4,944 matches
-
are instalat "atelierul" ambulant: o măsuță cu un album fotografic documentar (reclama lui), două scăunele albe și geanta burdușită cu ustensile. Ce face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol și-i întind mîna. Merci, Annie, voi reveni pentru lectură." Încîntător! zicem la rîndu-ne, nu? Amor postmodern. Se cunosc la un Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noi. Luna era de-acum chiar deasupra noastră și poleia cu sidef orașul adormit. Ne-am urcat în mașină și am luat-o, brrr, pe strada cimitirului. În stînga nababului, frumoasa din scenă îi acoperise acestuia umărul cu pletele ei blonde. Zumzetul motorului fu întrerupt brusc de vocea ei mezzo: Terminîndu-mi repetiția, am luat tramvaiul de la Teatru, era spre miezul nopții, vagonul era pe trei sferturi gol, patru indivizi s-au apropiat de mine, au început să mă insulte, am încercat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oprit mașina, relatarea blondei îmi aburise privirea. Revenirea ei imediată: Nu vă speriați, scumpilor, am parafrazat doar un pasaj din romanul în vogă al francezului Michel Houellbecq, Platforma, proaspăt apărut la Polirom, dacă vreți, pagina 117, cumpărați-l! Dintre buclele blonde, l-am auzit pe nabab: Ce vrei, oamenii scenei... Iar după încă vreun kilometru: Birjar, trage, te rog, pe dreapta. Am tras pe dreapta: Pompe funebre, indica firma. Dacă rezum intrarea noastră în... cochetul magazin care ne-a întîmpinat cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În ultimul său cuvânt, odiosul mârșav criminal a spus că și în preajma lui s-a plimbat, cât a vrut, destulă lume, fără să i se miște niciun fir de păr din cap, chiar și numeroase femei ce nu au fost blonde, așa că, urmând logica distinsului apărător, și cazul acesta ar trebui să fie încadrat printre culpele cu "criminali nepericuloși". Și problema aceasta a fost rezolvată în mod strălucit de același neîntrecut maestru Ludovic L. (sau cum l-o fi chemând): După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
chemând): După cum a arătat atât de limpede marele Borak cel Bătrân, crimele în serie nu fac parte nici din uciderile din culpă, nici din cele provocate de gelozie ori de vreun alt motiv personal. Dacă ucigașul în serie omoară doar blonde, atunci poate fi considerat criminal în serie". 4. Sentința: La care nimeni n-a avut ce să mai spună, iar onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan a putut să-i dea sentința binemeritată criminalului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
au fost și nu mai sunt. Bucurii și tristeți trecute, purtate de ei, doar Dumnezeu le mai știe. Te impresionează chipul unei fetițe de circa cinci ani, odrasla unui medic, Încremenită surâzândă, calmă, cu obrajii dolofani și un superb păr blond, Întruchipare a frumuseții și inocenței. Parcă e vie! Dar nu e, a trecut dincolo acum vreo două secole. Gândul te-nfioară, inima se oprește În loc, iar tu te miști mecanic mai departe. Te clatini pe pardoseala din piatră, te sprijini cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
părul rar, roșcat și o mică mustață ofițerească răsucită ridicol, miop, cu lornion, purtând smokingul ca un crupier, vorbind peltic, Stravinski, foarte dandy, cu pantalonul său muștar, veston negru, cămașă albă cu guler albastru, botine galbene, bine ras, cu părul blond, lins, cu dinții stricați, miop, cu buzele groase”: așa Îi observă, plin de cruzime, Paul Morand. Să fii Alma Mahler și să te copleșească farmecul de netăgăduit al lui Ravel: „Era un Narcis. Tot ce făcea se lega de fizicul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
drept stigmat o pată sau un rid. Această ultimă imagine, ce Își are și ea frumusețea ei, este, În general, aceea de care ne amintim. La fel de frumos a fost și Alfred de Musset când era foarte tânăr. Cu părul lui blond, ai fi zis că-i Însuși Phoebus-Apollo; medalionul lui David ni-l Înfățișează aproape cu figura unui zeu. Charles Baudelaire adăuga la această Înfățișare deosebită, ce părea a se feri de orice afectare, un anumit farmec exotic, ca un parfum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
când elegiac. Poet este C. și în bucățile ce compun volumul Povestiri pentru tine, fie că ele se prezintă ca schițe fantezist-satirice (Pălării și capete, Muzeul virtuților), ca o istorie orientală ilustrând curgerea vieții (Korisadar), ca reminiscențe din copilărie (Copilul blond, La vie), ca parabole ( În țara viselor, Astfel curge viața) sau ca veritabile poeme în proză (Nebuniile vântului, Focul meu vorbește, Frunzele). Diversificată și îmbogățită astfel, creația poetică a lui C. se detașează totuși prea puțin de aceea a confraților
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte, trecând prin întâlniri intelectuale formative și tribulații sentimentale care pot fi alăturate probabilului model joyceian, Portret al artistului în tinerețe, mai ales în paginile digresive. Cele douăzeci de
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
binecunoscuta emfază mucalită și vag ironică, sentimentală cel mai adesea, într-un stil în bună măsură la fel de flamboaiant: este într-un fel o închidere a ciclului „levantin” prin descrierea originii orașului de popas. SCRIERI: Ciudățenii de familie, București, 1968; Cancerul blond, București, 1970; Smog, București, 1971; Cum îndemult Bucureștii petreceau, București, 1977; Amurgul levantinilor, I-II, București, 1978-1980; Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Își amintea de Casablanca, București, 1984; Aleargă pentru viața ta, București, 1985; Au fost ca niciodată, București, 1987
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
1992; Români, vă ordon să stați la coadă!, București, 1997; Te rog mai trăiește puțin, București, 1998; După București, potopul..., București, 2001; Vedeta. Eseu în psihologia multimedia, București, 2001; Stand by, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Mircea Constantinescu, „Cancerul blond”, RL, 1970, 15; Nicolae Balotă, Mircea Constantinescu, „Smog”, RL, 1971, 23; Mircea Iorgulescu, Mircea Constantinescu, LCF, 1974, 45; Alex. Ștefănescu, Un poem villonesc, LCF, 1977, 41; Mircea Scarlat, Mircea Constantinescu, „Amurgul levantinilor”, RL, 1978, 30; Dan C. Mihăilescu, „Triumful lui
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
care n-am recunoscut-o imediat: Ils est un beau pays aussi vaste qu’un monde Où l’horizon lointain semble ne pas finir Un pays à l’âme féconde, Très grand dans le passé, plus grand dans l’avenir. Blond du blond des épis, blanc du blanc de la neige, Ses fils, chefs ou soldats, y marchent d’un pied sûr. Que le sort clément le protège, Avec ses moissons d’or sur un sol vierge et pur!1 Pentru prima
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am recunoscut-o imediat: Ils est un beau pays aussi vaste qu’un monde Où l’horizon lointain semble ne pas finir Un pays à l’âme féconde, Très grand dans le passé, plus grand dans l’avenir. Blond du blond des épis, blanc du blanc de la neige, Ses fils, chefs ou soldats, y marchent d’un pied sûr. Que le sort clément le protège, Avec ses moissons d’or sur un sol vierge et pur!1 Pentru prima oară în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
porter le flambeau! Ami, n’est-ce pas un grand jour de fête, Sur nos palais faites hisser les drapeaux!1 M-am oprit numai când am ajuns la refren, cuprins de îndoială: „Glorie Rusiei?” Dar unde este oare țara aceea blondă, blondă ca spicele, albă, albă ca zăpada? Țara aceea cu sufletul bogat? Și ce caută acolo sclavul care geme de durere? Și cine este tiranul căruia i se sărbătorește căderea? Încurcat, am început să recit refrenul: Salut, salut à vous
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
le flambeau! Ami, n’est-ce pas un grand jour de fête, Sur nos palais faites hisser les drapeaux!1 M-am oprit numai când am ajuns la refren, cuprins de îndoială: „Glorie Rusiei?” Dar unde este oare țara aceea blondă, blondă ca spicele, albă, albă ca zăpada? Țara aceea cu sufletul bogat? Și ce caută acolo sclavul care geme de durere? Și cine este tiranul căruia i se sărbătorește căderea? Încurcat, am început să recit refrenul: Salut, salut à vous Peuple
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
degrabă plăpândă. Chipul ei avea trăsăturile neutre care, în perindarea umană, trec neobservate. Părul ei roșcat-deschis lăsa să i se ghicească nuanța doar la lumina zilei. Sub proiectoarele de pe Munte sau în nimbul albăstrui al felinarelor părea pur și simplu blondă. Descoperisem practica aceea amoroasă doar de câteva zile. În furnicarul uman de pe pista de dans, vedeam formându-se grupuri - un vârtej de adolescenți lua naștere, zvârcolindu-se tot mai surescitat, și roia, plecând să se inițieze în ceea ce îmi părea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am așteptat îndelung în holul unuia dintre cele mai bune hoteluri pariziene. Vidul înghețat al oglinzilor, de ambele părți ale fotoliilor, corespundea perfect neantului care îmi împânzea privirea, gândirea. Necunoscutul a ieșit din ascensor poftind-o înainte pe o femeie blondă, înaltă, strălucitoare, al cărei zâmbet se adresa parcă tuturor și nimănui. Erau urmați de un alt bărbat, foarte lat în umeri. - Val Grig, a spus necunoscutul, strângându-mi mâna, și mi i-a prezentat pe cei care îl însoțeau, precizând
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-n turnir f\r\ de ur\ (n.tr.). 1 O ]ar\ frumoas\, `ntins\ c`t o lume, Al c\rei orizont pare nem\rginit, O ]ar\-ndep\rtat\, cu sufletul bogat, Cu un trecut m\re], un viitor str\lucit. Blond\, blond\ ca spicele, alb\, alb\ ca z\pada, Cu fii, solda]i sau [efi, merg`nd cu un pas sigur, O soart\ clement\ s\-i ocroteasc\ ve[nic Recoltele de aur pe-un sol virgin [i pur (n.tr.). 1
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
turnir f\r\ de ur\ (n.tr.). 1 O ]ar\ frumoas\, `ntins\ c`t o lume, Al c\rei orizont pare nem\rginit, O ]ar\-ndep\rtat\, cu sufletul bogat, Cu un trecut m\re], un viitor str\lucit. Blond\, blond\ ca spicele, alb\, alb\ ca z\pada, Cu fii, solda]i sau [efi, merg`nd cu un pas sigur, O soart\ clement\ s\-i ocroteasc\ ve[nic Recoltele de aur pe-un sol virgin [i pur (n.tr.). 1 O
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
d un castel de ]igl\ [i col] de piatr\ cald\, Cu vitrele vopsite `n purpurii culori, ~ncins cu parcuri mari, o ap\ care-i scald\. Picioarele la poale [i curge printre flori. O doamn\ st\ apoi, la o fereastr\-nalt\, Blond\, cu negri ochi, `n portu-i boieresc, Pe care am v\zut-o, se poate, `ntr-o-alt\ Via]\... - [i de care acum `mi amintesc.” Gérard de Nerval, Poesii, Ed. Univers, Bucure[ti 1979, traducere de Leonid Dimov (n.tr.). 1 Pince-nez - lornion care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
departe s-aud încă cântările lor de jale, Dochia li rămâne în urmă - nu poate să se despartă de pământul ei, icoana lui Traian tot mai vie în mintea [ei] - el apare - ea încremenește - o Niobé (Conform poveștii). Zâna Dochia - blondă. Mitologie dacă. 38r Decebal. Prima bătaie 86 intră-n Moesia. Omoară pe Oppius Sabinus. Prefectul guardianilor Cornelius Fuscus întîi învingător - în urmă ucis. În retragere se pierd insigniile Romei. Tertius Iulianus. Învinge - Oprit de vestea că Domitian a avut nenorocirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]