta nimeni; au ascultat-o și s-a pornit acolo. Când a ajuns, fata tocmai atunci se cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
le bagi și să le lingi, ca pisicile când se ling, nici din mâni să dai ca și când te-ai da în leagăn, nici din picioare să dai ca un armăsar, nici ochii să ți-i arunci încoace și-ncolo ca balaurul, nici trupul să ți-l frângi, ca pehlivanii când joacă, nici să te vâri într-însul, nici să-ndrăznești la glume cu mâna ca mojicii când se-mbată, c-asemenea urmări te arată de tot prost. 146 Când grăiești și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
publicității mâine, trebuie să fie dată publicității, mâine, mâine, mâine. În acel moment o hotărâre subită veni și puse stăpânire pe el, dar în momentul următor prudența deja protesta că ar fi curată nebunie, Prudent, spunea, este să nu trezești balaurul care doarme, e o prostie să te apropii de el când e treaz. Comisarul de ridică de pe scaun, dădu ocol livingului de două ori, se întoarse la masa unde se aflau ziarele, se uită din nou la capul soției medicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe umărul stâng-amin. Când gândul ei ajunse la păcătoșii, ca la o chemare, bărbatul se îndreptă spre ea. Speriată, își feri privirea și și-o ascunse lateral, în scutul Sfântului Gheorghe, care de veacuri întregi ucidea cu aceeași suliță același Balaur. — Bună seara... ăăă, doamnă. — Doamne ajută! Epiharia avea fața rotundă, ca de copil, pielița obrazului albă și o gropiță tot rotundă, ca un bumb, sub buza de jos. Din păr nu i se vedea decât o șuviță, pânza baticului îi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dar pe drumurile intuite de visători. Încrucișările de specii, ca și cele de idei, sporesc vitalitatea. Nu lumea trebuie schimbată, ci esența relațiilor dintre indivizi. Talentul devine viabil când este racordat la context. Moraliștii se reped precum Sfântul Gheorghe spre balaurii din noi. Să lăsăm urmașilor idei. Dar mai ales instrucțiuni de utilizare. Nu m-aș stabili într-o altă țară nici prin reîncarnare. Scrie numai dacă zărești ceea ce nu văd alții. Lectura poate fi o evadare din cavernele cotidianului. Ideal
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mari nu sunt ușor de purtat. Mulți dintre cei care își depășesc epoca o așteaptă la răcoare. Aș vrea să am curajul martirilor, nu și destinul lor. Pot trece drept curajoși cei care nu au înțeles întrebarea. Luptă-te cu balaurii, nu cu șopârlele. Dacă te mai poți văita, încă nu e totul pierdut. Bunul-simț se învață mai ușor în bordei decât în palate. Sublimul e ca fulgerul. Nu poate fi conservat. Boema a adus în artă și cruci timpurii, dar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Înțelepții trăiesc, proștii vegetează. Imbecilii au răspunsuri la toate. Prostului îi este străină ratarea. Pentru că nu are unde să mai cadă. Comunitatea trebuie să-i plătească pe proști ca să nu se gândească. Aroganța este emblema prostiei iremediabile. Rating-ul - acest balaur al mass-media actuale, care alăptează impostura și prostul gust. Ignoranța descoperă foarte repede extazul. Proștii nu au organ pentru îndoieli. Țările sărace își persecută intelectualii. Ori îi tratează cu mefiență. Există și proști cu vocație de idioți. Neghiobul îți poate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sinchisit, a urmat o alta la mână, ceva mai zdravănă. Puțin deranjat, a scos mâna pe fereastră să-și tempereze senzația neplăcută și, involuntar, a privit în direcția locomotivei. Mastodontul din metal, șuierând vesel, înainta nervos, trăgând anevoie trupul unui balaur apocaliptic, în pântecele căruia se afla și el, alături de toți ceilalți. Ceva însă îi atrase atenția. La orizont, chiar pe direcția în care se deplasa, se contura o pată mare, neagră ca smoala ce părea că leagă cerul de pământ
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că nu-i a bună cu vizita asta a mea. Am fost însă primiți foarte bine. Prima grijă a bunicii a fost să-mi dea o gardă de corp, o iconiță din hârtie, cu un sfânt care se lupta cu balaurul, și să-mi explice că nici în somn nu trebuia să scap de ea. M-a asigurat apoi că vom merge în fiecare zi la cor, dar nu vom lipsi nici de la slujbele bisericii. Ținându-mă cu dragoste autoritară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și nu-și va mai cunoaște locul în care locuia. 11. De aceea nu-mi voi ține gura, ci voi vorbi în neliniștea inimii mele; mă voi tîngui în amărăciunea sufletului meu; 12. Oare o mare sunt eu, sau un balaur de mare de-ai pus strajă în jurul meu? 13. Cînd zic: Patul mă va ușura, culcușul îmi va alina durerile", 14. atunci mă înspăimînți prin visuri, mă îngrozești prin vedenii. 15. Ah! aș vrea mai bine gîtuirea, mai bine moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
noul președinte privește prin împricinați. Aceștia se intimidează, se bîlbîie, plîng și, în final, se roagă doar lui Dumnezeu. Din cînd în cînd Iosif privește spre "protectorul său", spre omul acela blajin, spre acel înger păzitor. Oare va ține cont "balaurul" ăsta de președinte și de opinia ta, îngere ocrotitor? Îngerul schițează iarăși un zîmbet și Iosif strînge cruciulița aceea sfințită de la Mănăstirea Putna. Președintele se răstește la sală cu o voce de iad: Liniște, vă rog! Iosif este convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cîștigat procesul. Nu-i vine a crede și bucuria îl sufocă. Îngerașul meu, o să plătesc la biserică să se roage preotul pentru tine. Om de aur ce ești! Din nou lăcrimează și binecuvintează noblețea aceea de judecător, care a înduplecat balaurul de președinte. O să te port în gînd toată viața. Un an de zile din viață, asta mi-ai dăruit. După o lună, Iosif primește sentința redactată. Citește cu plăcerea omului căruia i se dezvăluie în sfîrșit gîndul intim al idolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca-ntr-o conspirație tot ce e mut și nevăzut, fiindcă nu poartă masca noastră și este atît de adevărat Încît nouă ni se pare anormal. Scriu În neștire, de treizeci de ani scriu În neștire, mă bălăcesc În sîngele balaurului ca blîndul Siegfried și cînd cred că În sfîrșit am devenit invulnerabilă la toate armele pămîntești, vine dintr-o praștie o piatră și gata - rămîn În drum, zac În praf, nimic nu se mai poate recupera la valoarea inițială cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce treceau pe stradă, contopindu-se cu figurile jalnice ale altor pietoni londonezi, pentru a nu mai fi văzut niciodată de cei ce-l cunoșteau. CAPITOLUL IV O SEARĂ LA DOAMNA BELLAIRS „Or fi și pe-aici ca și aiurea balauri la fel de veninoși ca și cei din poveștile mele.“ Micul duce 1 Locuința doamnei Bellairs avea personalitate; altfel spus, era o casă bătrînească, nerenovată, pitită Înapoia unei grădinițe năpădite de buruieni, În partea Înclinată a cartierului Campden Hill, printre niște case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
în mijlocul pădurii? Nu știam răspunsul la nici una din aceste întrebări, însă îmi dădusem seama că trebuia să îi ajut cu orice preț, așa că le-am spus: — Dați-mi un arc și voi pleca! Vă voi recupera aurul! Zis și făcut. Balaurul avea trei capete și scuipa foc și pe nări. Era de zece ori mai puternic în realitate. Însă eu știam că urechea era punctul lui sensibil. Am fixat săgeata în arc, l-am ridicat și am țintit exact urechea balaurului
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Balaurul avea trei capete și scuipa foc și pe nări. Era de zece ori mai puternic în realitate. Însă eu știam că urechea era punctul lui sensibil. Am fixat săgeata în arc, l-am ridicat și am țintit exact urechea balaurului. Spre mirarea mea, l-am doborât și am recuperat aurul spiridușilor, așa cum le promisesem. Și uite așa am devenit eu eroina lor. După ce mi-au mulțumit și m-au îmbrățișat, m-au condus la un portal și așa m-am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
din vis Riccardo Nardi Lumea poveștilor m-a fascinat de mic copil. Îmi amintesc când mama sau bunica îmi citeau în fiecare seară, înainte de culcare, câte o poveste. Eu adormeam cu gândul la personajele din povești: prințese, feți-frumoși, pitici și balauri. Când am învățat să citesc, am început să deslușesc singur poveștile și mi se păreau uluitoare. Parcă puteam pătrunde cu ușurință în lumea fascinantă din cărți. Așa s-a întâmplat într-o după-amiază pe când citeam povestea „Palatul de cleștar”. În
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
zărește, însă, la timp o masă retrasă, lângă fereastră. Își descoperă amicii, care îl și cheamă, ridicând brațele : Doctore !... Doctore ! Colosul din fruntea echipei de la masa de care ne apropiem este cunoscut oricărui telespectator. Ghidul nostru îi prezintă doar porecla : Balaurul. De lângă umerii imenși ai tribunului se ridică apoi, încurcat, un ochelarist transparent și sfios. — Junele, Umbra Balaurului, să știți. Aerul prea cumsecade nu trebuie să inspire încredere. Politicoșii ăștia modești, lunecoși sunt și mai primejdioși. Să-i urmăriți cariera. De peste
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
brațele : Doctore !... Doctore ! Colosul din fruntea echipei de la masa de care ne apropiem este cunoscut oricărui telespectator. Ghidul nostru îi prezintă doar porecla : Balaurul. De lângă umerii imenși ai tribunului se ridică apoi, încurcat, un ochelarist transparent și sfios. — Junele, Umbra Balaurului, să știți. Aerul prea cumsecade nu trebuie să inspire încredere. Politicoșii ăștia modești, lunecoși sunt și mai primejdioși. Să-i urmăriți cariera. De peste masă, ne întinde mâna moale un Crist svelt, pistruiat, cu o voce vătuită. Poartă jachetă de catifea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Dar bubosul se ridică solemn, cu totul altul decât cel din compartiment. Se prezintă sonor, fără a se mai bâlbâi. Apare și chelnerul, transpirat și răgușit. Degeaba m-ați reclamat, tovarășu’... N-avem decât fripturi, v-a spus și responsabilul... Balaurul face un semn aproximativ cu mâna, de conciliere. Nici nu se uită la slujbașul speriat, aplecat cu umilință și gata să înregistreze comanda. — Deci, una, două, opt fripturi. Vin, câteva sticle de vin. Aduc imediat și apa minerală. Dispare, urmează
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în jurul lui, știm de ce o facem. Și nu este în primul rând meritul nostru... Se golesc primele pahare. Sala se înalță în aplauze, apare sărbătoritul. Mesele din jur se umplu de nou-veniți, restaurantul devine curând o altă sală de spectacol. Balaurul tace și fierbe, nu se atinge de pahar. Neagu mânuiește cu viteză și dexteritate sticlele, paharele. Îmi furnizează informații despre politehnicianul bubos, cu veleități de scenarist și despre frageda lui însoțitoare, poetă, se spune... Dacă vrei să știi, scoteam totuși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]