3,002 matches
-
ai evenimentului, în general, dar și ca buni păstori, în mijlocul mulțimii. Pe o alee mai retrasă de lângă Catedrală, o limuzină neagră, înmatriculată într- un județ oarecare din Moldova. Episcopul locului coboară agale din mașină. Îmi trag mai bine pe urechi căciula tricotată, îmi așez rucsacul de pelerin în spate, mă închei cu atenție la geaca de piele uzată și udă de ploaie. Mă apropii de Sfinția Sa și-l întreb, ca „simplu pelerin”, de ce nu sunt prezenți preoți și călugări în rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am gândit că poate m-am grăbit califi cându-i pe acei tineri drept „secularizați”. Cine știe de fapt cum vor evolua în viitor ? Chiar în imediata apropiere a Catedralei, un bărbat îmbrăcat modest, încărcat cu sacoșe de rafie și cu căciulă de blană pe cap, mă întreabă cu un puternic accent moldovenesc „unde-i coada domnule ?”. Răsuflă ușurat atunci când îi comunic faptul că „încă nu au scos-o pe Sfânta, pelerinajul încă nu a început”. Ușa laterală de acces a Catedralei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâmplă acum, săracie, foamete, inundații, cutremure” și numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-a închinat la moaște. Are căciulă de blană de oaie pe cap (cușmă), bocanci grei în picioare, desagă bicoloră alb-negru de lână aruncată pe umăr - pe scurt, se înscrie perfect în stereotipul „pelerin de la țară”, pelerin „tradițional”. Reușesc până la urmă să prindă câteva cadre cu acesta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
populare moldovenești, fete și băieți deopotrivă. Unii dintre ei poartă la brâu tricolorul. O fată tremură vizibil sub bluza subțire și înflorată, un coleg ține într-o mână o torță aprinsă, iar cu cealaltă vrea să mențină în echilibru o căciulă de blană prea largă și prea înaltă pentru capul său bălai. Steagurile și un megafon, cocoțat în vârful unei prăjini de lemn, din care se revarsă de-a valma muzică religioasă, vor constitui mai târziu obiectele cele mai vânate și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
privește sacoșa umflată de plastic gri în care am introdus niște haine și o sticlă de apă : „Băiatu’, poți să intri, dar fără țigară și băutură, că altfel stricăm prietenia !”. „Am înțeles, șefule”, zic la rândul meu, frământând în mâini căciula din lână tricotată pe care o port pe cap, cumpărată de la un second-hand din zonă, căciulă pe care am scos-o respectuos din cap la contactul cu autoritatea. Aș fi vrut să-l provoc mai mult la dialog, dar mica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apă : „Băiatu’, poți să intri, dar fără țigară și băutură, că altfel stricăm prietenia !”. „Am înțeles, șefule”, zic la rândul meu, frământând în mâini căciula din lână tricotată pe care o port pe cap, cumpărată de la un second-hand din zonă, căciulă pe care am scos-o respectuos din cap la contactul cu autoritatea. Aș fi vrut să-l provoc mai mult la dialog, dar mica mea punere în scenă nu a servit la nimic, acum este ocupat să vorbească la telefon
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care unul dintre bărbații grupului îl poartă cu el de-a lungul rândului. Atunci când unul dintre pelerini flutură descumpănit caserola goală de polistiren alb, bărbatul, îmbrăcat cu cea mai bună vestă de piele pe care o are și cu căciulă neagră de miel pe cap, cam nepotrivită pentru temperatura de afară, se repede la el, prinde caserola și apoi o introduce, stângaci, în sacul negru de plastic. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe detalii despre organizarea muncii în cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poftă dintr-o țigaretă lungă, fină, pe care o ține cu grație în mâna stângă. Amestec suprem de pietate și vulgaritate, o Marie Magdalenă înainte de marea întâlnire care-i va schimba din temelii viața. Bătrânul din Botoșani, îmbrăcat ponosit, purtând căciulă militară cu urechi, asemănătoare cu cele sovietice. Mărturisește, cu regret, faptul că „acum 40 de ani oamenii care veneau aici la sărbătoare nu erau așa de strânși cu ușa ca acum ! Prea multă haină militară !”. Acest amestec de regret față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Catedrală. Sunt atras spontan de ei, am recunoscut din zbor accentul zonei, bunicii din partea tatei sunt originari din acea zonă. Femeile sunt îmbrăcate foarte gros, mai mult decât necesar, multă lână, veste lucrate manual, cizme de piele etc. Bărbații au căciulă de blană pe cap. Se vede și se simte imediat că se pregătesc pentru o probă fizică dificilă, vor intra în curând la rând, noaptea de 13 spre 14 octombrie, cea mai grea noapte. O femeie îmi spune hotărâtă, direct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
actul ritual. La ora 11.00, pelerinajul de la Curtea de Argeș atinge maxima lui desfășurare. Sunt prezenți foarte mulți pelerini locali, din satele din jur, îmbrăcați ca bunicii mei din fotografiile din anii 1960-1970 : haine de piele mirosind a naftalină, scorțoase, tari, căciuli de blană, uneori și „alendeloane” îmbătrânite, la fel ca și oamenii. Mai pot fi văzuți și țăranii din zona montană înaltă, care poartă ciorapi de lână colorați (femeile), înalți, sau căciuli de blană de oaie negre, așezate într-o parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lungul drumului către mănăstire. Nu par a fi cerșetori „profesioniști”, ci mai degrabă oameni săraci de prin partea locului, care și-au luat inima în dinți pentru a încerca mila pelerinilor. Cel mai „reprezentativ” dintre ei are dimie de lână, căciulă de oaie pe cap, cizme cu carâmb înalt în picioare - aproape imaginea unui țăran „folcloric”, desprins din „Cântarea României”. Ziua următoare mi-a arătat că, pe măsură ce drumul se apropia de mănăstire, creștea și numărul cerșetorilor „profesioniști”. Mai mult, atunci când m-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
televiziuni tabloide am putut vedea imagini filmate cu o bătrână ce sărută pios crucea de pe copac, spunând apoi convinsă că „a fost făcută de mâna Părintelui”. Grupul de la Brașov, condus de un preot de parohie, îmbrăcat... ca un preot respectabil : căciulă de blană, vestă îmblănită, barbă tunsă impecabil, are în componență mulți tineri. Unul dintre aceștia, student, fără nicio îndoială, ține în mâna dreaptă un steag tricolor. Ceea ce izbește însă este naturalețea gestului, felul în care se plimbă cu el prin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a vedea un microbuz Mercedes cu număr de Vâlcea, plin ochi cu pelerini. Par a fi oameni de la țară, coboară încet și ordonat din vehicul, sub privirea atentă a unui preot înalt, cu o barbă neagră frumos tunsă și aranjată, căciulă de astrahan, fular de lână neagră, în fine, un adevărat „preot de țară” iubit, stimat, cu responsabilitate. Ultimul bărbat din grup care coboară închide ușa microbuzului, cu zgomot, sub privirile împăcate ale șoferului rămas să moțăie în cabină, la căldură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plaseze chiar lângă raclă, pentru a beneficia de un cadru complet : raclă plus preot plus pelerini plus sărutat de moaște. Totul cinetic, plin de viață. Lângă mine se așază un preot uriaș, îmbrăcat într-un palton gros de iarnă, cu căciulă de astrahan pe cap, fular negru „regulamentar”. Cred că este un preot venit cu un grup de credincioși din parohia sa, special pentru pelerinaj. (Mai târziu s-a dovedit că presupunerea mea este exactă, se urcau într-un microbuz înmatriculat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este de culoare bleumarin închis (bleu Rembrandt) și se compune din: veston, pantalon pentru bărbați, pantalon și fustă pentru femei, cămașă cu mânecă lungă, camasa-bluza, bluzon, scurtă, cravată, pantofi și ghete pentru bărbați, pantofi și cizme pentru femei, fular, pulover, căciulă, șapca, mănuși și curea. 1. Veston (planșele nr. 1 și 2) Vestonul se confecționează din stofă, adaptată în varianta de vară și în varianta de iarnă, fiind croit drept, putin cambrat în talie, cu șliț în spate, si se încheie
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
peste partea superioară de îmbinare a benzii de susținere cu cozorocul printr-un șnur dublu, împletit din două culori, roșu antic și galben. Emblemă se montează pe locul dintre marginea superioară a cozorocului și extremă din față a calotei. 13. Căciulă (planșa nr. 5) Căciulă se confecționează din material de același tip și culoare cu scurtă. Calota căciulii are forma ovala, nu este dublată pe partea exterioară și este căptușita în interior. Clapa din fața este puțin rotunjita, iar cea din spate
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
îmbinare a benzii de susținere cu cozorocul printr-un șnur dublu, împletit din două culori, roșu antic și galben. Emblemă se montează pe locul dintre marginea superioară a cozorocului și extremă din față a calotei. 13. Căciulă (planșa nr. 5) Căciulă se confecționează din material de același tip și culoare cu scurtă. Calota căciulii are forma ovala, nu este dublată pe partea exterioară și este căptușita în interior. Clapa din fața este puțin rotunjita, iar cea din spate formează două urechi laterale
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
două culori, roșu antic și galben. Emblemă se montează pe locul dintre marginea superioară a cozorocului și extremă din față a calotei. 13. Căciulă (planșa nr. 5) Căciulă se confecționează din material de același tip și culoare cu scurtă. Calota căciulii are forma ovala, nu este dublată pe partea exterioară și este căptușita în interior. Clapa din fața este puțin rotunjita, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu bentița și nasture pentru încheierea acestora deasupra capului și sub bărbie
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
de prim ajutor combinezonul-salopeta va avea culoarea roșie. 2. Cascheta simplă (planșa nr. 5) Cascheta simplă se confecționează din țesătura tip bumbac sau poliester, de culoare roșu antic. În partea din față, central, se aplică emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă. 3. Costum de intervenție (planșa nr. 7) Costumul de intervenție se compune din: a) haină; ... b) pantalon. ... a) Haină ... Haină este de culoare gri-mustar, confecționata dintr-un material care să asigure izolare termică, protecție împotriva flacării, a acțiunii substanțelor chimice
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
Însemnul profesional pentru rever va fi confecționat din metal inoxidabil de culoare aurie. Se fixează pe reverul gulerului vestonului sau al camasii-bluza, pe ambele părți, la o distanță de 10 mm de marginea gulerului. 3. Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă (planșa nr. 9) Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă are dimensiunile 60 mm x 60 mm și se confecționează din metal inoxidabil de culoare aurie. Poate fi realizată și în varianta brodata. La partea superioară a emblemei (între lauri) este
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
inoxidabil de culoare aurie. Se fixează pe reverul gulerului vestonului sau al camasii-bluza, pe ambele părți, la o distanță de 10 mm de marginea gulerului. 3. Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă (planșa nr. 9) Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă are dimensiunile 60 mm x 60 mm și se confecționează din metal inoxidabil de culoare aurie. Poate fi realizată și în varianta brodata. La partea superioară a emblemei (între lauri) este redata (se amplasează) stema României în culorile oficiale. 4
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
la mâncare ca să fumeze o țigară În plus. Oamenii nu mai aveau bunuri, dar aveau această bucată de pâine. - Exista un fel de magazie a lagărului? - Nu exista nimic. Ce magazie? - Cum salutați când apărea un SS-ist? - Să scoți căciula, să apleci capul. Alt salut nu exista. Nu se dădea onor, nu se dădea salutul german. - Ce pedepse existau acolo? - Bătaie. În cazuri mai grave - Împușcare. Eu am văzut doar bătaie. În lagăre, chiar În baracă am văzut pe unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Morților. Când am fost atunci eram trei români, eu cu Încă doi colegi de la Hunedoara (doi colegi de breaslă), și ne-a Întrebat dacă vrem să ascultăm și Rugăciunea Morților. Am zis că da. Era iarna, frig, toată lumea era cu căciuli. Când am ieșit de acolo, Pan mi-a zis: „Dar tu ești evreu” - „Da, dar de unde știi? Nu cred că ți-am spus” - „Nu mi-ai spus, dar am văzut că toți ne-am scos căciulile din cap când se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
frig, toată lumea era cu căciuli. Când am ieșit de acolo, Pan mi-a zis: „Dar tu ești evreu” - „Da, dar de unde știi? Nu cred că ți-am spus” - „Nu mi-ai spus, dar am văzut că toți ne-am scos căciulile din cap când se cânta Rugăciunea Morților numai tu ți-ai pus-o pe cap. Eu am crescut În orașul Loich lângă cartierul evreiesc și știu obiceiurile evreiești”. Când i-am spus că n-am fost acolo, mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care se retrăgea, dacă În lagăr mai rămânea cineva, pentru că În lagăr trebuiau să rămână niște posturi care să-i execute, niște paznici... Ei, la execuțiile astea erau de obicei niște SS-iști. SS-ul, știindu-se cu musca pe căciulă rău de tot, primul lucru pe care-l făceau... nici nu știu dacă făcea colțul transportul că ei fugeau pe partea cealaltă. Despre lagărul de la Dachau nu știu mare lucru. Am stat acolo câteva zile, parcă din 17 martie sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]