2,397 matches
-
Buda este un sat în comuna Cornetu din județul Ilfov, Muntenia, România. Așezarea se află pe șoseaua Alexandriei, după ce se iese din Bragadiru și face parte din comuna Cornetu; satul există dinainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, când era reședința comunei
Buda, Ilfov () [Corola-website/Science/300491_a_301820]
-
Cornetu (în trecut, si Buda-Cornetu) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Buda și Cornetu (reședința). Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al râului Argeș (acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești) și pe malurile Șabărului. Este traversata de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. Această șosea
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
Cornetu făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, cu 1222 de locuitori și 248 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 21 de elevi și o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune, denumită Buda-Prisiceni, formată din satele Buda, Poștă și Drugănești, totalizând 1232 de locuitori, 278 de case și un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli mixte, 2 biserici (una în Buda și una în Drugănești
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
formată doar din satul de reședință, cu 1222 de locuitori și 248 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 21 de elevi și o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune, denumită Buda-Prisiceni, formată din satele Buda, Poștă și Drugănești, totalizând 1232 de locuitori, 278 de case și un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli mixte, 2 biserici (una în Buda și una în Drugănești), precum și un pod peste Argeș. În 1925, cele două comune erau
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune, denumită Buda-Prisiceni, formată din satele Buda, Poștă și Drugănești, totalizând 1232 de locuitori, 278 de case și un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli mixte, 2 biserici (una în Buda și una în Drugănești), precum și un pod peste Argeș. În 1925, cele două comune erau deja unite, într-o singură comună, denumită "Buda-Cornetu", cu reședința la Buda și arondata plășii Domnești din același județ. Comună avea 4336 locuitori și era
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli mixte, 2 biserici (una în Buda și una în Drugănești), precum și un pod peste Argeș. În 1925, cele două comune erau deja unite, într-o singură comună, denumită "Buda-Cornetu", cu reședința la Buda și arondata plășii Domnești din același județ. Comună avea 4336 locuitori și era formată din satele Buda, Cornetu-Glăgăveanu, Cornetu din Vale, Drăgănescu și Poștă. Comunele Buda și Cornetu s-au separat din nou, temporar, în 1931. În 1950, comuna a
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
Drugănești), precum și un pod peste Argeș. În 1925, cele două comune erau deja unite, într-o singură comună, denumită "Buda-Cornetu", cu reședința la Buda și arondata plășii Domnești din același județ. Comună avea 4336 locuitori și era formată din satele Buda, Cornetu-Glăgăveanu, Cornetu din Vale, Drăgănescu și Poștă. Comunele Buda și Cornetu s-au separat din nou, temporar, în 1931. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
două comune erau deja unite, într-o singură comună, denumită "Buda-Cornetu", cu reședința la Buda și arondata plășii Domnești din același județ. Comună avea 4336 locuitori și era formată din satele Buda, Cornetu-Glăgăveanu, Cornetu din Vale, Drăgănescu și Poștă. Comunele Buda și Cornetu s-au separat din nou, temporar, în 1931. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. În 1968, comuna Cornetu a fost arondata județului Ilfov
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
este de 12.550 km. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
în nordul județului, la izvoarele Câlnăului. Comuna Valea Salciei este situată în partea de nord a județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
nord a județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
mai întalnesc și în zona Jitiei, pe valea Râmnicului: Formațiuni similare sunt în Vrancea pe Valea Milcovului la Reghiu - Scruntaru, în amonte de unghiul drept pe care râul îl face între Reghiu și Andreiașu de Jos. Din Râmnicu Sărat spre Buda pe DJ203H apoi pe DJ220 până la Valea Salciei și ulterior pe un drum comunal. Din Buzău se trece podul de la Mărăcineni și se angajează la stânga DJ203K până în apropiere de Vintilă Vodă, după care se merge la dreapta pe DJ204C spre
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
oameni din Palatinat, Bavaria și Nürnberg. Sigismund comanda o forță mult mai mare de aproximativ 60 000 de oameni. Francezii au plecat din Montbéliard în aprilie 1396 și au ajuns la Viena în cursul lunilor mai și iunie, iar la Buda în iulie. Deși era ortodox, domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân, s-a alăturat de asemenea cu un corp de oaste la expediția cruciată. La fel ca și în cazul Ungariei, Țara Românească se afla în acel moment la granița
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
răsculaților, a turcilor, și uneori chiar împotriva regalității maghiare. Au cerut înființarea și recunoașterea unei "stări" proprii, care să se numească "Universitas Hungarorum et Valachorum" ("Starea ungurilor și a românilor"). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj). 1. Pe dealul "Bobâlna". Tip sit: morminte Descoperiri: 2. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 3. Pe pământul lui S. Groșan. Tip sit: neprecizat Descoperiri
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
templului dar apa a început să se infiltreze în sol punând în pericol de surpare monumentul. Din păcate, în 1896, guvernul coloniei Olandeze a luat impresionantă cantitate de piatră aparținând monumentului: 30 de plăci cu reliefuri, 5 statui ale lui Buda, 2 lei din piatră, cateva pietre kala, scări și porți ale templului, făcândule cadou regelui Siamului care vizita Indonezia. O altă restaurare a început în 1973 în tipul președintelui Suharto și a durat 11 ani, valoarea estimată restaurărilor fiind de
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
504 ori, înainte de a se naște ca Prinț Siddhartha, sub diferite forme de zeu, rege, prinț, învățător, hoț, sclav, și de multe ori a luat forme de animale ca leu, caprioară, maimuță, cal, țestoasă, etc. 432 de statui ale lui Buda se află dealungul coridoarelor și alte 72, pe coridoarele circulare, superioare, puțin vizibile, fiind acoperite de stupe. Statuile sunt dispuse astfel: Se spune că cei ce reușesc să îi atingă picioarele sau mâinile lui Buda din stupa, vor avea noroc
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
432 de statui ale lui Buda se află dealungul coridoarelor și alte 72, pe coridoarele circulare, superioare, puțin vizibile, fiind acoperite de stupe. Statuile sunt dispuse astfel: Se spune că cei ce reușesc să îi atingă picioarele sau mâinile lui Buda din stupa, vor avea noroc. În fiecare an, la începutul lunii mai, se organizează ceremonia "Waisak" de comemorare a nașterii prințului Siharta; atingerea nirvanei- revelația lui Budha și moartea prințului Siharta, denumit și "Budha Sakyamuni" În 1991 Templul Borobudur a
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur", cu anexa "Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu", reeditate în 1825 în "Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...", primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de Lexiconul de la Buda, operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Rădulescu publică o lucrare despre gramatica limbii române (1828) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Roxana Magdalena Bârlea " Am fost că într-o familie", „Târgoviștea” nr.2-3/1998; Editorii „Adevărul literar și artistic” nr.435/1998; Aleksandra Gruzinska în „ARA Newsletter”, UȘA, vol.11- fall/1999 ; George Băjenaru - „Meridianul românesc”, UȘA, nr.123/1999; Eugen Budau. în Viață băcăuana, nr.216/2000; Miron Blaga „al cincilea anotimp”, nr.4/2000; Editorii „Ateneu”, ianuarie/2000: Eugen Budau, „Ateneu”, martie/ 2000, Dr. Iulius Iancu „Viața noastră”, Israel, nr.15/2000, Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.280/2000
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
1998; Aleksandra Gruzinska în „ARA Newsletter”, UȘA, vol.11- fall/1999 ; George Băjenaru - „Meridianul românesc”, UȘA, nr.123/1999; Eugen Budau. în Viață băcăuana, nr.216/2000; Miron Blaga „al cincilea anotimp”, nr.4/2000; Editorii „Ateneu”, ianuarie/2000: Eugen Budau, „Ateneu”, martie/ 2000, Dr. Iulius Iancu „Viața noastră”, Israel, nr.15/2000, Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.280/2000; Dr. Iulius Iancu în „Semnalul”, din Canada, nr.64/2000, Lenuța Câmpean, Beniamin Păscu, „Postașul”, nr.112/2000; Editorii „Bună
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
, supranumit și Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu, (n. septembrie 1745, Sadu - d. 13 mai 1806, Buda) a fost un teolog greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf și filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost nepotul episcopului unit Inocențiu Micu. A învățat la Gimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvit în anul 1762, după care a
Samuil Micu () [Corola-website/Science/299160_a_300489]
-
istoric și își publică primele lucrări: reîntors la Blaj, în mănăstirea „Sf. Treime” (1783-1804), s-a dedicat în întregime studiilor teologice, istorice, lingvistice și traducerilor și spre sfârșitul vieții devine cenzor al cărților românești care apăreau în Tipografia Universității din Buda (1804-1806). A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic, prin care urmărea să informeze pe învățații străini despre originea romană a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii și, influențat de iluminism
Samuil Micu () [Corola-website/Science/299160_a_300489]