31,862 matches
-
În presa românească - de cînd ea a ajuns liberă, adică de la jumătatea secolului al XIX-lea - numerele speciale de Paști și de Crăciun deveniseră obicei bine instalat. Atît de bine instalat, încît Caragiale putea glumi copios pe temă în savuroasa bucată O cronică de Crăciun, cronică transformată din greșeală în cronică de Paști și pe care Caragiale o făcea să înceapă așa: "Christos a înviat! De la un capăt al globului la cellalt, din răsărit pînă-n apus, de la miazănoapte pîn' la miazăzi
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
urmările: Mă vor căuta, voi fi prins și judecat, am subminat autoritatea ... Hai să vedem Încă o dată ticăloșia! Deschise capacul din tablă groasă, Îndreptă lanterna către cadavrul sângerând, văzu sângele neînchegat care acoperea toată urechea dreaptă, fața, gâtul și umărul, bucăți mici de carne, fragmente de oase și mâna cu degetele crispate. Pumnul stâng era strâns a amenințare iar gura rămăsese interdeschisă și schița un zâmbet dureros. Deodată, Victor se plesni cu palma peste frunte, era un gest de mirare din
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de Najat Oufkir, directorul general și de directorul comercial Amina. Aici au rămas patru ore În care au discutat tot despre fire sintetice și țesături, despre cele două fabrici și despre țările lor, despre tradiții. Masa a fost Încărcată cu bucate din gastronomia internațională, din care Ștefan mai cunoștea câte ceva, despre celelalte a aflat de la Amina, așezată Între cei doi bărbați pentru a Înlesni traducerea din franceză În română și viceversa. Din cele prezentate, Ștefan ajutat de Amina a ales să
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
somon scoțian afumat, caviar Îmbibat În șampanie, oțet balsamic Învechit, prosciutto și fulgi comestibili din aur de 24 karate. Ștefan nu a lăsat să se vadă ignoranța sa În materie de Pizza Royale 007, a dorit să știe cum sunt bucatele tradiționale. Directorul l-a Îndemnat să guste din bucate cu nume necunoscute și despre care Amina Îi traducea câteva date esențiale. Astfel i-a vorbit despre marocan targine, Pastilla (carne de pui tocată sau carne de porumbel amestecată cu ou
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Învechit, prosciutto și fulgi comestibili din aur de 24 karate. Ștefan nu a lăsat să se vadă ignoranța sa În materie de Pizza Royale 007, a dorit să știe cum sunt bucatele tradiționale. Directorul l-a Îndemnat să guste din bucate cu nume necunoscute și despre care Amina Îi traducea câteva date esențiale. Astfel i-a vorbit despre marocan targine, Pastilla (carne de pui tocată sau carne de porumbel amestecată cu ou, migdale, ceapă și condimente, Înfășurat În aluat franțuzesc), Harira
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu DVD, TV și alte facilități, a vizitat cele două restaurante, a consultat meniurile, barurile, centrul spa și a fost marcat de existența În fiecare cameră a butoanelor siclame discret ascunse după draperiile colorate. Au servit o cină În care bucatele tradiționale și cele din bucătăria americană și franceză au fost testate, s-a vorbit despre importanța istorică, frumusețea și afluența de turiști a Marrakech ului, despre importanța Marocului și a religiei sale, despre fire sintetice. După cină au admirat orașul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai mulți beduini, bărbați și femei, deosebit de ospitalieri. Gazdele erau foarte vorbărețe și Îi informau cu plăcere despre viața În deșert, despre cai, cămile și corturi, despre credința și istoria lor. Admirau un frumos apus de soare și mâncau din bucatele lor tradiționale: pâine coaptă la cuptor, orez gustos și carne de capră. Amina ceru să viziteze corturile și ceru să le Închirieze un cort din piele de capră, mai Îndepărtat unde au făcut mai multe poze și chiar ...pozne! Era
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și Îi dădea un aspect de film horror. Se vedea osul tâmplei iar fața era acoperită de o piele străvezie și creață În care se vedeau fragmente „originale” și vase de sânge rupte și Închise anapoda, fire de păr și bucăți sfrijite din obraz atârnânde, ochiul drept rămas deschis și jumătate de pleoape lipsă. Toate acestea și culoarea nedefinită, de la roșu la vânăt și roz, formau o imagine cutremurătoare și greu de suportat! Ștefan știa perfect cum arată, se examinase În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
reuși nici să-și adune curajul pentru a-i privi Întreaga făptură, norocul său veni de la sunetul sirenei cu aburi, care anunța că este vremea pentru masă. Se scuză față de profesoara de pian: Știți, noi mâncăm În colectiv, muncitorește, punem bucatele la comun și nu mai pot rămâne. Mulțumesc foarte mult! Pentru nimic! Să mai Încerci! Noaptea a fost una neliniștită și acaparată de fermecătoarea sa profesoară de pian. Visele puține și scurte erau presărate cu zulufi, cu bucle inelate, cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
tatăl dumitale? întrebă Janvier cu o ușoară urmă de curiozitate. —Avocat. —Și tatăl lui? Tot avocat. O fi o meserie bună pentru unii oameni, comentă funcționarul. Mie mi se pare cam prăfuită. Dacă mi-ai da un creion și o bucată de hârtie, ți-aș face planul casei și al grădinii. N-am, răspunse Janvier. Nu te mai osteni. E casa ta. Nu a mea. Tuși din nou, sprijinindu-și mâinile osoase pe genunchi. Parcă încheia o discuție cu o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
împușcat? Eu am simțit durerea. M-am trezit din somn plângând... Nu era noapte, era dimineață, spuse Charlot. N-a fost noaptea? — Nu. — Și-atunci ce-o fi însemnat durerea aia? Absolut nimic, zise Charlot și începu să taie o bucată de brânză în cubulețe minuscule. Așa facem mereu. Ne închipuim că există un anume înțeles în întâmplări, dar apoi vedem că am greșit... de fapt, nu există. Te trezești din cauza unei dureri și-ți spui că e din dragoste... dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
se estompau. Ei știau că fac parte dintr-o lungă procesiune de oameni înșirați pe drumul ce ducea spre Brinac, dar pe porțiunea lor de drum, delimitată de două valuri de ceață, erau izolați ca într-o încăpere. O bună bucată de timp nu-și vorbiră; numai picioarele lor, mișcându-se când în cadență, când desincronizat, păreau că întrețin o conversație. Pașii lui ritmați înaintând spre țelul lor semănau cu pledoaria unui avocat; pașii ei inegali aduceau mai degrabă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din Menilmontant. —Cu cine? De unde să știu? răspunse ea pe un ton glumeț. Nu-i așa că pe-aici nu prea am ce alege? Cu Roche, eroul fără un braț. Nu prea-mi place ideea de a mă mărita cu o bucată de bărbat. Mai ești și dumneata, desigur... Charlot simți că i s-au uscat buzele. Era absurd să-l stăpânească asemenea emoții în momentul când se pregătea să-i ceară mâna unei fiice de negustor... Dar rată șansa de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
flămândă, stă cu ochii și urechile ciulite la comenzile stăpânului, își urmează docil șeful, dacă-i pică și lui un oscior, ceva. Ascultați-l: „Milițianu’ tot din câine și din curvă e făcut... El dacă nu se vede în vârful bucatelor zice... A, l-a păcălit partidul iar!“ Ce ne zice Voicu? Că milițianul ascultă comanda și execută docil, fiind făcut din câine, dar te înșală cât ai clipi, că are mama curvă. E și asta o perspectivă. Dar rețeaua lui
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu vin. Crâșmărița, cu șoldurile rotunjoare și cu trupul mlădiu, se mișca ca o zvârlugă...In acest timp, ochii lui Pâcu nu aveau astâmpăr. O urmăreau ca un uliu. După ce s-au îndestulat, s-au ridicat mulțămind lui Dumnezeu pentru bucate. Indată după aceea, Pâcu și-a scos luleaua și a început a o îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de tifus...Si ea o murit tot de tifus izantematic... acolo pe front. Acolo o fost și înmormântată...” Nenea Jănel nici nu mai putea răsufla...O ieșit împleticindu-se...O plecat! Incotro? Nici el nu știa...O mers așa o bucată bună de timp, până o ajuns undeva în câmp...O stat acolo multă vreme, cu ochii în soarele gata să asfinețească...Dimineața, răsăritul soarelui l-o găsit tot așa, cu privirea rătăcind pe întinderile nesfârșite din fața lui...Abia în crucea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
treabă! Aici rămâne Mitruță. Restul, înapoi în deal - a ordonat moș Dumitru. Dimineața pâclișită i-a găsit pe cărăuși trăgându și sufletul în jurul carelor... Mai avem un hop de trecut și pe urmă îi floare la ureche - a apreciat Pâcu bucata de drum ce îi mai aștepta. Un hop îi un hop, n-ai ce-i face, Pâcule - a comentat moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Norocul nostru o fost că o răsărit o lună plină, care întărea și mai mult albul omătului, de mai vedeam cât de cât pe unde călcam. Când obosea cel din față, trecea în coadă. Ne-am rânduit noi așa o bucată de veme, dar abia am ajuns în mijlocul pădurii, într-o văgăună. Eu mergeam în fața celorlalți, iar cobzarul venea în coada șirului. Da’ numai ce mă trezesc cu el lângă mine, trăgându-mă de mânecă. „Ce-i cu tine, Stane? Că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au dat seama și ceilalți că în urma noastră aleargă niște jivine au rămas ca stanele de piatră...Să mai mergem înainte? Ar putea să ne sară în spate, ferească sfântul! Să ne întoarcem? Dăm peste fiare! Am stat așa o bucată de vreme, holbându ne, noi la lupi și lupii la noi. După un timp, au început să ne clănțănească dinții, cât de frig, cât de frică. „Ce ne facem, bade Costâne? m-a întreabat Stan cel mic, țambalagiul. Uite-te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că spun adevărul!” Si țiganul și-o făcut o cruce adâncă, după care o continuat: „Si cum vă spuneam. Să vezi minune! Lupchii sau oprit în loc, cu nasurile în vânt, ca și cum ar fi amirosit ceva. Au stat așa o bună bucată de vreme, că ne și întrebam: Oare nu pun la cale cine știe ce mișelie? Dar nu. Si-a căutat fiecare câte un loc cât mai potrivit și s-au așezat pe cozi, cu urechile ciulite spre noi. „Să știi că diavolilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce înseamnă când fumul urcă drept în sus? a întrebat plin de importanță Pâcu. Nu știm, moș Pâcule - a răspuns Mitruță Ogaș, în numele tuturor. Bine că recunoști, băiete. Apoi asta înseamnă că vremea liniștită, fără vânt, are să mai țină o bucată de timp de acum încolo - a lămurit Pâcu, cu ifos de cunoscător. Au ajuns - în sfârșit - la poarta crâșmei. Costache crâșmarul se lupta cu nămeții văluriți prin toată ograda. Poarta mare încă nu era urnită din loc. Să trăiești și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să sufle ca un gânsac. Bunica, însă, era femeie aprigă, pe când bunicul... mai lasă-mă să te las. In rest, om de treabă. Dimineața, când soarele ieșea de după colțul pădurii, numai ce-l vedeai cum își ia trăistuța cu o bucată de mămăligă în ea, ciorpacul și undița. Ieșea aproape tiptil din ogradă, să nu prindă bunica de veste. Si tiva, băiete! Gospodăria rămânea în seama bunicii. Când se întâmpla - și asta foarte rar - să nu plece la baltă, îl găseai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor lui... „Oare Catinca s-o putut descurca pe gerul ista?...” gândea moș Dumitru. „Ce face Zâna mea când sunt eu plecat? Nu care cumva...” se întreba Mitruță. „De o bucată de vreme s-o împrietenit la cataramă cu vecina Crenguța, nevasta lui Iordache. Nu știu cum se întâmplă, dar prea des îl găsesc pe Iordache la mine acasă, când mă întorc de la drum. Ba că o venit să împrumute toporul, ba că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spre zare. Trăgea apoi cu sete din lulea, aruncând vălătuci de fum alburiu. Părea că poartă un dialog neauzit cu un interlocutor nevăzut...De fapt el vorbea cu sine, pentru că era dorit de o cislă în lege, care de o bucată de vreme îi lipsea. Tocmai trecuse iarna și s-au scurs ultimele șuvoaie de apă, când nu-i nici de căruță, nici de teleguță. Mitruță Ogaș, ivit la colțul uliței, l-a văzut pe Pâcu de departe și s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
le lasă gura apă vecinilor. De această dată, Mitruță s-a făcut alb ca un perete proaspăt văruit. „De unde știe moș Pâcu de Zâna și Iordache?” l-a săgetat întrebarea în creier și nu a mai deschis gura o bună bucată de drum. „L-am gâcit pe flăcău. Da’ lasă că i-o fac eu lui Iordache!” își zicea Pâcu, călcând rar pe lângă Mitruță... Bine te-am găsit, Dumitre! Ai scos nasul de sub ogheal? Bine ați venit. Eu tocmai mă întrebam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]