4,246 matches
-
unde în anii începuturilor instituției mustea la tot pasul dorința de afirmare muzicală, unde cuvântul de ordine era performanța artistică) i-a asigurat consacrarea definitivă. Prin pregătirea sa muzicală temeinică, precum și cu o bună școală de canto deprinsă de la marile cântărețe clujene Lya Hubic, Stella Simonetti și Ana RozsaVasiliu, a atras de la început atenția primului-dirijor Radu Botez, care pregătea spectacolul inaugural din 3 noiembrie 1956. Astfel, alături de celelalte două colege cu glas frumos, Rozina Angelescu și Livia Rusu, a realizat, în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Leonora, din Trubadurul, Aida, din opera Aida, sau Abigaille, din Nabucco, toate aceste ultime trei roluri din creația verdiană, sau Senta, din Vasul Fantomă, de Wagner, și multe altele. Roluri importante, aflate totdeauna în portofoliul repertorial al celor mai mari cântărețe din lume! Cred că avea o înclinație nativă spre prestația artistică de performanță. Devenise o emblemă a instituției, reprezentativă pentru toți colegii generației noastre care au ținut pasul cu exigențele și au urmat un program dur de pregătire. Interpretul care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Cigánske melodié de A. Dvorak pe versuri de Adolf Haiduk. Recitalul a fost interpretat cu multă sensibilitate de Alice-Andreea Maftei - soprană, absolventă a Universității de arte din București care a studiat la o clasă de masterat, cu Virginia Zeani. Marea cântăreață de origine română a făcut carieră deosebită alături de soțul ei, un mare cântăreț italian de origine rusă, basul Nicola Rosi Lemeni. Ambii cântăreți s-au numărat printre oaspeții de succes ai scenei ieșene. Soprana s-a stabilită în străinătate prin
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
la 27 iunie s-a încheiat stagiunea camerală cu un recital de muzică spaniolă la care și-au adus contribuția două tinere interprete. Atât soprana Mirela Muntean Diaconu cât și mezzosoprana Maria Macsim Grierosu au redat cu multă rigoare. Ambele cântărețe au fost acompaniate la pian, cu rafinament de Vasilica Stoiciu-Frunză care are și meritul de a alege aria tematică a programelor din acest intim cadru. O FAMILIE, UN GÂND, UN TEATRU În această atmosferă încărcată din punct de vedere social
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pașii alergând și vocile ridicate, amenințătoare ale studenților de la zi care făceau de serviciu. Colega din Bacău, al cărei soț era securist și care stătea lângă mine la curs, mi-a șoptit că cei din Ardeal, printre care și o cântăreață binecunoscută de muzică populară, au cântat în noaptea aceea. Dimineață, a doua zi, mulți au fost trimiși acasă pentru a nu tulbura liniștea din academie și a nu răspândi vești despre revoltele populare de la Timișoara. Noi, cei din Moldova, nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Borșa venise de câteva ori pe la mine la Minister și criticase fățiș „moderația” noastră, spunând că suntem „slabi”. Era însă supărat atât pentru că nu-l face ministru, cât și pentru că [203] eu refuzasem să dau afară de la Operă pe o cântăreață căsătorită cu un evreu și să numesc în schimb pe o simpatie notorie a sa...”. De altfel, peste puțin timp, a luat parte la acea stupidă „lovitură” de la 11 sau 12 Noiembrie, când a „ocupat” (pentru câteva ceasuri) sediul, împreună cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să-i cedez cam trei pătrimi din el unei persoane care întîrziase și se afla în dificultate: Lina Cavalieri, pe atunci tînără debutantă într-o carieră în care frumusețea ei juca un rol important, așteptînd să devină mai tîrziu o cîntăreață de renume. Faptul că am urmărit desfășurarea ceremoniei pontificale, ca să zic așa, prin perdeaua genelor ei lungi, adaugă o notă picantă și sigur profană amintirii mele despre o canonizare unde am stat alături de o frumusețe feminină în stare să emoționeze
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
filarmonice erau Mahler, apoi Weingartner, iar dacă acesta din urmă era batjocorit în public fiindcă îndrăznea sacrilegiul de a face tăieturi în Teatralogie și criticat de mulți fiindcă temperamentul său de Don Juan îl împingea prea adesea la angajarea unor cîntărețe mai mult frumoase decît dotate cu o voce ireproșabilă, nu i se putea nega acea autoritate magnetică pe care o exercita asupra orchestrei de la care obținea, pentru Beethoven, al cărui interpret de frunte era, audiții răvășitoare. Nu voi uita niciodată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu condiția ca acesta să-și etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Alexandru cel Mare, Dostoievski, Flaubert, Hemingway, Iulius Cezar, Moliere, Socrate - epilepsie 200 Carol Eduard Novak, campion paralimpic (născut la Miercurea-Ciuc). Cher, actriță și cântăreață - dislexie, dificultăți în stabilirea conexiunii de bază dintre simboluri (litere) și sunetele corespunzătoare lor. Christopher D'Olier Reeve, actor american, regizor, producător și scriitor. El a studiat actoria la școala de film Juilliard, după care a jucat rolul lui Superman
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Teleor, cu toate că însemnarea sa este încurcată și se referă la alt an. O redăm: „Cum era ca bărbat Eminescu” „Cu vreo lună înainte de moartea sa, Eminescu mergea regulat, în fiecare seară, la Coloseul Opler, mai mult pentru hatârul unei frumoase cântărețe suedeze. Într-o seară, după ce am jucat popice amândoi, după ce m-a bătut de m-a prăpădit la joc, făcând mereu numai nouă puncte, am trecut amândoi în sala de spectacol. Toată sala era plină de lume. Capelmaistrul Carbus începuse
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Erau bucovineni, dar plecați În Brașov, care devenise zonă industrială, și lucrau chiar la uzinele Tractorul. Mai era Petcu, tot un coleg de-al lor, Purice, care era student la Petrol și Gaze la Petroșani, parcă, Dorel Darvai, fratele renumitei cântărețe de muzică populară din Satu Mare, Victoria Darvai. Și-au mai fost și alții, dar nu-mi aduc aminte acum numele lor. Și cum eram tineri toți, s-a legat prietenia. Și ați Început periplul prin coloniile de muncă... Da. Pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pasagiului Villacrosse și Macca 132, precum și pasagiile nu erau făcute, căci pe acest teren era o mare cafenea, restaurant și café-chantant cu grădină la fațadă, purtând numele de „Stadt Pesth“. La „Stadt Pesth“ petreceau mult bucureștenii și au petrecut ascultând cântărețele germane, până ce a fost dărâmat localul.133 Toate celelalte case până în strada Doamnei, astăzi Paris 134, sunt ne schimbate. În colțul de peste drum s-a clădit Palatul Nifon 135, înlocuind oarecari cocioabe. În colțul bulevardului Academiei cu Calea Victoriei a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stalul abonat. Căci pe vremea aceea „fotoliul“ nu exista, exista numai stalul I. După papa Franchetti a venit concesia lui Serghiadi, care însă n-a avut lunga existență a concesiei celui dintâi.241 Mai era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum, de miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când apărea câte un actor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puternică, albă, au fost introduse abia în 1894 (v. G. Potra, Bucureștii, pp. 106-117: Iluminatul și paza de noapte a orașului). 249. Confuzie cu Adelaida Ristori, despre turneul căreia Bacalbașa a amintit mai sus (v. p. 107, nota 88). Celebra cântăreață italiană Adelina Patti (1843-1919) a dat concerte în București ceva mai târziu, în stagiunea 1885- 1886. trupe de operetă franceză, care ne-a adus de la Paris muzica și teatrul lui Offenbach.250 Marii tragediani Rossi și Salvini au venit mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4 martie 1876 în sala restaurată și inaugurată în decembrie 1875 a Teatrului Național condus acum de Alexandru Odobescu. Drama Două orfeline de d’Ennery, era tradusă de Mihail Pascaly. La 26 februarie, în sala Ateneului se da concertul marei cântărețe italiene Carlotta Patti.17 În Cameră, după retragerea opoziției liberale, s-a format o altă opoziție, în cap cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur Aslan, G. Cantacuzino etc., care numără vreo 40 aderenți.18 Ziarului Telegraful i s-a făcut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
canțonetele sale, care conțineau „espresiuni injurioase în contra domnitorului și a guvernului“, lui I.D. Ionescu i s-a interzis de către autorități la Hotel Dacia, într-o sală de jos, în tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe numită Seraphine, mai târziu o cunoscută corsetieră bucureșteană.64 Pe vremea aceea petrecerile bucureștene de vară se mărgineau la grădinile Rașca și Stavri 65, Șoseaua, cofetăria Capșa și cofetăria Fialkovsky, „Leul și cârnatul“, grădina Constantin (actual Epurescu). Vara boierimea se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
invitați ai lor. Pentru vară, grădina era închiriată la trupe de cafeu-concert. Anul acesta, și în prevederea deverului mare ce trebuia să aducă afluența rușilor, luase grădina în exploatare cântărețul comic I.D. Ionescu și dăduse direcția nominală unei artiste franceze, cântăreața Fanelly. Câteva cuvinte despre acest cântăreț care, un număr de 19 ani, a fost copilul răsfățat al Bucureștilor. Încă de pe la 1873 s-a ivit în București I.D. Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost mână spartă; i-a plăcut prea mult petrecerile și a avut prea mulți prieteni dintre aceia pe cari francezii îi numesc piqueassiette 135.* Dar Ionescu nu era singur la Union-Suisse, avea o trupă. Steaua acestei trupe era o cântăreață franceză cu numele Fanelly. Fanelly era o veche cunoștință a Bucureștilor, era o artistă de talent și foarte inteligentă, de aceea succesele ei nu erau mediocre. Odată, Gorciakof 136, cancelarul rusesc, care însoțea pe împăratul Alexandru al II-lea în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gurile. Pe vremea aceea, precum am mai spus-o în acest scurt istoric, exista cântărețul actualității, ceea ce ne lipsește astăzi. Nici unul dintre interpreții noștri de talent nu s au gândit să suprime această lipsă. La Union-Suisse făcea furori și o cântăreață franceză, anume Fanelly 30, care plăcea mult ministrului de Externe rus Gorciakof 31. Iată o anecdotă care circula pe atunci cu privire la această cântăreață și la fostul ministru de Finanțe Dimitrie Sturdza. addenda 419 Duiliu Zamfirescu și Vlahuță au colaborat intens
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noștri de talent nu s au gândit să suprime această lipsă. La Union-Suisse făcea furori și o cântăreață franceză, anume Fanelly 30, care plăcea mult ministrului de Externe rus Gorciakof 31. Iată o anecdotă care circula pe atunci cu privire la această cântăreață și la fostul ministru de Finanțe Dimitrie Sturdza. addenda 419 Duiliu Zamfirescu și Vlahuță au colaborat intens la gazeta lui D.A. Laurian, lucrând chiar în redacția acesteia, un număr diferit de ani, până prin 1884; literatura publicată de ei aici (precum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Finanțe, ci I.C. Brătianu (ad-interim), urmat apoi, ca titular, de Ion Câmpineanu; I.C. Brătianu a devenit ad-interim la Război la 20 august/1 septembrie 1877. 30. În Adevărul: Forelli. „În Cronica de duminica trecută din greșală de tipar numele cântăreței franceze Fanelly a fost tipărit Forelli“ (Constantin Bacalbașa, ibid., an. XXXV, nr. 11772, 13 august 1922, p. 2). 31. Aleksandr Mihailovici Gorceakov era cancelar al Imperiului și ministru de Externe (1856- 1882). În cabinetul lui Ion Brătianu erau doi miniștri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Prințul Gorciakof dedea un prânz la care erau invitați, pe lângă cei mai înalți demnitari și ofițeri ruși, și doi miniștri români, Kogălniceanu și Sturdza. Prânzul a decurs după toate legile solemne ale etichetei, dar la șampanie ușa se deschide și cântăreața Fanelly apare în cel mai decoltat decolteu. Aplauzele și vivaturile izbucniră, iar Fanelly, învârtindu-se nebunatic, începu să cânte una dintre cele mai ușoare canțonete al ușorului ei repertoriu. Apoi, luând un pahar de șampanie, se repede la Conul Mitiță
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
294-297, 308, 311, 312, 315, 336, 342, 351, 404, 416, 417 Epurescu (patron de restaurant): 134, 303 Esarcu, Constantin: 85, 122, 174, 196, 214 Euripide: 108 Exarhu, G.: 268 Fabius Cunctator (pseudonim): 194 Faca, Constantin: 122 Faca, Costache: 122 Fanelly (cântăreață): 378-381, 419, 420 Fazekas, Isztván: 395 Fălcoianu, Ștefan: 218 Fănuță, I.: 141 Fănuță, Natalia: 258 Fântâneanu: 298 Feder, Jean: 397 Felbariad, Miltiade: 102 Felix, Iacob: 149, 260, 337 Ferekide, Mihail: 273, 274, 277, 296, 312, 352 Ferlendis (compozitor): 284 Fiala
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]