12,392 matches
-
în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa n-am știre... De multe ori, vara când soarele ardea cu putere îl întrebam : - Nu ți-
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
un țigan din cartier care venise la furat și căzuse în groapa cu var, până la gât. Din cauza asta i se păruse lui de la distanță că nu are cap. Noroc că nu a intrat cu totul. - Ți-a trebuit var. - Var, boierule. - Acum te-ai umplut de var. - Om m-am făcut, nu alta. Nu vezi ce e pe mine? Am stricat bunătate de costum. - Vino încoace. - Vin boierule, dar să nu chemi poliția că îmi rămân copilașii pe drumuri. Dacă intru
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
cap. Noroc că nu a intrat cu totul. - Ți-a trebuit var. - Var, boierule. - Acum te-ai umplut de var. - Om m-am făcut, nu alta. Nu vezi ce e pe mine? Am stricat bunătate de costum. - Vino încoace. - Vin boierule, dar să nu chemi poliția că îmi rămân copilașii pe drumuri. Dacă intru iar la pârnaie, că de-abia am scăpat, mă lasă și nevasta. - Descalță-te. - Aoleu, da ce să faci matale, bre cu gioiarsele astea, că te văz
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
ce mă usturăăă! - Dacă te întâlnești pe drum cu vreun echipaj, le spui ce vrei, că te-ai costumat pentru carnaval, că vrei să te distrezi, mă rog, ce vrei, dar pe mine unul, nu m-ai văzut. - Am înțeles boierule. Să-ți trăiască familia și ce mai dorești. A sărit șleampăt gardul cu dinții clănțănind și văitându-se. În urma lui, moș Gheorghe a luat târnul, lopata și s-a apucat să șteargă urmele. Referință Bibliografică: Fantoma / Ion Untaru : Confluențe Literare
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Vâlceanu pentru comunism, l-a întrebat, cu toată sinceritatea: Cum ai devenit dumneata comunist? Fără ezitări, fără complexe de niciun fel, el i-a răspuns calm: M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul boierilor... Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii acestora, și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră. Ajungând în Canada, Costică Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii săi numărându
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
de râul numit Nil în care copii făceau bolboci; - Noi nu am avut clase în orânduirea primitivă pentru că le-am avut în orânduirea feudală și pentru că ele apar în orânduirea sclavagistă; - Un domeniu feudal este nobilimea boierească care este un boier; - Democrația militară este o militărie care este condusă de cei mai puternici comandanți. Acolo se face militărie nu glumă deoarece acei oameni au plecat din militari pentru că comandanții lor erau foarte răi; - Trăsăturile Comunei primitive sunt: omul maimuță, omul maimuței
PERLE DIN EXTEMPORALE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357383_a_358712]
-
scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de neacceptat de ocârmuitori. Însă, ideile democratice în Principatele Române în secolul XIX au venit prin filiera literaturii și artei promovate de boierii cu dragoste de cultură ca Iancu Văcărescu și Iordache Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818, la Sfântu Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 „Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: «De Crăciun cu Colindu’» Coborât-a Dumnezeu la curtea Bogatului/ În mijlocul satului, la curtea Bogatului:/ Gata-i prânzu’ să prânzâm / Prânzu-i gata, nu-i de voi/ Că-i de boieri ca și noi./ Dumnezeu s-a supărat / Și de-acolo a plecat / La marginea satului,/ Într-o căsuță a intrat/ Și din nou a întrebat:/ Gata-i prânzu’ să prânzâm?/ Ar fi gata, da’ n-avem, / Dar mergem și-mprumutăm
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
Sărbătoarea Învierii. Sfintele Paști De te aflai în Noaptea Învieriila Sebeșul de Sus, nu o puteai uita: se auzea dangătul clopotelor și se bătea toaca, și de la întrarea în sat, puteai auzi vocea autoritară a părintelui Tatu, rostind: Deschideți, voi, boieri, porțile Raiului, să intre Împăratul Măririi!și-apoi, Veniți de luați Lumină!-, iar când ajungea în fața Altarului, se întorcea cu fața la enoriași și le spunea: Bucurați-vă, și cei ce-ați postit, și cei n-ați postit!și lumea, având în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
ciasuri din ziua aceea și-au dat și sufletul soția me Parascheva cu care am viețuit peste 30 de ani.” Căpitanul Matei Eminovici povestea despre mama sa : „Avea pretenții de nobleță față de tata, zicând că Iurăsceștii, străbunii ei, au fost boieri de I-îia ordine. Tata n-o contrazicea, decât îi obiecta că, la drept vorbind, mai nobil a fost Donțu decât Iurăsceștii” Obârșea răzășească veche se fixase adânc în conștiința poetului și chiar în preajma tulburărilor psihice din vara anului 1883 reapar
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
răzășească veche se fixase adânc în conștiința poetului și chiar în preajma tulburărilor psihice din vara anului 1883 reapar într-un proiect de epitaf pentru Raluca :„ În acest morment odihnesc/ remeșițele repausatei/ șerbei lui Dumnezeu/Ralu Iura / fiica Stolnicului/Vasile Iura/ Boier de neam din Moldova/ din timpul lui/ Alexandru Mușat/ cel bun/ soția lui/ George cavaler de Eminovici/ castelan ereditar/ al regnului Poloniei” Frații și surorile Ralucăi au avut soarta pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. Maria (Marghioala) s-a
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
nu se învoia ; părea o frunză desprinsă din ramura pe care o purtase, de pomul care-o hrănise...” și numai arare dăți : „îmi povestea despre mama sa, de care adesea îi era dor.” Căminarul Eminovici râvnea la ce văzuse la boierii la care slujise și voia ca asemenea condiții să le creeze și băieților și fetelor lui. Om sever, voia ca feciorii lui să iasă oameni adevărați, urmărindu-i și pedepsindu-i necruțător atunci când fugeau de la școli sau aveau rezultate slabe
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
pronaos, naos și altar, lăcașul de cult impresionează prin forma sa generoasă. De o frumuesețe aparte este catapeteasma din lemn de tei sculptat, pictată în stil neobizantin, poleită cu aur, ce datează din sec. al XVIII-lea. În anul 1859, boierul Aga Ioniță Botez construiește turnul clopotniță din piatră și cărămidă și restaurează biserica, înzestrând-o cu obiecte de cult, cărți și cele necesare săvârșirii actelor liturgice. Lângă turnul clopotniță mai există o altă biserică având hramul " Intrarea în Biserică a
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Acasa > Impact > Istorisire > URMAȘUL LUI DRACULA - VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Boierii Ciocoiu și Conacu împreună cu căpitanii Arnăutu și Sasu începură pregătirile pentru detronarea voievodului, așa cum le propusese Ursuz. Dar sultanului nu-i erau de ajuns vorbele de laudă și slugărnicia. Toate acestea fără daruri nu valorau nimic și riscau să-și
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
de voinici curajoși și puternici cărora nu le divulgară adevăratele lor intenții și sub motiv că totu-i în slujba țării, îi pregătiră în secret pentru luptă. De fapt, acești viteji cu brațul puternic trebuiau să îndeplinească planul lui Ursuz. Boierii voiau să afle ascunzătoarea comorilor. Cu lăzile de galbeni la picioarele sultanului îl vor îndupleca să-l înscăuneze pe „Papură -Vodă” pe tronul principatului. Acesta se și vedea „vodă” fără să bănuiască ce răspundere apasă pe umerii săi, iar capul
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
la picioarele sultanului îl vor îndupleca să-l înscăuneze pe „Papură -Vodă” pe tronul principatului. Acesta se și vedea „vodă” fără să bănuiască ce răspundere apasă pe umerii săi, iar capul îi putea cădea oricând sub securea călăului. Cei doi boieri îl încredințară că totul va decurge conform planului, dacă va asculta sfaturile lor. În privința darurilor și a tributului îi ziseră că vor face donații din propriile averi. - Oho, dar bogați mai sunteți, de vă încumetați să oferiți sultanului atâta bănet
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
va decurge conform planului, dacă va asculta sfaturile lor. În privința darurilor și a tributului îi ziseră că vor face donații din propriile averi. - Oho, dar bogați mai sunteți, de vă încumetați să oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul Arnăutu. - Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? N-
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul Arnăutu. - Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? N-ai încredere în noi? - surâse Conacu. - Dacă tot te înscăunăm voievod, apoi atunci e de datoria noastră
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
Măria Ta să domnești fără griji pe scaunul țării! - rosti Ciocoiu cu mai multe înțelesuri. - Atunci faceți dară cum vă este voia! - Așa te vrem, Măria Ta! La câteva zile după această întrevedere cu viitorul principe al țării, cei patru boieri se întâlniră cu Ursuz la locul stabilit. - Cum stau lucrurile la voi? - intră direct în subiect aliatul. L-ați înscăunat? - Încă nu, deoarece nu avem aurul necesar cumpărării tronului de la Înaltul Sultan. - Atunci să nu mai pierdem timpul! Ursuz se
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
de mâine. Ce a fost înainte nu prea ne interesează! - recunoscu Ciocoiu. - Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu. - Dacă va fi pace... e de rău pentru neamul nostru. Voi, boierii, nu prea sunteți gustoși, că aveți prea multă grăsime și ni se apleacă, iar țărănoii sunt prea slabi și ne rupem caninii în oasele lor! Dar nu murim de foame, că mai e un imperiu spre soare-apune. I-am degustat
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
al cadavrelor vampirilor făcut chiar de vampiri! - Aoleu! - Să vezi ce balamuc era a doua zi printre săteni! Nu se dumireau cine le-a jefuit cimitirul și le-a furat morții cu coșciuge cu tot! Cel mai mult se văicăreau boierii. - Trebuie distrus întregul cimitir? - Întocmai! Sau doriți să opriți vreun strigoi de prăsilă? Dacă scapă măcar unul, e vai și-amar de familiile voastre. Ceea ce vă propun este mai mult un exercițiu prin care oștenii voștri fac o pregătire înaintea
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
greu în fața sultanului unde trebuia să se târască în genunchi până la picioarele lui și să i le sărute. „Majestatea” sa nu avea asemenea pretenții. - Dar alte doleanțe nu are „Majestatea Ta”? De exemplu, accesul la vistieria țării...? - întrebă cu viclenie boier Ciocoiu. - Ce să fac cu aurul vostru? Eu n-am nevoie de galbeni ca să-mi cumpăr sânge! Mi-l procur singur! - Ce inimă bună aveți, Majestate! - Numai că acea inimă trebuie hrănită cu sânge proaspăt de fecioară! - rânji Ursuz. Ăsta
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
dramatice...” Nu răzbate de aici sentimentul emoționant de poezie ? Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă „ne-au dat” apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice”) adorm cu greutate.” Dar subtilitățile de-abia încep: „Am tonusul bun deși breaslă dăscăleasca urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
Nu răzbate de aici sentimentul emoționant de poezie? Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă ne-au dat n apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice”) adorm cu greutate.” Dar subtilitățile de-abia încep: „Am tonusul bun deși breaslă dăscăleasca urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]