2,096 matches
-
publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443 biserică și în rândul credincioșilor, dar și despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă 2007-2008. În același număr mai semnează materiale pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea și Viorica Pavel (Sărbătoarea satului), elevi. Revista citată apare la școala din comuna Ciocani, din apropierea orașului Bârlad și despre ea vorbește prof. Cicerone Medeleanu în lucrarea sa “Ciocani - istorie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ansamblului complet al nivelului de ficțiune pe care Leonida l-a creat în dialogul său cu Efimița pe tot parcursul piesei. Pasivitatea lui Leonida este sursa unei noi ipostaze dramaturgice, și anume cea în care se află biata Efimița: „Bravos, bobocule! Nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți cu așa iluzii contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău... Cocoane Leonido, sunt deșteaptă; am auzit cum te-auz și m-auzi... revuluție, bătălie mare!“ (Actul I, Scena III
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pare a tânji după siguranța timpului real, amețit de viteza celui iluzoriu - Vezi dumneata cum trece vreme cu vorba -, în timp ce Efimița dorește să mai întârzie sub fascinația iluziei - Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. 3.4. Gazeta - cheia dramei Așa cum am mai afirmat, în teatrul caragialian ziarul ocupă locul cel mai înalt. În Conu Leonida față cu reacțiunea, gazeta deține cheia dramei: ea o deschide și tot ea o închide. Lectura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
am citit eu, n-am păr în cap! Încurajat de aprobările Efimiței, Leonida dezleagă cu ușurință toate tainele, pomenește de cumetria dintre Garibaldi și papă. Rareori Efimița încearcă să protesteze. Imperturbabil, Leonida protestează, iar Efimița revine la supunerea intelectuală: Ei, bobocule, apăi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva! După ce protagoniștii creează ficțiunea revoluției și a republicii și după ce zgomotele de afară aduc certitudinea acesteia, gazeta este cea care trebuie să decidă și să dezlege misterul. Când nu mai este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
1993 “Reforma învățământului din România: condiții și perspective”, Institutul de Științe ale Educației, București 6. Bârzea, C., 1996 “Arta și știința educației”, Editura Didactică și Pedagogică, București 7. Beauchamp, E.R., 1991 “Curriculum theory”, ed. III, Kagg Press, Wilmette, Illinois 8. Boboc, Ion, 2002 “Psihologia organizațiilor școlare și managementul educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București 9. Boudon, Raymond, 1997 “Tratat de sociologie”, Editura “Humanitas” 73 10. Bujor, L. - “Medierea pas cu pas”, Editura “Spiru Haret”, Iași 11. Consiliul Național pentru Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
greu când ești numai de-o șchioapă. Parcă ieri mi-a căzut lumina-n pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar eu, ca o orhidee ce își deschide bobocul plăpând și somnoros, încep a-mi aduna trandafirii vieții ce au crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaraldul, iar tulpina măiastră, petalele pufoase și albe, murdărite parcă de un praf galben ca de aur și să-mi construiesc
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
septembrie se traduc, literar vorbind, printr-o luptă fără milă între sutele de romane ce apar buluc, amușinînd la strugurii copți ai laurilor ce vor cădea peste vreo două luni. Așa cum ne-am obișnuit de-acum, mai întîi se numără bobocii 654 romane în acest an (față de 701 în 2010, și tiraje ceva mai cuminți), drept pentru care gureșii cronicari se pun pe tînguială, dînd vina pe criză, de parcă n-ar fi fost ea și mai în toi acum vreun an-doi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de ceea ce este individual” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:39,42). Rezultă că limbajul este o entitate sintetică, ce înglobează limba și vorbirea, fenomene pe care autorul le va defini astfel: „limba este un sistem de semne care exprimă idei [...]; vorbirea este un act individual
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limbajului asupra gândirii afirmând că „limba este organul constituant al gândurilor” și vorbise despre „forma interioară a limbii”, deși avea în vedere și faptul că limbajul exprimă gândirea, „forma sonoră constituie expresia pe care limba o făurește gândului”. (cf. Al. Boboc, 1997:10,11). Sapir și Whorf vor duce la extrem această idee a constructivismului lingvistic, ajungând să spună că dacă două popoare vorbesc limbi diferite, ele gândesc diferit. Ca reacție, în cadrul aceleiași poziții, unii gânditori mai moderați consideră că universul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acesta. Ideea limbajului ca reflectare, reprezentare sau exprimare a gândirii, e regăsită la Saussure, care va afirma că vorbirea presupune „combinațiile prin care vorbitorul utilizează codul limbii pentru a-și exprima propriile gânduri.” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:42). Se va impune, în literatura de specialitate, sub forma raportului semnificant / semnificat. Aceeași idee se impune în Gramatica de la Port- Royal, „cuvintele sunt sunete distincte și articulate din care oamenii au făcut semne pentru a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
afirma că o astfel de combinație e constituită contrar sintaxei, care impune ca pe locul lui „și” să stea nu un cuvânt de legătură, ci mai curând un adjectiv. (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării propozițiilor și frazelor (ce conțin cel puțin două propoziții) în secvențe discursive mai mari sau texte, ne întâlnim cu fenomenul numit coeziunea secvenței discursive sau a textului. „O secvență (șir) de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem de la sens la semnificație” (Gottlob Frege, Sens și semnificație, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:54). Tema referențialității este de o foarte mare importanță întrucât, datorită fenomenului inflaționist și speculativ al limbajului, apar în practica discursivă o serie de discursuri sau intervenții discursive cu pretenția de a se impune ca adevăruri
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asocia unui semn (nume, cuvânt compus, semn scris) nu numai desemnatul, pe care îl vom numi semnificația lui, ci și ceea ce eu înțeleg prin sensul semnului, adică modul în care este dat obiectul.” (G. Frege, Sens și semnificație: în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:48). În ce privește termenii, Frege va afirma că semnificația sau referința acestora poate fi fie un obiect determinat, fie o clasă de obiecte sau un concept pe linia sa extensională, aceasta funcție de termen, care poate fi “nume
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
al cărui concept ar fi gol, ar trebui atunci să fie scos din știință, ca și un nume propriu căruia nu i-ar corespunde nici un obiect...” (Din Corespondența lui Frege cu D. Hilbert, E. Husserl, B. Russell S.A., în: Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:73). Totuși, în ultimă instanță, pentru cazul “numelui de concept”, “conceptul poate să fie gol (leer), să fie aplicat științific, fără ca prin aceasta numele de concept să se destrame... (idem:72). În Considerații despre sens și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conceptul. În felul acesta, un nume de concept poate să fie astfel indiscutabil, fără să existe un obiect la care el să se refere prin sensul și semnificația sa (conceptul însuși).” (G. Frege, Considerații despre sens și semnificație, în: Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:74). În concepția lui Frege, semnul lingvistic are atât semnificație, referință cât și sens, prin ultimul autorul înțelegând “modul în care este dat obiectul”. Exemplul celebru al lui Frege, arată că sintagmele “Luceafărul de dimineață” și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
enunțurile discursului poetic și literar au sens, conțin gânduri, idei, dar nu au și semnificație (referință). “Gândul - spune Frege - pierde din valoare îndată ce aflăm că una din părțile sale este lipsită de semnificație.” (G. Frege, Sens și semnificație, în: Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:53). Dar asta nu se întâmplă întotdeauna, ci gândul aflat în această stare ne nemulțumește doar atunci când ne interesează valoarea sa de adevăr. Iar pentru Frege, valoarea de adevăr a unei propoziții este semnificația acesteia. Explicitând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se ală dincolo de experiență, dacă constituie ceva, „acest ceva nu este un conținut teoretic. (Pseudo)-propozițiile metafizicii nu servesc la descrierea comportamentelor...ele servesc doar la exprimarea sentimentului vieții.” (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în: Al. Boboc, Filosofie contemporană,1998:212). Nu discutăm aici pertinența includerii discursurilor literar, poetic și metafizic în genul de discurs funcțional. Ceea ce ne interesează este valoarea referențială a acestui tip de discurs. În opinia lui Frege, enunțurile ficționale au un sens, dar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică machietistă e descrisă lunca Vitanului (sînge, păcură, apă galbenă). Căutarea monstruosului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Berindei, Dan, (2002), Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876), Editura Elion, București. Bertrand, Denis, Alexandre Dézé, Jean-Louis Missika, (2007), Parler pour gagner. Sémiotique des discours de la campagne présidentielle de 2007, Presses de la Fondation Nationnale des Sciences Politiques, Paris. Boboc, Alexandru, (2001), "Conceptul de sintaxă și teoria modernă a textului", în Revista de teorie socială, tom. V, nr. 1, pp. 15-25. Bois, Paul, (1971), Paysans de l'Ouest, Flammarion, Paris. Bonnafous, S., M. Tournier, (1995), Analyse du discours, lexicométrie, communication
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1993 “Reforma învățământului din România: condiții și perspective”, Institutul de Științe ale Educației, București 6. Bârzea, C., 1996 “Arta și știința educației”, Editura Didactică și Pedagogică, București 7. Beauchamp, E.R., 1991 “Curriculum theory”, ed. III, Kagg Press, Wilmette, Illinois 8. Boboc, Ion, 2002 “Psihologia organizațiilor școlare și managementul educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București 9. Boudon, Raymond, 1997 “Tratat de sociologie”, Editura “Humanitas” 73 10. Bujor, L. - “Medierea pas cu pas”, Editura “Spiru Haret”, Iași 11. Consiliul Național pentru Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj in această arie, iar în vara anului 2005 semnalează prezența constantă a speciei Ixobrychus minutus. 5. 4 Regimul de hrană Hrana determină în primul rând răspândirea păsărilor, reproducerea lor precum și numărul de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
povestirea despre Ana Roșculeț, noi am avut femei muncitoare care prin lupta lor, dusă cu dragoste pentru partid, au ajuns fruntașe În producție sau În posturi de răspundere. De exemplu tov. Elena Giurgea care este astăzi deputat, sau tov. Elena Boboc care prin lupta dârză ce a dus-o s-a arătat devotată clasei muncitoare, iar astăzi este prim-procuror. Tov. Boc Florica care a mers pe drumul trasat maselor de partidul nostru este azi secretara sindicatului. Apoi prin munca de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
221, 230, 233, 242, 265, 284, 292, 300, 306, 308, 309, 346, 347 Bera, Gheorghe 218 Bica, Mira 52 Belinski, V. G. 84, 109, 224, 230, -236 Blaga, Lucian 196, 197, 198, 199 Blatt, N. 240 Blok, Al. 123, 278 Boboc, Elena 157 Bociort, F. I. 93 Bogdan J. 350 Bogza, Geo 30, 59, 66, 192 Boiangiu, Ștefan 217 Boldici, I.Gh. 219, 222, 276 Bolliac, Cezar 230, 232, 280, 320 Boștca, Viorica 50 Botez, Mihail 188, 189 Boureanu, Radu 12, 26
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
compact și elastic al acestui pește - ceea ce s-ar putea justifica, într-un sens simbolic, prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]