2,211 matches
-
Phocas au extins frontierele statului, iar împărații macedoneni ca Leon al VI-lea Filozoful și Constantin al VII-lea au încurajat înflorirea culturală a Constantinopolului, cunoscută sub numele de Renașterea Macedoneană. Împărații bizantini îi considerau pe locuitorii Europei occidentale niște barbari analfabeți, și păstrau pretenții nominale de a conduce Occidentul. În acest climat economic, cultura superioară și tradițiile imperiale ale Imperiului Roman de Răsărit i-au atras pe vecinii săi de la nord - slavi, bulgari, hazari - la Constantinopol, după pradă sau după
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
cele din urmă populația ainu înspre nord și reușește ridicarea de garnizoane la Izawa și Shiba în nordul provinciei Mutsu. Pentru aceasta realizare ii este acordat, pentru prima dată în istoria Japoniei, titlul de Sei-i-Tai-Shogun ("Generalul care ii înfrânge pe barbari"). 805 - Datorită faptului că impozitele ce apasă agricultorii obișnuiți pentru campaniile militare în nord-est și pentru construirea capitalei sunt insuportabile, consilierii tronului căută soluții de a anula dările personale și taxele neplătite. Saicho (Dengyo Daishi) pune bazele budismul Tendai. Aceasta
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
după aceea. Prima ediție a cărții datează din 1532. "" se compune dintr-o dedicație și douăzeci și șase de capitole de diverse lungimi, ultimul capitol constînd în sfătuirea Médici-lor să accepte tezele abordate de către text și să elibereze Italia de "barbari". Cartea tratează despre modul în care se poate acapara, menține și întări un principat, guvernul unui oraș sau regiune și distinge între diferite strategii, în funcție de anumite criterii. Între acestea regăsim: Argumentele se bazează pe o formă crudă de utilitatism egoist
Principele () [Corola-website/Science/303152_a_304481]
-
lingușitori capitolul XXIV. De ce principii Italiei și-au pierdut statele capitolul XXV. Câtă putere are soarta asupra lucrurilor omenești și în ce fel poți să i te împotrivești capitolul XXVI. Îndemn spre a uni și a elibera Italia din mâinile barbarilor
Principele () [Corola-website/Science/303152_a_304481]
-
Dobrogea a fost un teatru de război între daci, aliați cu sarmații contra romanilor. Una din cele mai strălucite victorii ale romanilor în aceste războaie a fost cea de la Adamclisi (102), unde s-a ridicat monumentul de la Tropaeum Traiani. Printre barbarii care au început să apară pe teritoriul Dobrogei în secolul al III-lea se numără goții, gepizii și hunii. Odată cu împărțirea definitivă a imperiului roman din 395, Dobrogea intră în componența Imperiul Roman de Răsărit, treptat creștinat și denumit mai
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
din Sestos); Finley crede că prin aceasta dădea de înțeles că „nu mai era nevoie să mai discute odată acele evenimente”. Plutarh l-a criticat pe Herodot în eseul său „Despre răutatea lui Herodot”, descriindu-l ca "„Philobarbaros”" (prieten al barbarilor) pentru că nu-l considera suficient de filo-grec. Acest lucru poate sugera că Herodot reușise destul de bine să fie obiectiv în scrierea lui. Opiniile împotriva lui Herodot au fost perpetuate până în perioada Renașterii, deși lucrările sale continuau să fie citite. Începând
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
cele două părți luptând pentru posesia cadavrului - inițial, grecii l-au câștigat. Cum Nemuritorii se apropiau, Aliații s-au regrupat pe un deal în spatele zidului. Tebanii „"s-au îndepărtat de tovarășii lor, și, cu mâinile ridicate, s-au apropiat de barbari"”, dar câțiva au fost uciși înainte ca persanii să-i ia prizonieri. Regele i-a înfierat pe tebani după luptă cu însemnul regal. Herodot spune despre restul apărătorilor: "„Aici se apărară până la ultimul, cei care mai aveau săbii folosindu-le
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Motivațiile lui au fost: a) motivul religios - dorința de a crește numărul celor care venerau zei romani, ceea ce nu se aplică provincialilor de rând care deja adorau aceiași zei ca și romani; dar se aplică în cazul colonizării recente a barbarilor; b) clauza repetată în rândul 6 nu era aplicabilă pentru locuitorii imperiului, ci doar pentru imigranți ocazionali. Totuși, Bickermann a recunoscut 3 tipuri de deditici. Un tip de deditici erau oamenii eliberați, plasați în case de Lex Aelia Sentia, altul
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
-lea populația Europei era de 30 de milioane de locuitori. Ciuma din secolul al VI-lea, celibatul și refuzul procreerii, ca noi comportamente morale inspirate din creștinism au contribuit la scăderea populației. Ogoarele au fost părăsite de populația romană, pentru barbari fiind o oportunitate. Deși Europa avea resurse naturale bogate, numărul scăzut de locuitori nu permitea valorificarea acestora. După colapsul Imperiului Roman de Apus, rețeaua de drumuri romane n-au mai fost întreținute, cauzând îngreunarea sau încetarea transporturilor. Fiind înguste, având
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
ca "villae", fermele izolate și aglomerările rurale de tip "vici". După marile migrații, unele domenii "villae" din nord au fost abandonate, ori erau utilizate drept cătune cu scop de protecție pentru locuitori, datorită fortificării cu ziduri sau valuri de pământ. Barbarii, ce locuiau în aglomerări rurale, au transplantat aceste structuri în zonele unde s-au stabilit. Biserica era a contribuit la fixarea populației rurale, fiind unitate administrativ religioasă. Locuințele erau din lemn, iar în nord, casele reuneau sub același acoperiș oameni
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Titlul de shogun (de fapt Sei-i-tai shogun, „marele general care subjugă barbarii din est”) ca instituție guvernamentală, echivalent cu cel de “generalissim”, a fost acordat inițial de împăratul Go-Toba (1184-1198) șefului clanului Minamoto, Yoritomo, în anul 1192, astfel conferindu-i puterea militară în stat. Japonia a fost cârmuită de shoguni timp de
Shogun () [Corola-website/Science/302867_a_304196]
-
Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională... Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari... Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că nu există lege (...) Deci, fără forme, cu libertate completă"”. La sfârșitul lui octombrie 1941, articole redacționale din presa românească - care exprimau linia oficială - au anunțat românilor că „problema evreiască a intrat
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
la polul opus cu cea a elitelor. Această nouă ideologie dorește apropierea maselor de oameni de instituțiile culturale. Un capitol interesant este cel în care autorul prezintă cultura în campus. Toffler ne arată că din campusurile universitare nu mai ies "barbari calificați" și necultivați, ci tineri interesați din ce în ce mai mult de actul cultural. În campusurile americane s-a dezvoltat un nou sistem, care susține înființarea de instituții culturale chiar în interiorul campusului. Astfel studenții devin producători de cultură prin piesele de teatru jucate
Consumatorii de cultură () [Corola-website/Science/302496_a_303825]
-
asemenea cunoscuți sub denumirea kootsu, hyakusho și eta / hinin, iar ca un colectiv erau numiți burakumin. Ei erau “cei de neatins”, corespunzând țiganilor din Europa. Aveau cel mai de jos grad social, sub populația ainu, care era considerată a fi “barbarii sălbatici”, fiind numărați folosindu-se numărătoarea specifică pentru animale în limba japoneză: ippiki, nihiki, sambiki - unu, doi, trei etc. Membrii ei nu sunt numiți folosindu-se pronumele pentru persoane (hito), ci pentru lucruri (mono). Potrivit ritualului religiei budiste, în Japonia
Burakumin () [Corola-website/Science/302870_a_304199]
-
membri mențineau războinici ce trebuiau întreținuți, iar prăzile reprezentau principala modalitate de achiziționare a bunurilor de prestigiu. Politica de recrutare provincială în cadrul armatei imperiale, începută de la Hadrian, a dus la constituirea armatelor regionale, staționate la limes. De pe urma victoriilor obținute împotriva barbarilor, comandanții triumfători profitau de situație și erau proclamați împărați de către soldați, și cum uzurpatorii trebuiau să se deplaseze la Roma pentru a obține recunoașterea senatului, părăseau frontiera, ceea ce favoriza intensificarea raidurilor. Regimul instituit de Augustus, ce avea o aparență republicană
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
Autoritatea monarhică se impunea, iar prestigiile senatului scădeau după ce împăratul avea favoriții"-homines noui". În secolul al III-lea, autoritatea senatului a decăzut. Fenomenul uzurpărilor a devenit tot mai frecvent în decursul secolului, fiind determinat de conflictele externe și invaziile „barbarilor” din nord. Raidurile barbarilor permiteau unui comandant militar să câștige un prestigiu militar prin intermediul victoriei, iar soldații puteau să-l proclame „Augustus”. Pentru a-i fi legitimată titulatura, uzurpatorul trebuia să obțină recunoașterea din partea împăratului în exercițiu sau a senatului
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
iar prestigiile senatului scădeau după ce împăratul avea favoriții"-homines noui". În secolul al III-lea, autoritatea senatului a decăzut. Fenomenul uzurpărilor a devenit tot mai frecvent în decursul secolului, fiind determinat de conflictele externe și invaziile „barbarilor” din nord. Raidurile barbarilor permiteau unui comandant militar să câștige un prestigiu militar prin intermediul victoriei, iar soldații puteau să-l proclame „Augustus”. Pentru a-i fi legitimată titulatura, uzurpatorul trebuia să obțină recunoașterea din partea împăratului în exercițiu sau a senatului roman și să se
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
impozite pentru provinciali : "tributum" pe proprietatea de pământ și "capitatio", fiind plătite în bani și în natură. Se vor accentua mutațiile sociale. Raportul între cetățeni și non-cetățeni se modifică în favoarea primilor, cetățenia romană devenind o povara fiscală și militară. Apar barbari la granița ce vor primi pământuri și statutul de foederati, apoi cetățenia romană, formând enclave. Au apărut regionalismele sociale și mici centre de putere politică prin uzurpări. De la domnia lui Claudius I, împărații au acordat soldaților un "donatiuum" („cadou imperial
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
prefectul pretoriului lui Maxentius. Valerius Alexander a fost executat, iar o parte din provinciile spaniole au trecut de partea lui Constantin, marcând slăbirea poziției lui Maxentius. În 310, Maximian Herculius dispare de pe scenă politică, iar Constantin conduce o expediție împotriva barbarilor franci. Profitând de zvonul cum că Constantin ar fi fost ucis, Maximian a preluat purpura imperială la Massalia. A fost capturat de Constantin în marșul spre sud. Maximian s-a sinucis. Constantin l-a adoptat pe Apollo că divinitate protectoare
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
Vasile al II-lea la Mihail al VII-lea). Ana Comnena (1083 - 1153) a fost o prințesă bizantină, fiică a împăratului Alexios I Comnen; a scris "Alexiada"(despre domnia tatălui ei), afirmând că cruciadele sunt periculoase și că occidentalii sunt barbari. Ioan Kinnamos, secretarul împăratului Manuel I Comnenul, i-a continuat lucrarea lui Ana Comnena, scriind despre Manuel I și despre superioritatea bizantinilor asupra occidentalilor. În timpul Renașterii Paleologilor, s-a remarcat Niketas Choniates (1155 - 1215 sau 1216), un istoric grec bizantin
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
romană a transmis Europei regimul municipal, obiceiurile, regulile, principiul libertății, legislația civică comună, ideea puterii absolute, a majestății sacre a împăratului, principiile ordinii și suveranității. Organizarea bisericii creștine a salvat creștinismul în momentul colapsului imperiului și I-a unit pe barbari cu romanii. Transmite ideea separării guvernanților de guvernați, impunerea unei legi pentru guvernare, exercitarea stăpânirii fără acceptul liber al voinței lor. Susține principiul teocratic și monarhiile absolute în derimetrul libertății supușilor. Barbarii au transmis libertatea individuală, sentimentul personalității. Libertatea antică
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
momentul colapsului imperiului și I-a unit pe barbari cu romanii. Transmite ideea separării guvernanților de guvernați, impunerea unei legi pentru guvernare, exercitarea stăpânirii fără acceptul liber al voinței lor. Susține principiul teocratic și monarhiile absolute în derimetrul libertății supușilor. Barbarii au transmis libertatea individuală, sentimentul personalității. Libertatea antică este libertatea cetățeanului, îi aparține și se sacrifică pentru oraș și biserică. Independența personală fără scop este barbară și esențială pentru civilizația europeană. Charles Alexis de Tocqueville (1805-1859) provenea dintr-o familie
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Spania, Italia, Africa, sudul Franței, Asia Mică și chiar și în Afghanistan. Iubirea față de polis a devenit chiar o dorința sexuală de a trăi în oraș-himeros. Cetățenii unui oraș se considerau cu adevărat civilizați de restul indivizilor din afară considerați "barbari"-hoi barbaroi. Orașele au devenit centre ale dezvoltării științei și filosofiei. Dar au devenit și fronturi de lupta dintre oligarhi și democrații ce își disputau supremația în societatea greacă. Pe plan artistic, se dorea căutarea perfecțiunii: bărbații erau reprezentați prin
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
plan militar, precum sarisă-sulițe lungi de 4-6 metri și falangele impenetrabile. Filip a suspus întreagă lume grecească. Liga de la Corint disprețuia autoritatea Macedoniei, prin intermediul lui Demostene care îl vedea că pe o amenințare asupra lumii grecești și că pe un "barbar". Filip a îndreptat ura grecilor asupra vechilor inamici, perșii. Filip, invandand Persia, va uni cetățile grecești. Dar n-a apucă, fiind asasinat în 336 i.en. într-un teatru de la Aigai, la propria nuntă. Însă Alexandru, la 20 de ani
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
ar fi condus la această prăbușire, printre aceștia numărându-se și seceta. Ea ar fi putut fi cauzată de despăduriri masive pe care chiar ei le făceau, din dorința de a-și extinde orașele. Diverse scenarii, precum o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revoluție lentă a masei țărănești contra elitei religioase și aristocratice au fost înainte pentru a explica dispariția civilizației mayașe. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariția acestei culturi continuând să rămână neelucidată. Există un alfabet
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]