4,934 matches
-
porc nesărată. Oblojeli cu boz, cimbru, gulii, cu iarbă roșie, cu "iarbă vie" plămădită În vin alb, cu buruiană flocoasă, cu buruieni de pelagră sau de roșeață, fierte În lapte dulce sau cu vin, cu frunze de nuc, mătreață de broaște, cu pelin, sunătoare, coajă de salcie, cu planta "sfredelul pământului", cu rădăcină de strigoaie și smântână, cu sudoarea (asudul) calului, cu șopârcărniță fiartă În vin alb, cu ștevie plămădită În vin roșu, cu talpa ursului sau umbra iepurelui. Spălători cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
feriga ursului, scuturătură de fân sau stroh de fân, cu frunze de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
crud; cu cartofi cruzi pisați; cu ciuperca numită "bășica porcului"sau cu prahaghiță. De mare eficiență sunt spălările cu leșie și ungerile cu fiere de porc, cu lut de la rădăcina unui prun, de lângă izvoare sau de lângă o fântână, cu mătasea broaștei, mătreață de baltă, argilă, mușchi de fântână, puf de papură amestecat cu grăsime de porc, cu lapte dulce sau prăjit În ulei; cu seu de oaie nesărat și amestecat cu frunze de mătrăgună și ulei; din sămânță de in sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiert și răcit, untură de pasăre, mai ales de gâscă; untură de porc nesărată. Oblojeli cu frunze zdrobite sau cu mușchi de arin ori bășina calului, cu boz fiert, fructe de brusture, alifie din floarea pământului amestecată cu smântână, mătasea broaștei, mătreață de baltă, cu fructe de măselariță macerate În untdelemn, mentă, flori de nalbă de fereastră, puf de papură, frunze de pătlagină, zeamă de pelin, frunze de podbal opărite; cu praf de șovârf, frunze de tei fierte În lapte dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători cu ceapă coaptă, cu ceapă coaptă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mutătoare sau frunze de varză. Frecții cu gaz, oțet, rachiu, spirt, săpun, saramură. Legători cu aluat din făină albă,cu puf de gâscă și smântână, cu rocoină, cu huște Încălzite, cu ceapă albă fiartă și untură, cu lapte de femeie. BROAȘTE Umflătură care umblă sub piele și chiar la nivelul gâtului. Oblojeli cu cenușă de coajă de frasin amestecată cu rachiu de drojdie sau spirt medicinal, cu turtiță din ceară de albine presărată cu cenușă din crengi de plop, cu cenușă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau spirt medicinal, cu turtiță din ceară de albine presărată cu cenușă din crengi de plop, cu cenușă de arțar pusă Într-o coajă de nucă verde, aplicată pe bubă; cu tărâțe de grâu fierte, cu fiertură de pălămidă. Dacă broaștele sunt coapte se pun legători cu semințe de in și lapte dulce călduț, iar dacă nu sunt coapte, ca să dea Înapoi se pun legători cu cartofi fierți făcuți piure, sau praghiță muiată În lapte. Alifie cu fiertură de ceapă, săpun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiertură de ceapă, săpun și lapte dulce, până udma coace, apoi sfeclă roșie rasă și fiartă În lapte dulce, până se sparge. Se leagă apoi cu făină de in fiartă În lapte sau cu ceai din scoarță de gorun. Când broaștele se fac din cauza Înțepăturilor (de insecte etc) se aplică oblojeli cu ceapă, miez de pâine și lapte fiert, fierbinte. Oblojeli cu frunze de pătlagină sau cu tămâie caldă, făcută pastă. BUBĂ REA (abubă sau floarea bubei) Este o bubă mare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau cu usturoi. Băi cu fiertură de desfăcătoare, duminicuțe, dumbrăvnic, stroh de fân, cu faptnică, ferigă, feriguță, gătișoară, gutui (frunze și/sau fructe), iarbă mare, tătăneasă, iederă, lemnul Domnului, lumânărică, rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și rămurele de păr, pochivnic, crenguțe de plop, muguri de plop negru, coceni de porumb. Legători la cap cu brusture fiert (frunze și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cașexie: rast. Gută: podagră. Reumatism articular: mâlcoviță, mărcoviță. Reumatism poliarticular acut: Întâmpinat, Întâmpinătură, Întuchinătură. III. BOLILE APARATULUI DIGESTIV 1. Bolile gurii: Abces alveolar: abubă. Stomatită: studeniță (la copii), pleșniță, mărgăritărel. Gingivită: năjit. Afte: gurar, plesne, pojană, pușchea, acrum. Ranulă: broscuță, broască sub limbă. 5. Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
menippee își fac apariția acele centones, la origine "reconstrucții cu versuri luate din Homer"107. În capitolul al doilea al Poeticii, Aristotel enumera deci explicit parodiile de care avea știință. Recapitulând, acestea se numeau Deiliada, Batrahomiomahia (Lupta dintre șoareci și broaște, al cărei model este de la sine înțeles), Gigantomahia și Margites, atribuit lui Homer. Dintre toate, cea care a născut cele mai multe imitații de-a lungul timpului, chiar și in absentia textului propriu-zis, autorii bazându-se pe informații colportate, rămâne fără îndoială
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
instinct, s-a scufundat. Un neam de-al lui l-a văzut de pe mal, iar dușmănia aceasta a dat naștere unui cumplit război, din care șoarecii ieșeau biruitori. În cele din urmă, Atena îl imploră pe Zeus să împiedice nimicirea broaștelor. El a trimis asupra șoarecilor trăsnete și apoi crabi, iar acestora din urmă ei nu le-au mai putut face față; au bătut în retragere, iar războiul s-a încheiat"109 (trad.n.). Se cuvine să tragem din exemplul dat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tragem din exemplul dat concluzia că parodia se naște imitând atât forma (epopee), cât și subiectul epicului eroic (războiul, bătălia etc.), iar sursele umorului sine qua non sunt nenumărate. Reducerea conflictului la o scară specifică fabulei (lupta dintre șoareci și broaște) se adaugă demitizării caracterelor așa-zis puternice, aici ridiculizate (Zeus). Implicând întâmplările odinioară glorificate de Homer prin paralelismul desăvârșit al evenimentelor, se pare că Batrahomiomahia amesteca atât "figurile eroice" și modesta lume a vietăților (minicosmos parodic), cât și registrele stilistice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și să-i obțină achitarea"121 (aluzie la "coborârea de pe soclu" a zeilor și a eroilor din piesele acestuia din urmă, în încercarea de a împinge acțiunea dramatică în spațiul vieții private). Probabil cea mai des invocată lucrare dintre toate, Broaștele ("reprezentată după moartea lui Euripide, în 405, anul când Atena aclama pentru ultima oară numele poetului dispărut, la reprezentarea postumă a Bachantelor și a Ifigeniei în Aulis"122), mizează pe un subiect care se detașează complet de celelalte, repercutându-se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
după achitarea a "două drăhmușoare", iar Charon le asigură traversarea a ceea ce se prezintă mai mult ca o baltă, căci nu prea seamănă cu râul "Uitării". Dar mai importante decât evenimentele în sine ne apar dialogurile dintre Dionysos și corul broaștelor cu prilejul traversării în luntrea lui Charon, o parodie evidentă a aparițiilor corului în tragedii, pentru a puncta și comenta momentele cele mai importante ("Brechechechex, brechechechex, coax.../ Brechechechex, brechechechex, coax.../ Vlăstare din bălți și fântâni,/ Plăcutele noastre cântări/ Să le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să-l scoată la vedere ori să-l dea ca pildă. Ceea ce e dascălul pentru copii e poetul pentru cei vârstnici"), și, ajunși în acest punct, ni se pare necesar să amintim sarcastica observație făcută de D.M. Pippidi: Dacă autorul Broaștelor nu cere pentru Euripide cucuta, explicația stă poate în faptul că poetul apucase să moară de moarte bună"125. Altă dată, în Norii, parodierea are ca scop împotrivirea la o "învățătură" propovăduită de Socrate (ridiculizând chiar didacticismul acestuia), al cărui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin "mutarea elementelor componente (un procedeu frecvent al parodiei este citirea versurilor de jos în sus)", fie prin "schimbarea sensului cu intenție de calambur (parodiile scolastice ale versurilor clasice)", fie prin "adăugarea unor refrene cu sens ambiguu (refrenul din piesa Broaștele parodiind versurile lui Euripide "Am pierdut ulcica", procedeu preferat în anecdote), în sfârșit, "prin disjungerea de procedee similare și îmbinarea de procedee contrarii"291. Într-un alt articol, Ritmul ca factor arhitectonic al versului, oprindu-și atenția asupra procedeelor specifice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Polirom, Iași, 2003, pp. 41-51. 121 D.M. Pippidi, op. cit., p. 47. 122 Ibidem. 123 Aristofan, Teatru, traducere de Eusebiu Camilar și H. Mihăescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1952, p. 221. 124 Prezența acestuia ca personaj în Broaștele îl va determina, în zilele noastre, pe Georges Minois (Histoire du rire et de la dérision, Fayard, Paris, 2000, p. 31, cf. Val. Panaitescu, op. cit.) să lege aristofanescul de dionisiac: "Râsul devastator al lui Aristofan nu lasă nimic în picioare: sacrul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sufletul plantelor moarte cu izul lipicios al semințelor, al mugurilor în gestație. Cât de strâns amestecate erau viața și moartea, înțelept contopite la acest nivel elementar! Aici zace-acum, răpus, cel care se logodi cu țărâna, și i se pare, minusculă broască lipită cu teamă de pielea globului terestru, că se-nvârtește vertiginos cu el în spațiile infinite", în Michel Tournier, op. cit., pp. 144-145. 364 Idem, p. 93. 365 Radu Sergiu-Ruba, "Cuvânt înainte" la Vineri sau viața sălbatică, traducere, cuvânt înainte și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor judecăți. Am putea scrie chiar "prejudecăți", deoarece sunt exprimate înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a fi o judecată peremptorie, care precedă faptele, refuzând argumentele și opunând rezistență observării. Totuși, prejudecata nu este lipsită de o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o bază. Este adevărat că gastronomia engleză nu e pe gustul latinilor, dar micul-dejun la Londra e mult mai bun decât pe continent, iar prăjiturile englezești merită efortul deplasării. Este la fel de adevărat că anumiți francezi gustă cu plăcere picioare de broască, dar acest fel de mâncare nu este cu siguranță o mâncare națională. Olandezii, mai meticuloși în ceea ce privește micile cheltuieli, sunt donatori generoși pentru cauze nobile. Iar toți prietenii italieni ai autorului sunt persoane serioase, în care se poate avea încredere. Un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
într-o horă a urii." Mă veți întreba, poate, cine a spus cele scrise mai sus. Păi cine putea să le spună? Cred că oricine gândește un pic mai mult la Schengen-ul european, care se lățește tot mai mult ca broasca-n tău și caută să acapareze totul. De data aceasta uite că mă autodenunț, eu am spus-o chiar din capul meu, într-un moment de revelație comunitaro-europeană. Niciodată nu mi-a mirosit mie bine, ce a clocit în capul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-și facă al lui jurămînt. Dispari, vrăjitoare, dispari! KENT: Cum te simți, măria-ta? (Intra Gloucester cu o torța) LEAR: Cine-i omul? KENT: Cine-i acolo? Ce cauți? GLOUCESTER: Cine sînteți voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]