2,430 matches
-
pare identificabil cu un șarpe viclean: „Șarpele însă era cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământ, și care le făcuse Domnul Dumnezeu.” După ce o ispitește pe Eva să mănânce din fructul oprit, Dumnezeu blestemă șarpele: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii între toate animalele și între toate fiarele câmpului; pe pântecele tău să te târăști și țărână să mănânci în toate zilele vieții tale!” în Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, este considerat „șarpe” și „balaur”. „Iată un balaur mare, roșu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
adică transformarea metalelor comune în metale nobile pe cale artificială astfel încât a apărut o competiție în artă de a produce miracole. Biserica văzându-se amenințată a anatemizat personajele bizare care se dedau practicilor magice și vrăjitorești. Vrăjitoria a devenit o practică blestemată, eretică, pedepsită prin arderea pe rug a celor care au asemenea îndeletniciri, considerați unelte ale lui Satan. În Transilvania secolului al XVII-lea au avut loc procese și condamnări la arderea pe rug pentru vrăjitorie în zona Sibiului și a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de smochin ne domină și ne subjugă. Blestemul lui Dumnezeu a funcționat și funcționează: "Iar lui Adam i-a zis: Pentru că ai ascultat de vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit: Să nu mănânci!, blestemat va fi pământul din pricina ta. În dureri te vei hrăni din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea, până
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de soluții de tip social pentru regăsirea sa rămâne ca un fir roșu în istoria dezvoltării sociale. Economia naturală 103 este o economie în care omul are și își satisface nevoi primare, cum sunt hrana și locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus - produsul de mai târziu. Deși o prelungire a mâinii, unealta este foarte slab dezvoltată. Schimbul de mărfuri în înțelesul său economic, adică din rațiuni de satisfacere a unor nevoi conștientizate, apare după prima diviziune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și cum schimbă. Omul cu nevoi și interese nu este omul "epocii morale", așa cum o numea Marcel Mauss. De subliniat este că prin efort el, omul, se confruntă totuși acum cu ceva de neînțeles și anume cu surplusul, cu "partea blestemată", pe care o cheltuiește sau o folosește involuntar, inconștient. Este vorba despre "o lungă evoluție"209, până la apariția "schimbului interpersonal"210. Aceasta deoarece schimbul neeconomic nu este realizat de către indivizi liberi, raționali și conștienți de activitatea pe care o desfășoară
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Schimbul "autistic"222 va fi înlocuit de "schimbul interpersonal sau social". Omul dă altor oameni ceva pentru a primi ceva de la ei. Apare mutualismul. Omul servește pentru a fi servit. Relația de schimb este o relație socială fundamentală 223. "Partea blestemată" se insinuează în existența umană. Dacă până acum am vorbit de schimbul neeconomic, realizat cu zeii sau cu oamenii, pe principii magico-religioase, acum discutăm despre căutare, asumare și conștientizare a nevoii. Ceea ce se produce în plus se caută a fi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valorii, probabil că Immanuel Kant ar fi foarte surprins. Reținem însă explicația magistrală pe care Kant o oferă modului în care au apărut banii . Este vorba despre un context al plus-prodului invocat și de către Georges Bataille atunci când vorbește despre partea blestemată, care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
scopuri de remitere interregională, au constituit un stimul pentru imitații și falsificări. Premisa tehnică era apariția încă din secolul al II-lea a industriei hârtiei importate și a procedurii corespunzătoare gravurii în lemn"634. Biletul de bancă inaugurează epoca "banilor blestemați", așa cum îi numește Frédéric Bastiat 635. Autorul citat găsește numai defecte banilor de hârtie și ilustrează aceste defecte sub forma unei parabole dezbatere 636. Evident că banii în sine nu produceau bogăție, pentru a se ajunge la asta mai este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bancnotei. El intervine mai târziu drept caracteristică a acesteia, în contextul dezbaterilor furibunde din epocă despre neajunsurile monedei de hârtie și despre răul pe care-l face această monedă în economie. Nu întâmplător Bastiat numește moneda de hârtie drept "bani blestemați". Prin asemenea afirmații autorul se înscrie într-un cerc al dezbaterilor împotriva bancnotei și a banilor de hârtie în general. O altă caracteristică a bancnotei o constituie legătura sa relativă cu aurul și cu alte metale prețioase sau înscrisuri de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
București, 1923. Bastiat, Fr., Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bastiat, Fr., Proprietate și lege, www.mises.ro Bataille, G., Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Bataille, G., Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bălăceanu Stolnici, C.,; Berescu, M., Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Beaud, M., Istoria capitalismului de la 1500 - până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Bertrand, R., Cunoașterea lumii exterioare , Editura Humanitas, București, 2013
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 287. 190 După părerea lui Claude Lévi Strauss. Apud Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 191 Vezi și Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1989, p. 62. 192 Reciprocitatea, ca formă de asociere, cooperare și conviețuire umană s-a păstrat până în zilele noastre. Să ne imaginăm doar, dimensiunea enormă a ajutorului reciproc pe care și-l datorează oamenii prin participarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Baechler merge până acolo încât afirmă că: "Partea frumoasă este că nașterea monedei nu este probabil de origine economică ci religioasă și mai ales politică", în Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, vol. I, p. 161. 194 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 60. 195 Marcel Mauss și Henry Hubert definesc sacrificiul ca fiind: "... un act religios care prin consacrarea unei victime, modifică starea persoanei morale care îl îndeplinește sau a anumitor obiecte de care se interesează
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Vezi și C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 45. 200 Marcel Mauss considera că "civilizația morală" a practicat creditul. 201 Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 38-39. 202 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 63. 203 Idem, p. 67. 204 "Potlatch" înseamnă în limba eschimoșilor Chinook, "a da". Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura Niculescu, București, 2012, p. 403. 205 Realizată cu ajutorul lui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Iași, 1994, p. 63. 203 Idem, p. 67. 204 "Potlatch" înseamnă în limba eschimoșilor Chinook, "a da". Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura Niculescu, București, 2012, p. 403. 205 Realizată cu ajutorul lui Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 68-69. 206 Aminteam, de asemenea, sistemul darului de nuntă din România. El este foarte asemănător potlatch-ului, atât prin obligația rambursării, cât și prin mărimea mai mare a returnării sale. 207 Marcel Mauss, Eseu despre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Partidului Comunist Român, București, 1948, p. 172. 230 Vezi și David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. 231 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 22-23. 232 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 13. 233 Ibidem 234 Costin Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I și II. 849 Karl Popper, op. cit., vol. I, p. 38. 850 Mihail Drăgănescu, "Sistem și civilizație", Editura Politică, București, 1976. 851 Ibidem, p. 127. 852 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 853 Ibidem. 854 Prin "ordine naturală" înțelegem că evoluțiile economice se desfășoară după legi proprii, aflate în afara voinței umane. De asemenea, evoluțiile economice și sociale în general (economia fiind temelia vieții sociale, așa cum
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Încheie trista epopee a deportării: “Dimineața În ziua de 10 aprilie am sosit În Gara de Nord, unde ne aștepta o dubă a securității, ce ne-a condus În Calea Rahovei, unde acum 7 ani și 157 zile, ni se răpise libertatea... Momente blestemate și afurisite”. Cartea părintelui Vasile Țepordei (București 1992ă se Încheie cu un scurt articol evocator “Basarabia de azi” un elogiu al Basarabiei renăscute după anul 1992. Realitățile prezente se deosebesc profund de condițiile Basarabiei țariste și din perioada de ocupație
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
culori răsfrânte în aprigi priviri. Loc de cântec și dor ascunziș de haiduci destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de legendă în câte-or fi zările. Numele tău arboros străjuind depărtările. Tragic destin blestemat incontinuu să îndure Detrunchierea Nesfârșit de cruntă și dureroasă secure. DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL Ca de sârmă ghimpată mâinile tale borfăindu-mi valiza săracă îmi fac gura ingrată să-ngită noduri să-și muște limba să tacă Ai completat declarația vamală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mai au prin lăzi «clop și gaci/moștenire de la daci», cum spunea căminul cultural de altădată. Acum, nici cămin cultural nu mai au. Au însă ghinionul să fie lângă Baia Mare: moroșenii și-au ridicat coșurile combinatului mai sus și fumul blestemat se condensează deasupra oșenilor la fiece ploaie, pârjolind grădinile și livezile. «Uitați-vă la strugurii noștri: niciodată n-au fost așa de urâți», îmi spune doamna Feher din Negrești, un târg de vreo 16000 de suflete, dar cu orgolii de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri • Lord Acton, Despre libertate • Luca Pițu, Sentimentul românesc al urii de sine • Dan Botta, Unduire și moarte • Georges Bataille, Partea blestemată • Lev Șestov, Revelațiile morții • Émile Durkheim, Despre sinucidere În aceeași colecție vor apărea: • Michel Henry, Barbaria • Suzanne Lilar, Cuplul • Edgar Morin, Gînduri despre Europa • Otto Weininger, Sex și caracter Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o străfulgerare, o ninsoare de aur peste un oraș de cristal". Substantivele "deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
E de grosimea unui creion. A durut foarte tare și a durat o veșnicie. Imobilizat de cei doi malaci, aproape că nu puteam respira. La un moment dat, i-am cerut medicului să înceteze supliciul. Nu eram unul din regii blestemați. Dar el nici n-a vrut să audă. A încetat brusc și a dispărut din încăpere. La fel, cei doi malaci. Am rămas singur, aproape înfricoșat. Durerile continuau să fie infernale. M-am ridicat de pe pat și, tremurând de durere
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
mine. Sănătos sunt, case am, mașini am, bani, mai mult decât am nevoie, performanță medicală la vârf am făcut, am obținut totul, muncind frenetic. Prea repede însă. Nu-mi mai rămâne nimic de făcut. — Ba da. — Ce? — Să descoperi leacul blestematului ăstuia de cancer. A scuturat capul și a răspuns cu o voce tremurată: — Asta este imposibil de făcut. A băut un pahar cu apă, după care, și mai îngândurat, a continuat: — Sunt apatic, am insomnii. Sunt, într-un cuvânt, devitalizat
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
a fost. M-am rugat, în genunchi, în fața propriului meu corp. La un moment dat, a intrat în cameră doctorul L.B. L-am privit cu răceală. Mă deranja. Ne deranja. Nu vedea că nu sunt „singur“? I-am întins hârtia blestemată. N-a citit-o. A dat din cap - „știam“ - și a ieșit. Aș fi încuiat ușa, dacă ar fi existat o cheie. Aveam treabă și voiam să mă protejez. Să rămân numai cu el, corpul meu. O istorie întreagă, deși
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
și scap de durerile astea. Mă uitam le ei cum se roagă: „ Doamne, Ia-mă că nu mai pot, nu mai am putere să lupt. ” Îndrăznesc și eu să te întreb ceva, Doamne. Știu că l-ai blestemat pe Adam: „ Blestemat va fi pământul pentru tine, cu mare osteneală te vei hrăni din el în toate zilele tale. Am înțeles asta, Doamne, dar când ne-ai dat pământul, ni l-ai dat cu bani? Iartă-mă, Doamne, că Te întreb, dar
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]