4,790 matches
-
Sera: Probabil ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același punct din care observă jocul morții.) Malu: Mărul, câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu: Atâtea vitamine ale morții! Acum se dizolvă totul. E în agonie. Cred că
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
din care au fost alungate.) Malu: Ce faci? Sera: Strâng ce ai aruncat tu. Malu: Nu mai strânge. Vor încerca iarăși să fugă. Sera: Stai în colțul tău și lasă-mă să-mi văd de treabă! (Malu se reîntoarce pe canapea.) Malu: M-a trimis în colț ca pe el. Probabil ea e victima pe care trebuie s-o ademenesc și să croiesc în jurul ei lanțuri grele din fir de argint. Sera termină de adunat merele. Adună cu mătura și mărul
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
II Decorul: Aceeași cameră. Personajele: Sera, Soare, Cărare, Malu. Scena I Personajele: Sera, Soare, Cărare ( Sera face ordine în cameră. Ia merele de pe masă. Părăsește o clipă camera și se întoarce fără ele, dar cu un telefon. Se așează pe canapea și sună pe cineva.) Sera: (Vorbind la telefon.) Ciao! ... Te aștept la mine. ... Malu a plecat. ... S-a dus să prindă muște. ... E nebun. Te aștept pe la mine! (În scurt timp își face prezența în cameră un bărbat. Femeia îi
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
pot să ascund mult timp sarcina. Nici nu doresc să-l mint că e copilul lui. Ar avea drepturi mai târziu asupra lui. Soare: Ai dreptate. (Se dezlipește din strânsoarea femeii, o ia de mână și pornește cu ea spre canapea.) Vino! (Se așează unul lângă celălalt ținându-se de mână.) Soare: Am o veste bună. O să putem pleca. Mi-am găsit un loc de muncă în Austria. O să avem și locuință. M-am interesat de toate. Dacă nu ai fi
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
Îl înregistez pe numele meu și al soției. Ea rămâne să facă cu libertatea ei ce dorește printre străini. Te las. Aud pași. Cred că revine în cameră. Scena III Personajele: Sera, Soare. Sera (intrând): Am adus actele. (Merge spre canapea. Se așează lângă Soare și le oferă acestuia.) Soare: O să le pun bine. (Le așează în borseta unde avea și telefonul.) L-am sunat pe Cărare. Trebuie să ajungă. Sera: (prinzând brațul lui Soare): Între timp o să te strâng în
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
fac ce doresc cu viața mea. Soare: În acte ești soția lui. Sera: Nu o să mai fiu. Soare: Se apropie. Scena IV Personajele: Sera, Soare, Cărare. (Cărare își face apariția în cameră.) Cărare: Bună ziua! (Malu și Sera se ridică de pe canapea.) Soare: Cărare! Cărare: Eu. Soare: Ne-ai speriat. Cărare: Așa fioros arăt? Sera: Îmi era teamă că s-a întors Malu. Cărare: Atunci ar fi fost o problemă. Soare: Cu siguranță nu a prins suficiente insecte. Cărare: Nu mai râde
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
de Sera. O sărută pe frunte.) Noi plecăm. Te aștept mâine. Sera: O să vin. Aștept cu nerăbdare clipa în care o să fiu doar a ta. Soare: (În timp ce părăsea camera.) Te pup. Scena V Personajele: Sera, Malu. Sera se așeză pe canapea surâzând fericită. În cameră își face apariția Malu.) Sera: (fără să privească spre ușă) Ai uitat ceva? Malu: Nu am uitat nimic. Am prins suficiente insecte. Sera: Malu? Malu: Dar cine credeai că este? Așteptai pe cineva și eu te-
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
VIII. AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2), de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Azi, duminica (3) Poveste neterminată (2) Emilian Oniciuc- 07.04.2017 Gândul meu foarte panicat de aparenta prezență a Oanei pe canapea, îmi tulbură și mai tare privirea, îndreptându- mă șovăitor spre frumoasa blondă. Pe măsură ce mă apropiam am simțit un ghimpe în gât, dar privirea- mi tulbure începea să se limpezească... Cu un zâmbet ușor, ștrengăresc, se prezentă scurt: - Sabina! Aș fi
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
întrerupt de hohotele ei minunate de râs, ușor timbrate de țigări sau de ce- o mai fi... Citește mai mult Azi, duminica (3)Poveste neterminată (2)Emilian Oniciuc- 07.04.2017Gândul meu foarte panicat de aparenta prezență a Oanei pe canapea, îmi tulbură și mai tare privirea, îndreptându- mă șovăitor spre frumoasa blondă. Pe măsură ce mă apropiam am simțit un ghimpe în gât, dar privirea- mi tulbure începea să se limpezească... Cu un zâmbet ușor, ștrengăresc, se prezentă scurt:- Sabina!Aș fi
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Absolventă a Facultății de Litere (Universitatea București) - Departamentul Studii Culturale Europene (2005) Fragmente din proza premiată, intitulată „Cerceii săi foarte strălucitori”: „O suni pe fosta ta prietenă, te gândești că e mai comod așa, poate că și ea stă pe canapeaua ei și se gândește că ar vrea să mângâie pielea unui bărbat. Poate bărbatul ăla vei fi chiar tu, așa cum ai fost de atâtea ori. E ca atunci când vrei ceva de mâncare, rapid, comod și care să îți placă. E
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
și comanzi tot ce-ți trece prin cap, fără să te gândești la consecințe, fără să te simți vinovat pentru chestiile alea artificiale și nesănătoase. Vocea femeii e plictisită. Se mai înviorează puțin pe parcursul conversației, ți-o imaginezi, întinsă pe canapea, într-o lenjerie minusculă, jucându-se cu șuvițele de păr, zâmbitoare. Conversația continuă, glumiți, flirtați, simți dorința din vocea ei și pentru tine asta începe să fie de ajuns. Nu mai e fast-food, e fast-talk. Nu e sex prin telefon
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
să ți se pară tot mai suficientă conversația asta. Știi că ai fi putut să o ai din nou, dacă ai fi vrut și te bucuri să rămâi cu victoria asta, ți se pare cea mai bună opțiune. Mângâi pielea canapelei care acum s-a mai încălzit și zâmbești mulțumit. Încerci să închei discuția, te retragi delicat și pe măsură ce femeia pare tot mai nerăbdătoare să audă că o aștepți pe la tine, că ți-e dor de ea și de vremurile frumoase
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
foarte amuzante, începând de la vârsta de șase luni, dar voi relata doar una, din povestea bunicii „Secretul”: „Când mă duceam cu bunul Florin pe la ea, după amiaza, când venea de la grădiniță (la trei anișori) ne punea să ne așezăm pe canapea și ne spunea: - Să stați cuminți, să nu faceți gălăgie, că mă doare capul, să desenați frumos ... Ne dădea câte o coală de hârtie să desenăm, apoi ne controla. Nu ați făcut bine, fiți mai atenți. Ia să-mi spuneți
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
ei, în care avea speranța împlinirii celui de al doilea plan, nu era de găsit... Când toată așezarea era cuprinsă de întuneric, bărbatul a tras-o de mână și a târât-o în mașină, avertizând-o să stea întinsă pe canapeaua din spate și să nu privească pe geam. A condus atent pe panta abruptă, cu viteză redusă și fără să aprindă luminile, până a ieșit din curte și a oprit imediat. După ce a închis porțile, a demarat în forță, fără ca
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
Iuliana să își dea seama în ce direcție se îndreaptă. A realizat doar ca nu traversează o localitate și că se întâlnesc destul de des cu mașini de tot felul, după zgomotul motoarelor și lumina farurilor. Când s-a întins pe canapea, a simțit rucsacul aruncat cândva acolo și l-a mângâiat plină de speranță, rugându-se Domnului să aibă posibilitatea de a găsi telefonul și de a-l folosi. Nu avea curaj să umble în el. Ochii omului de la volan se
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNGERUL ROZ Gătită în roz bombon, În costumul de bonton, De Florii, veni Silvica În vizită la bunica. În căruțul-oușor Dormea fata somn ușor. Întins-apoi pe canapea Ea tare se răsfăța! Era la prima vizită Și venise obosită, Însă zâmbea fericită, Simțea că e ocrotită. Cuminte a stat la poze În hăinuțele ei roze. Lângă părinți, lângă bunici, Pe care îi făcuse fericiți! Ușor, apoi pe înserate
ÎNGERUL ROZ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374964_a_376293]
-
Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic” iar “Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat” se transformă în gestul întinderii așternutului pe o canapea extensibilă după o suită de alte gesturi devenite stereotipii, ritualuri mecanice ale femeii no name din zilele noastre. Această mecanică a treburilor mărunte, feminine, zilnice, spălatul vaselor, gătitul mâncării, ordonarea lucrurilor, împăturirea șervetelor, iată că devin cadru claustrofob unei situații
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
să-l urmeze, apoi fiecare s-a urcat în propria mașină . După zece minute se aflau în apartamentul lui Petre. Camera de zi care era și sufragerie era mobilată simplu, pe peretele care despărțea sufrageria de dormitor se afla o canapea din piele cu două fotolii la fel îmbrăcate, așezate în capetele canapelei în unghi ascuțit față de aceasta. O măsuță joasă cu blat din sticlă pe care Petre, ajutat de Olga, pusese o sticlă cu coniac de cinci stele, pahare , o
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374095_a_375424]
-
zece minute se aflau în apartamentul lui Petre. Camera de zi care era și sufragerie era mobilată simplu, pe peretele care despărțea sufrageria de dormitor se afla o canapea din piele cu două fotolii la fel îmbrăcate, așezate în capetele canapelei în unghi ascuțit față de aceasta. O măsuță joasă cu blat din sticlă pe care Petre, ajutat de Olga, pusese o sticlă cu coniac de cinci stele, pahare , o sticlă cu apă minerală și două cești cu cafea, se găsea în fața
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374095_a_375424]
-
în unghi ascuțit față de aceasta. O măsuță joasă cu blat din sticlă pe care Petre, ajutat de Olga, pusese o sticlă cu coniac de cinci stele, pahare , o sticlă cu apă minerală și două cești cu cafea, se găsea în fața canapelei. Cei doi au luat loc, canapeaua era moale, plăcută la atingere, dădea o stare de confort. Un timp au stat stânjeniți, încercau să spună ceva, se opreau, sau începeau să vorbească amândoi odată. Olga a fost prima care a pus
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374095_a_375424]
-
măsuță joasă cu blat din sticlă pe care Petre, ajutat de Olga, pusese o sticlă cu coniac de cinci stele, pahare , o sticlă cu apă minerală și două cești cu cafea, se găsea în fața canapelei. Cei doi au luat loc, canapeaua era moale, plăcută la atingere, dădea o stare de confort. Un timp au stat stânjeniți, încercau să spună ceva, se opreau, sau începeau să vorbească amândoi odată. Olga a fost prima care a pus o întrebare directă, aștepta un răspuns
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374095_a_375424]
-
prea serioase, ca să se rezolve doar cu whisky. Se ridică, închide biroul în urma lui și pleacă, în grabă, spre casă. Încăpere tapetată cu rafturi cu cărți, biblioteca locuinței lui Lucian. Ambient clarobscur, birou din lemn masiv, probabil mahon; fotolii și canapea din piele verde închis. Barul este mascat într-un glob pământesc gigant: n-ai zice că te afli în habitatul unui frizer - și, de fapt, nici nu te afli. Salonul de coafură și de cosmetică este doar ceea ce îi aduce
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
pe moment pumnul său...ca argument! Candidatul... El ?! E omul cu morală, cu principii serioase. Vindea mult și cu foloase „gogoașa” electorală. Calificarea „șefei” În postura de comandă trebuie să ai studii „grele”. Pe ea îns-o recomandă practica pe „canapele”!!! D-aia l-ai ales! Stă în turnul de ivoriu fără lift și fără scară. Să-i vorbești,e iluzoriu. El e „sus” iar noi proști iară! Sperietoarea Om de paie pus în lan, îngâmfat fără măsură crede ca un
EPIGRAME ( 3 ) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375369_a_376698]
-
rugămintea să-mi permiteți să vă felicit pentru modul rafinat în care v-ați aranjat încăperea! Într-adevăr, celula fusese lărgită prin spargerea unor pereți, iar acum, fiind dotată cu televizor, covoare și carpete cu vestita răpire din serai, plus canapele și o masă de poker acoperită, conform standardelor, cu postav verde, părea mai ceva decât o cameră de hotel cu cel puțin cinci stele. - Gabore lasă vrăjelile că ți-a ieșit și ție de-o ciorbă din asta! Mai bine
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
o mie de fețe și sora ta suferă de o formă foarte perfidă și periculoasă. Va trebui să avem încredere în profesionalismul lui! concluzionă ea, oftând. - Închide ușa, draga mea! Așează-te aici, lângă mine! Lea se așeză liniștită pe canapeaua de piele neagră, privindu-l drept în ochi. - Se pare că vrei să- mi spui ceva foarte important, judecând după crisparea de pe chipul tău! S-a întâmplat ceva, tată? - Credeam că eu trebuie să-ți pun întrebarea asta, dar e
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]