6,806 matches
-
relațiilor sale care îl unesc pe om cu Dumnezeu. Unii, sensibili la puritatea Sa, la propria Lui nenorocire, propovăduiesc înainte de toate pocăința; alții, impresionați de măreția Lui, cer în primul rând adorarea, reverența. Ioan nu vrea să-I vadă decât bunătatea, nu vrea decât să aducă slavă, mulțumire. Este un punct la care se întoarce mereu în același mod, iar cuvintele care îi sunt împrumutate în momentul morții: ‚Slavă lui Dumnezeu în toate cele' par să-și pună amprenta atât pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
chipului dumnezeiesc sau prototipului lor, ca unii unși și pecetluiți de către Duhul ” (p. 128). Al doilea capitol, Cadrele căderii și problema răului (p. 130-137), arată că scopul creației este libertatea lui Dumnezeu de a Se auto-limita, pentru a demonstra că bunătatea Lui este nu este mărginită nici măcar de aceasta, de creație. Omul aflat „mereu în stare de revoltă” abuzează de bunătatea lui Dumnezeu, iar cel care abuzează de bunătatea lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
problema răului (p. 130-137), arată că scopul creației este libertatea lui Dumnezeu de a Se auto-limita, pentru a demonstra că bunătatea Lui este nu este mărginită nici măcar de aceasta, de creație. Omul aflat „mereu în stare de revoltă” abuzează de bunătatea lui Dumnezeu, iar cel care abuzează de bunătatea lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri/dragoste” cu Dumnezeu demonstrează prin influența vieții lui de bunătate iubirea infinită a lui Dumnezeu. Aceștia din urmă sunt sfinții
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
este libertatea lui Dumnezeu de a Se auto-limita, pentru a demonstra că bunătatea Lui este nu este mărginită nici măcar de aceasta, de creație. Omul aflat „mereu în stare de revoltă” abuzează de bunătatea lui Dumnezeu, iar cel care abuzează de bunătatea lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri/dragoste” cu Dumnezeu demonstrează prin influența vieții lui de bunătate iubirea infinită a lui Dumnezeu. Aceștia din urmă sunt sfinții/modelele, iar cei dintâi cetățenii. Căci în memoria
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
creație. Omul aflat „mereu în stare de revoltă” abuzează de bunătatea lui Dumnezeu, iar cel care abuzează de bunătatea lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri/dragoste” cu Dumnezeu demonstrează prin influența vieții lui de bunătate iubirea infinită a lui Dumnezeu. Aceștia din urmă sunt sfinții/modelele, iar cei dintâi cetățenii. Căci în memoria posterității un sfânt rămâne veșnic un om de referință, iar un om egoist ca un cetățean oarecare. Problema răului, una dintre cele
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
oarecare. Problema răului, una dintre cele mai dificile socoteli teologice, căci este un „pericol ontologic”, G. Florovsky o așază dincolo de filosofic în scripturistic, anume în opoziția față de Dumnezeu. Avea dreptate Origen că răul este un plictis din prea plinul de bunătate cu care Dumnezeu a vrut să umple lumea. Și în Rusia, România, Grecia, Serbia etc., ba mai nou SUA, atunci când situația economică, politică sau mai ales religioasă era pe un nivel destul de ridicat, s-au găsit unii care să rupă
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
toți eroii închisorilor comuniste și politice în general, au căutat în primul rând, să-și pună în ordine propriile vieți, să înțeleagă și să trăiască experiența comunitară din Biserica primară, să-și șlefuiască încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfă, bunătate și trăirea dragostei comunitare și asta pentru că toți acești mucenici contemporani ai veacului al XX - lea „locuind în aceeași celulă (ori la propriu, ori la figurat), au încercat să facă din spațiul ei o biserică a lui Iisus Hristos, dincolo de
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
lucru lesne de înfăptuit. Oricât de înaintat în vârstă ai fi la un moment dat, trebuie să-ți păstrezi, un suflet de copil, să știi să te bucuri de toate cele din jur și să nu-ți pierzi candoarea și bunătatea. Silvia Gavrilov a aflat taina de a rămâne copil în orice împrejurare. Ea și-a păstrat dorința de a-l vedea pe Moș Crăciun în Seara Sfântă, de aceea îl așteaptă cu drag: “Ascult colinde vechi și dragi, / Miroase tare
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
Următoarea poetă este Felicia Otilia Leș și ea are o “Rugă la Nașterea Domnului”, plină de candoare și spontaneitate: “Lasă-mi sufletul curat, / Să nu-l simt împovărat / Cu tristețe și amar, / Inima cruță-mi de jar. Umple-mă de bunătate, / Că de unde-i mult, se-mparte. Dă-mi în glas dulceața mierii, / Proroc să fiu Învierii. / Fă-mă, Doamne, bun creștin, / Sus, în ceruri, ca să vin. / Nu singur și întristat / Ci de-ai mei înconjurat”. Georgeta Olteanu poveștește despre datina
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
pe fereastră, să tot călătorești, cu gândul și imaginația în deplină libertate și ele. Albul curat al zăpezii abundente părea că are puterea să scoată omul chiar și din cele mai păgâne gânduri și să le înlocuiască cu calmul, blânețea, bunătatea, mângâierea sufletească, aplecarea spre a face bine. Pomii fără frunze, întindeau spre cer ramuri negre și prelungeau pe albul zăpezii umbrele lor, parcă povestindu-și viața numai de ei știuta. Casele, având deschiderea mai largă spre lume nemaifiind ascunse de
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
multe ori pe zi. Mi-am reancaltat până și pantofii cu toc, adică tot ce numai făceam de un an de zile. Nu puteam să cred că Isus m-a privit cu adevărat și m-a vindecat cu grația și bunătatea Lui sfântă, mă vedeam nedemna de dragostea Lui. La sfârșitul săptămânii l-am întrebat pe soțul meu, dacă a observat vreo schimbare la mine. Mi-a raspuns “, da, dar așteptăm să-mi spui tu, că este adevărat “. Timp îndelungat, de
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
veșnică”[205], fără să dea amănunte. Pentru Sfântul Clement viața veșnică este părtășie la „marile și slăvitele făgăduințe”[206]. Sfântul Iustin numește locul de fericire „împărăția lui Dumnezeu”[207], „împărăția veșnică”[208], „loc de odihnă”[209] și de părtășie la „bunătățile cele așteptate”[210] etc., iar pe cel de chin „focul cel veșnic”[211], „pedeapsa veșnică, prin foc”[212], și este destinat celui ce se numește „șarpe și satan și diavol”[213], „oștirii lui și oamenilor ce-l urmează pentru a
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
cea viitoare. Deși aici într-un fel mai obscur și acolo mai desăvârșit, totuși credincioșii văd și primesc încă de aici pârga tuturor celor de acolo. Ei nu primesc totul de aici, nici nu rămân aici nepărtași și fără gustarea bunătăților de acolo, nădăjduind să ia totul acolo. Dar fiindcă Dumnezeu a rânduit să ne dea prin moarte și înviere nestricăciunea și viața veșnică, ne facem încă de aici, în chip neîndoielnic, părtași ai bunătăților viitoare, adică incoruptibili și nemuritori și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
rămân aici nepărtași și fără gustarea bunătăților de acolo, nădăjduind să ia totul acolo. Dar fiindcă Dumnezeu a rânduit să ne dea prin moarte și înviere nestricăciunea și viața veșnică, ne facem încă de aici, în chip neîndoielnic, părtași ai bunătăților viitoare, adică incoruptibili și nemuritori și fii ai lui Dumnezeu și fii ai luminii, moștenitori ai Împărăției Cerurilor, având-o pe aceasta înlăuntrul nostru (Lc. 17, 3)...” Eshatologia este inaugurată odată cu întruparea, în vreme ce „simfonia completă” va începe odată cu a doua
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
amintit puțin în versetele în care se redă necazul lui Lazăr. Lazăr nu s-a învrednicit de pomenirea numelui său în casa bogatului, iar numele bogatului s-a învrednicit în versetele care erau pentru Lazăr. De aici vedem diferența între bunătatea Dumnezeiască și cea lumească, diferența între natura divină și cea umană! Săracul Lazăr sa învrednicit de puține lucruri în viața de zi cu zi, de aceea situația lui s-a învrednicit de o descriere în două versete. Pe când bogatul a
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
bubele lui." Atât de lipsit ce era Lazăr de putere că nu mai putea nici măcar câinii să-i alunge de la corpul lui. Mă încântă ideea să vă spun că poate din această lipsă de alungare a câinilor se poate vedea bunătatea lui Lazăr. Era prietenos chiar și cu animalele. El nu avea de unde să se hrănească însă era bun cu animalele lăsându-le să se hrănească din izvorul hranei lor. Câinii puteau să mănânce resturile de la masa bogatului, câinii erau sprinteni
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
mare, pentru că a fost învrednicit bogatul să vadă chipul lui Lazăr în sânul lui Avraam. Dar și mai mult, bogatul l-a văzut și pe Avraam. De ce mare cinste a fost învrednicit bogatul, deși nu merita el mai nimic, totuși bunătatea lui Dumnezeu nu se compară cu cea a noastră. Deci Lazăr a fost văzut în sânul lui Avraam, în sânul drepților. Dacă în lumea pământească Lazăr era neputincios și fără apărători în sânul lui Avraam era înzestrat cu de toate
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
îndrăznit bogatul să strige la Lazăr. Comunicarea bogatului este directă cu Avraam. Ași spune că pare a se prevedea aici o interdicție de comunicare între bogat și Lazăr. Și din ce cauză ași spune eu aceasta? Gândindu-mă la multa bunătate a lui Lazăr. La sigur Lazăr, dacă avea să fie rugat de bogat, avea să insiste în rugăciuni pentru stropirea buzelor bogatului. Și din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
numai la cele pământești, cele pentru trup, ci și la rațiune și la liberul arbitru(libertatea de a alege). Bogatului i se aduce aminte numai ce a avut și câte a avut de pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul (din pildă) îi cerea lui Avraam să-l lase pe Lazăr să-i potolească setea. Răspunsul lui Avraam ne interesează acum
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
din străfunduri de existență. Dar nu-i numai atâta. Omul trăiește, fiecare într-un fel, fiecare învață ceva: o meserie, o învățătură și cu ceea ce face, se face și el pe el însuși. Și iarăși se face distanță între oameni. Bunătatea unuia, răutatea celuilalt, îi desparte pe unul de altul. Pentru că omul e ființa care gândește. Mai ales gândurile-i despart pe oameni, în viață nu-i așa, ca la socoteli, că 2 plus 2 totdeauna fac 4, că 4 fără
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
la noi.". Insistența bogatului nu se încheie una cu două. Comportamentul bogatului pare puțin amăgitor. Se pare că el se arată puțin grijuliu față de alții deja. Poate că urmărește scopul de al determina pe Avraam să creadă ca totuși are bunătate față de alții. Grija față de cei apropiați lui: "am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin" ne îmbibă ideea cum că bogatul era foarte iubitor de alții. Însă el se îngrijea
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
harnicelor albinuțe și grandoarea veșmântului floral. Pământul României mele captivează cu mirosurile enigmatice și originale, prin culorile mirifice și neobișnuite ale veșmintelor vegetației. Minunea aceasta extraordinar de magnifică și irepetabilă clădește temeinic spiritul unui popor înzestrat cu calități deosebite: omenia, bunătatea asemeni pâinii calde scoase din cuptor, miros de busuioc verde, sinceritatea și una din cele mai reprezentative fiind... ospitalitatea, marcă care deosebește poporul nostru de celelalte „piese" ale mozaicului numit „LUME". Pline de clorofilă sunt dealurile înalte, frumoase pădurile și
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
muzeu sub cerul liber". România mea este țară la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
posedă oamenii din această țară. Credința în cel de sus ne face să fim așa cum suntem: buni, cinstiți, primitori, cu sufletele deschise și dornici de a lua tot ce e bun și curat în inimele noastre de la cei din preajmă. Bunătatea este o stea ce răsare în sufletele proprii încă de la naștere, răspândește în jurul nostru o aură pozitivă, transmisibilă de la om la om. După ce ai fost pe acest plai natal, vocea lui te strigă să vii ca să-l revezi... România este
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
să le ajut cu ceva... De obicei, eu rămâneam acasă cu puișorii și boboceii și m-am gândit că le-ar prinde bine ceva de mâncare! De le-ați fi văzut cu ce drag îmi zâmbeau când au văzut ce „bunătăți” le pregătisem! Eram așa de mulțumită că îmi venea să chiui de plăcere. Rețin foarte bine și momentul când am spălat pentru prima dată niște hăinuțe. Erau murdare de lut (argila)... deoarece au fost folosite la muncă de construcții... Nici
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]