2,048 matches
-
fost ocupate de habsburgi. În 1893 sunt menționate satele Slătioara și Jahalea, iar în 1912 este menționat satul Buda. Subsolul comunei conține cărbuni inferiori, deocamdată nerentabil de exploatat, și sare. Au fost semnalate mici zăcăminte de gaze naturale și șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
în rostul dintre ploturi, lestul este secționat printr-un plan vertical realizat din 2 pereți de zidărie, de o parte și de alta a rostului, care constituie suportul planului de alunecare propriu-zis, dintre pereții de tidărie, format dintr-un mastic bituminos de 5 mm. Dată fiind calitatea slabă a rocii de fundare au fost aplicate o serie de măsuri în vederea uniformizării proprietăților fizico-mecanice ale suprafeței. Au fost îndepărtate gresiile degradate, marnele au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
monumentului au fost acoperite cu silicon utilizat în construcții civile. În perioada septembrie-octombrie 2013, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în vederea realizării proiectului de restaurare și conservare a monumentului. Lucrările includeau înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare. La 24 octombrie 2013, a avut loc recepția tehnică a lucrărilor de reabilitare a Porții Sărutului din Târgu Jiu. Ziua a fost marcată de un scandal, proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, acuzând executantul lucrărilor
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
40 Turbă DIVIZIUNEA 11 PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE, SERVICII SUPLIMENTARE PENTRU EXTRAGEREA PETROLULUI ȘI GAZELOR, CU EXCEPȚIA PROSPECȚIEI Grupa 11.1 Petrol neprelucrat și gaze naturale Clasa 11.10 Petrol neprelucrat și gaze naturale Produse petroliere și țiței din minerale bituminoase neprelucrate Produse petroliere și țiție din minerale bituminoase neprelucrate Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Lichefierea și reducerea în stare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
NATURALE, SERVICII SUPLIMENTARE PENTRU EXTRAGEREA PETROLULUI ȘI GAZELOR, CU EXCEPȚIA PROSPECȚIEI Grupa 11.1 Petrol neprelucrat și gaze naturale Clasa 11.10 Petrol neprelucrat și gaze naturale Produse petroliere și țiței din minerale bituminoase neprelucrate Produse petroliere și țiție din minerale bituminoase neprelucrate Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Ului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
lichefiate sau în stare gazoasă Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Ului obținut din șisturi bituminoase și din terenuri gudronifere Ulei obținut din șisturi bitiminoase și din terenuri gudronifere Grupa 11.2 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției Clasa 11.20 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției 11040 120a 12010 120b 12020
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
produse minerale nemetalice Alte produse minerale nemetalice Fibre de azbest fabricate; mixturi pe bază de azbest; articole din astfel de mixturi; materiale de frecare pentru frâne, ambreiaje și alte produse asemănătoare, nemontate Articole din asfalt sau din materiale similare Mixturi bituminoase bazate pe asfalt natural sau bitum, pe smoală sau gudron mineral Grafit artificial; grafit coloidal sau semi-coloidal; preparații bazate pe grafit sau alt tip de carbon în formă semi-prelucrară Corindon artificial Produse minerale nemetalice SUBSECȚIUNEA DJ METALE DE BAZĂ ȘI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
plumb. În construcții se folosește sticla pentru: Pentru protecția elementelor de construcții la acțiunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se realizează diferite lucrări de izolație. Acestea pot fi: Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase în suluri. Prin construcții agricole se definește totalitatea construcțiilor destinate realizării producției agricole, vegetale sau animale. După destinația lor, acestea pot fi: construcții destinate producției animale (zootehnie), construcții pentru producția vegetală, construcții pentru depozitarea, conservarea
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
sticla pentru: Pentru protecția elementelor de construcții la acțiunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se realizează diferite lucrări de izolație. Acestea pot fi: Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase în suluri. Prin construcții agricole se definește totalitatea construcțiilor destinate realizării producției agricole, vegetale sau animale. După destinația lor, acestea pot fi: construcții destinate producției animale (zootehnie), construcții pentru producția vegetală, construcții pentru depozitarea, conservarea și condiționarea producției vegetale. Diversitatea
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
425 milioane ani, când au apărut plantele, dar majoritatea zăcămintelor s-au format în Carbonifer. Copacii în descompunere din zonele mlăștinoase au format turbării. Turba s-a scufundat tot mai mult și s-a transformat în lignit, apoi în cărbune bituminos și, în final, în atracit - cărbunele de cea mai bună calitate. Cărbunele produce 27% din energia luminii. E folosit în centrale electrice și în industrie. Procesele de rafinare ale petrolului dau naștere unor "produse secundare" folositoare. Petrolul și gazele naturale
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
ramură industrială, cea în care orașul a înscris o premieră mondială, a fost prelucrarea petrolului. În primăvara anului 1856, Teodor Mehedințeanu, întors dintr-o călătorie de studii, a adus cu el două lămpi care ardeau cu ulei extras din șisturi bituminoase, îndemnat de profesorul Alexe Marin și cu ajutorul farmacistului Steege, el a distilat țiței, obținând un „gaz” care, folosit în aceste lămpi, dădea o lumină mai vie și mai puțin miros. Încurajat de succes, el a participat la o licitație și
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
el a participat la o licitație și a obținut concesiunea iluminării orașului București, apoi l-a convins pe fratele său Marin să înființeze o rafinărie, în timp ce el umbla prin Europa, achiziționând de la Hamburg, în vederea adaptării, niște cazane pentru distilarea șisturilor bituminoase, fratele său a început să construiască, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicată la bariera Râfov, „între gârle”, în mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinărie din lume a început să funcționeze în primăvara lui 1857. Curând, ea a fost urmată de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivații turistice. Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu și sodiu), dolomitul (CaMg(CO)), cuarțul, gipsul și alte minerale.Calcarul care conține un procent ridicat de argile este numita marna. Calcarul care are în proporții diferite elemente organice în compoziție este numit "calcar bituminos" dacă crește procentul de sulf fiind numit "stinkkalk" (calcar puturos). Din punct de vedere al modului de formare, există mai multe tipuri de calcar: O altă posibilitate a formării depozitelor de calcar este aceea când calcarul prin procesele de eroziune
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
minerale, nefiind considerate calcare. În general aspectul calcarului este caracterizat prin nuanțe de culoare deschisă, de cenușiu, cenușiu gălbui.Prin prezența în compoziția sa a unor minerale considerate străine, ca de exemplu fier care va da o nuanță roșcată, "calcarele bituminoase" având nuanțe de culoare cenușiu închis până la negru.Modul în care au luat naștere calcarele pot influența aspectul rocii, calcare compacte sunt cele formate prin procese chimice pe când cele de origine biogenă pot fi poroase, sau cu urme de fosile
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
Prahova. Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din șisturi bituminoase, iar în decembrie 1856 începe construcția „fabricii de gaz” din Ploiești, pe numele lui Marin Mehedințeanu (decedat în 1861). Distileria de petrol a lui Marin Mehedințeanu, construită pe o suprafață de 4 ha și având o capacitate de lucru pe
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
perioadă pe Pământ, declanșând temperaturi și presiuni ridicate.Astfel s-au format așa numitele substanțe cherogene ce provin din substanțe organice cu un conținut ridicat în carbon și hidrogen.Prin procesele următoare de diageneză aceste substanțe cherogene pot deveni substanțe bituminoase, rocile sedimentare ce conțin substanțe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol. Materia cherogenă alcătuită din "particule fin dispersate" în roca mamă, sub anumite condiții, mai ales în prezența temperaturilor înalte suferă un "proces de migrație" fiind împinse
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
unui mare sinclinal înălțat, în alcătuirea căruia se află o masă importantă de conglomerate cretacice de Ceahlău). Pe rocile mai puțin rezistente s-au format depresiuni de facies petrografic, ca depresiunea Găinești, pe Suha Mică (pe șisturi argiloase și marne bituminoase oligocene), depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. În aceleași roci au fost modelate și înșeuări destul de joase, care au
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
următoarele aglomerări urbane: Bicaz (nord), Piatra Neamț (nord-est), Roznov (est), Moinești (sud-est), Comănești (sud). Mai multe entități administrative (majoritatea comune) își împart arealul montan, în sens orar: Dintre resursele minerale se remarcă în rezerve - uneori modeste - petrolul, gazele naturale și șisturile bituminoase în zona de est, materialele de construcție (gresia) - în zona centrală a Tarcăului, precum și ape minerale (în general cu debite scăzute). Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă sunt cele agro-zootehnice și forestiere asociate cu prelucrarea (meșteșugărească sau industrială
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
largă o au gresiile cu ,familiile" lor numeroase și diverse, de la “gresia de Kliwa" și de “Tarcău", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii cu cromatică verzuie și albă etc., în alternanță sau intercalate cu marnocalcare, marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite roșii, șisturi, șisturi disodilice, șisturi marnoase, șisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea sînt dispuse în strate cu grosimi variabile și au o structură cutată, aproximativ paralelă, orientată pe aliniamente majore
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Kliwa" și de “Tarcău", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii cu cromatică verzuie și albă etc., în alternanță sau intercalate cu marnocalcare, marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite roșii, șisturi, șisturi disodilice, șisturi marnoase, șisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea sînt dispuse în strate cu grosimi variabile și au o structură cutată, aproximativ paralelă, orientată pe aliniamente majore cu direcție generală nord-est - sud-vest. Prin faptul că unele areale sînt mai omogene
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cretacice (cenomaniene), care apar în zona de obîrșie a pîrîului Runcu și a Someșului Mare. Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziție transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică. Aspectul
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Pentru protecția stâlpilor prin procedeul de impregnare cu vid și presiune utilizați în clasa 4 de utilizare nu se mai aplică straturile (c) ... (d). Protecția hidrofugă se aplică prin procedeul de impregnare cu ulei de creozot, prin procedeul cu bandaje bituminoase și prin procedeul cu paste hidrofuge în zona de interferență aer-sol. 5.5.3. Alcătuirea generală a sistemelor de protecție aplicate prin procedee de suprafață, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi biologici, termici
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
fac obiectul prezentei legi sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare și disperse, sărurile haloide, substanțele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele prețioase și semiprețioase, turba, nămolurile și turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale naturale (gazoase și plate), apele minerale terapeutice, precum și produsul rezidual minier din haldele și iazurile de decantare. ... (2) Prevederile prezentei legi se aplică și apelor subterane potabile și industriale pentru
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează: ... a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producției miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice; ... b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni; ... c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]