2,408 matches
-
sovietic. Regele se aștepta, dimpotrivă, la o propunere de armistițiu. Prin urmare, mareșalul Ion Antonescu a fost arestat. În seara aceleiași zile, la ora 22, după ce Regele a anunțat încetarea ostilităților și „armistițiul“ cu rușii, adică întoarcerea armelor împotriva Germaniei, bucureștenii au ieșit în Piața Palatului să ovaționeze acea lovitură de palat, care pentru mulți însemna aproape ieșirea României din război. Totuși, armistițiul dorit de România, câtă vreme nu era semnat de ambele părți, se înfățișa mai degrabă ca o capitulare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian Goga, pe atunci prim-ministru al României, credea că „evreii de tip pur semit [sefarzi], cu ten măsliniu, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a Înființat „cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri, În cari Încape mai multe persoane (care se numește omnibus)” (sic !). Cu doar „un sfanț”, bucureștenii puteau merge, „atât pentru trebuință-le, cât și spre preumblare”, la moșia de la Băneasa a „preaînaltului și fericitului nostru Domn” <endnote id="(536, p. 479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât pentru trebuință-le, cât și spre preumblare”, la moșia de la Băneasa a „preaînaltului și fericitului nostru Domn” <endnote id="(536, p. 479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului revoluționar. Dar bucureștenii au continuat să se preumble „la șosea” cu trăsura sau cu „omnibusul” : „La Băneasa, la pădure,/ S-adunăm la fragi și mure”, cum cântau lăutarii din epocă <endnote id="(130, p. 338)"/>. Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Academiei, București, 1974. 341. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Editura Minerva, București, 1982 (prima ediție, Poezii poporale, Iași, 1852-1853). 342. Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 343. Dinu C. Giurescu, „Evreii bucureșteni. Câteva atestări”, Contra- punct, nr. 8, 22 februarie 1991, p. 9. 344. Simon Dubnov, Istoria hasidismului [Geschichte des Chassidismus, Berlin, 1931], Editura Hasefer, vol. I-II, București, 1998. 345. Iordache Golescu, Istorioare, antologate de Mihai Eminescu, Editura „Jurnalul literar”, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 1999, vol. III, partea a II-a. 537. Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din Romania, ediție, prefață și note de Leon Volovici, Editura Hasefer, București, 1999. 538. O idee similară apare În apelul (semnat de B.J. Popper) adresat bucureștenilor pentru sprijinirea Revoluției din 1848 : „[Români,] nu vă Îndoiți de o nație [cea evreiască] al cărei caracter s-a Întărit prin starea de umilință În care a gemut atâtea secole” (536, p. 506). 539. Marie-France Rouart, Le Mythe du Juif
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
impun și altora. (1) <citation author=”I.D. Lăudat” data =”24.VI.1966”> Dragă tovarășe Călin, I. Mai înainte de toate, îți mulțumesc pentru că ai dirijat apariția articolului despre Ibrăileanu în condiții excelente. Moldova trebuie să țină mereu trează întîietatea lui Ibrăileanu. Bucureștenii caută să-l treacă în urma lui Lovinescu și a altora. și nu e drept. Să ne gîndim ce mari scriitori au colaborat la Viața Românească în perioada conducerii lui Ibrăileanu. După Convorbiri literare, aceasta e a doua mare revistă din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
revista Ateneu, am scris acest articol: scurt și „la obiect” . El poate interesa în rîndul întîi tineretul care-l cunoaște prea puțin pe Ibrăileanu, mai mult din cauza manualelor care nu sînt clare. Colaboratorii la manualele didactice sînt în mare parte bucureșteni, adică influențați de profesorii lor care vedeau în Ibrăilea nu un discipol neevoluat al lui Gherea. Cei care l-au ascultat pe Ibrăileanu și au dat examene cu el, deci - vrînd-nevrînd - l-au citit din scoarță-n scoarță pot jura
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-șef față de mine și, implicit, față de cei pe care căutam să-i atrag ori să-i mențin colaboratori. în plus, în cazul lui Ion Rotaru, această antipatie s-a conjugat - se pare - cu cea a unor confrați de-ai săi bucureșteni deținători de „rubrici permanente”. Urmarea? șicanele (amînări, schimbări de comenzi) s au ținut lanț, pînă cînd legătura Profesorului (altminteri destul de răbdător) cu redacția s-a rupt. Bilanțul (pe care eu l-am resimțit ca pe un eșec personal): din mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
căpătat experiență, iar discuțiile de pe teren și consfătuirea recentă v-au dat noi posibilități de orientare și apreciere a multiplelor probleme care se ivesc În activitatea practică”. Vizavi de intervențiile cenzorului și În textele pregătite pentru stația de radioficare, bucureștenii se declaraseră nemulțumiți de eliminarea poeziei „De toamnă...” a lui Constantin Clisu despre care scriseseră că „...nu avea nici un motiv pentru a fi oprită de la difuzare”. Cât despre reportajul „Rainea, o familie polisportivă” la care Costache rășluise informația cu cantonamentele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scos de cei doi Împuterniciți rezidenți la Vaslui, Andrei Ion și Zamfirescu Ion. În primul lor „Raport de activitate” după reînființarea județului Vaslui prin cumul cu Tutova și Fălciu sau, mai precis, pentru perioada „...aprilie-noiembrie 1968” după cum specificaseră, prezentaseră ștabilor bucureșteni problemele cu care se confruntaseră la instalare. Iată Începutul informării, grăitor pentru ce aveau de făcut cei doi: „Cum este și firesc, noi vom Începe informarea prin a evidenția, implicit sau explicit, unele probleme pe care le-am Întîlnit la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cenzorul Ion Andrei i-a adresat următoarea Întrebare instructorului Tăslăuanu: „Cum va proceda tov. Petru Necula care locuiește la Vaslui și lecturează ziarele <<Flacăra Iașului>> și <<Vremea nouă>>, În privința materialelor din pagină care constituie secret de stat?”. Competentul tov. bucureștean l-a lămurit astfel: „După terminarea serviciului de noapte de la Iași, tovarășul Necula va lua asupra sa acele pagini din cele două ziare care conțin materiale cu secrete de stat și va veni la Vaslui, unde vor fi Înscrise În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nesecretă intitulată „CÎteva probleme” emisă la data de 16 noiembrie 1973, cenzorul-șef Își prezentase păsurile pe o coală și jumătate A4. Problemele (poate reale) purtau amprenta clară a autoplângerii de milă, pentru a mai muia inimile stâncoase ale ștabilor bucureșteni de, poate-poate, se va lăsa din partea lor și c-o primă (la stânga) pe lângă leafă. Prima frază, primele constatări: „După opinia noastră, stilul și metodele de muncă În activitatea de control a presei pot fi Îmbunătățite ținînd cont nu numai de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în Capitală, în 1941. Ion Șahighian, sfătuindu-se cu Liviu Rebreanu, o distribuie pe Eliza Petrăchescu în piesa lui Andrei Corteanu Copiii pământului, în rolul Leanei. Premiera, care a avut loc la 24 septembrie 1941, în sala Studio a Naționalului bucureștean, a fost un triumf, o consacrare fulgerătoare a „unui extraordinar temperament scenic, a unei sensibilități artistice și umane ieșite din comun”. „Debutului” bucureștean, i-au urmat patru stagiuni de mari realizări, de împliniri, de confirmări ale laudelor și ale previziunilor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în rolul Leanei. Premiera, care a avut loc la 24 septembrie 1941, în sala Studio a Naționalului bucureștean, a fost un triumf, o consacrare fulgerătoare a „unui extraordinar temperament scenic, a unei sensibilități artistice și umane ieșite din comun”. „Debutului” bucureștean, i-au urmat patru stagiuni de mari realizări, de împliniri, de confirmări ale laudelor și ale previziunilor exaltate ale multor cronicari. Se afirmă ca una din marile tragediene ale unei epoci în care străluceau actrițe de la Maria Filotti la Aura
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Capitolui 23 ,,Avel o Dell-El vine iar” - Capitolul 31 ,,Miorița” - Capitolul 36 MIORIȚA Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai Iată vin în cale, Se cobor la vale, O turmă de miei Cu cinci păstorei: Unu e Bucureștean Unu-i Buzoian Unu-i Căpitan, Altu-i secretar Și unu-i notar Ce n-avea habar Oi ca să conducă Către Țara Sfântă Și-ntr-o zi notarul Și cu secretarul Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să ni-l omoare
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
are frică Și îi tot oftică, Că e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l eliminați Pe-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l eliminați Pe-acest Buzoian adică Doar că n-are frică? A făcut minune Pentru misiune Și de la pierzare A întors pe cale Sufletele multe Ce păreau pierdute. Ce vreți voi acum
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un grajd al fostului colhoz, fiind feriți de neplăcerile unei rămâneri sub cerul liber. Cu primarul am hotărât ca localnicii să nu urce prețurile la produsele ce vindeau, ferindu-i pe acei năpăstuiți de o eventuală speculă. Majoritatea lor erau bucureșteni, mi s-au dat unele adrese din București, i-am tratat omenește, au vrut să mă recompenseze, dar am refuzat, spunându-le că în situația lor vor avea nevoie de bani pentru a-și îndulci traiul. Mare-mi fu mirarea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sudoare și cu un efort maxim reușesc cu succes și revin la Bârlad într-o dispoziție excepțională. Tare greu a mai fost și mulți colegi candidați la acest examen au căzut! Priveam de la etajul unde munceam cu încrâncenare cum serbau bucureștenii ziua de 24 Ianuarie, acest memorabil eveniment și eram fericit că auzeam vechile noastre cântece patriotice pentru care mulți români plătiseră cu libertatea! Se părea că de acum vom începe să ne simțim mai Români, că vom fi mai liberi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aduce speranța unei revitalizări a spiritului cerchist, însă Ion Negoițescu (Scri- soa rea din 30 aprilie 1947) întâmpină cu o mare mefiență capitala ; este vorba de o inaderență constitutivă și de o respingere orgolioasă a cercului de preocupări ale literaților bucureșteni. O vizită făcută lui Noica nu face decât să-i sublinieze alteritatea și să-i întărească refuzul. „Față de lumea literară am o rezervă firească, fiindcă ea nu cores- punde, în forma ei actuală, idealurilor mele - deci alor noastre comune. Am
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un teritoriu periculos ar fi provocat schimbările intempestive ale ultimelor două zile. Energiile declanșate În cursul ceremonialurilor din Bahia ne pedepseau poate pentru Îndrăzneala noastră nepermisă... Ani mai târziu, am jucat În sfârșit Troienele la Săo Paolo, dar cu Naționalul bucureștean, În turneu În cadrul Bienalei. Mulți dintre actorii brazilieni care fuseseră distribuiți cu douăzeci de ani În urmă au venit Încântați să mă reîntâlnească și curioși să fie martori la spectacolul pe care ei nu reușiseră să-l joace. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
stereotipuri. Dacă pentru ceilalți transformarea se Întâmplă prin iubire, pentru el rămâne imposibilă. Malvolio e identificat cu negativitatea care Îl stăpânește și nu se poate gândi decât la răzbunare, negând șansa metanoiei, a schimbării. Când am refăcut spectacolul la Naționalul bucureștean, cu Maia Morgenstern și un grup de actori de primă mână, comedia quiproquoului a fost mai pregnantă decât ambiguitatea metafizică a relațiilor. Personajul Malvolio avea o forță extraordinară prin interpretarea unică a lui Gigi Dinică și exprima o violență a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Săraru și Ludovic Spiess, dar nu în ultimul rând și de Mihai Constantinescu, directorul ARTEXIM, responsabil cu asigurarea invitării artiștilor de peste hotare, care au întregit realizarea proiectului. Variatele opțiuni artistice au trezit interesul marelui public și nu numai al celui bucureștean. Așadar este un rar privilegiu să urmărești în prestații artistice deosebite pe dirijorii Zubin Mehta, Mstislav Rostopovici, Cristian Mandeal la pupitrul orchestrelor din Bavaria, al Filarmonicii George Enescu sau al Orchestrei Naționale Radio, toate concertând în Sala Palatului, devenită neîncăpătoare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]