33,486 matches
-
întîmplă, dregătorii făceau politică, neguțătorii își vedeau de afaceri, tinerii de dragoste și țăranii de ogorul lor. Numai istoria știa că nu va mai duce multă vreme povara acestui stîrv în descompunere, neamul acesta care are toate însușirile în afară de cea capitală: instinctul statal. Crima elitelor conducătoare românești constă în pierderea acestui instinct..." Să punem, în loc de instinct statal, autoritate, și vom vedea că istoria se repetă. Nu istoria atotștiutoare pe care o așează Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Ted... o știi? A ieșit în 2001.) Nu e un ecou din Plath. E vorba de un poem personal despre îngrijirea cuiva care are o depresie. L.V. Menționezi România de câteva ori în poeme. Presupun că ai vizitat țara și capitala ei. Înțeleg că părinții tăi veneau din Odesa. Ai rude cumva în România? Îmi amintesc poemele lui Carol Rumens despre Rusia. Ai fost acolo? E un spațiu care te interesează? E.F. Am văzut România acum câțiva ani, într-o vizită
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
pe acești vigilenți de ultimă oră că talentata arhitectă și femeia deosebit de frumoasă care este fiica d-lui Seculici chiar merită un naș de marcă. Faptul că acesta s-a întâmplat să fie Traian Băsescu (pe atunci, primarul general al Capitalei) cred că e la fel de onorant - și cu siguranță extrem de plăcut - și pentru purtătorul celei mai faimoase șuvițe din România. Ce nu s-a spus în articolele de presă și în reportejele insinuante de televiziune este că dl Seculici stă pe
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
travestit în mecena, aflat sub acoperirea Asociațiilor umanitare non-profit, al funcției de Înalt Demnitar ONU sau chiar al poliției . "Toți proorocii-s mincinoși..." Știm acum că justiția nu e oarbă, doar și-a pus lentile de contact...Astfel, într-o capitală occidentală, democrația se întinde până spre "cele mai înalte culmi" ale libertinajului sexual. Porte Dauphin din Paris nu este departe de surorile sale din Manila, Hong -Kong, Haiti... Citind Proorocii..., mi-a venit în minte ce spune același Călinescu: atât
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
atît de tare încît să presupună o crimă. Să nu uităm că ne aflăm la mijlocul anului 1991. Este greu de crezut că autoritățile de la București, aflate în goană disperată după recuperarea onorabilității pierdute ca urmare a acțiunilor minerești din centrul capitalei, și-ar fi putut permite riscul asasinării unei somități a vieții științifice internaționale ca urmare a publicării unui interviu (e drept, incendiar), acordat revistei "22" (în momentul asasinatului, Culianu renunțase de cîteva luni la rubrica de comentarii politice din revista
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
care îl reprezintă punerea în scenă, în premieră italiană, a Oedipe-ul enescian. A rezultat un spectacol de o impecabilă construcție muzicală, un spectacol valabil din punct de vedere scenic-regizoral. Premiera a avut loc la data de 7 ianuarie la Cagliari, capitala Sardiniei, localitate situată în Sud-ul insulei. Interesul, entuziasmul pentru opera enesciană au fost impresionante. Spectacolul de premieră a fost răsplătit cu prelungite urale; urale pentru întreaga echipă a realizatorilor; ...pentru Ștefan Ignat - Oedipe-ul său a fost ovaționat la scenă
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
Lawrence Foster la conducerea formațiilor Operei din Monte-Carlo și în compania unei ilustre echipe de soliști; poate fi comparat cu realizarea mai recentă a coproducției susținute de cele două mari case care sunt Deutsche Oper - Berlin și Wiener StaatsOper din capitala Austriei. La Cagliari a fost creat un eveniment de cultură, de autentică rezonanță europeană. Iar aceasta nu din motive conjuncturale, din simpatie specială față de români, de țara, de cultura noastră. A existat însă conștiința profesională a faptului că publicului îi
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
înfoia de-o boare/ De viață, se-nmulțea."). Aplauze pentru Iancu Dumitrescu La împlinirea vârstei de 60 de ani, compozitorul român Iancu Dumitrescu, apreciat (mai ales în alte țări decât în România) pentru muzica sa experimentală a fost sărbătorit în capitale ale muzicii ca Paris, Istanbul, Londra, Bruxelles și chiar București. Opinii ale iubitorilor muzicii sale (unii dintre ei - specialiști cu autoritate) sunt reunite într-o broșură edificatoare, difuzată simultan la Londra, Milano, Paris și München. Lipsă de reacție Recentele alegeri
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Nu stă lumea toată doar în spinarea unui singur om. l Aceleași tînguiri și nostalgii după o lume literară egalitară, în articolul lui Ovidiu Pecican din Tribuna cluneană nr. 58: pămîntul fuge de sub picioarele provinciei culturale, în vreme ce acela de sub tălpile Capitalei se îngrașă. Doar că dintre editurile beneficiare de avantaje și priorități, citate de Ovidiu Pecican, două sînt din provincie, Polirom la Iași iar Paralela 45 la Pitești. Și-au deschis ele filială în Capitală, dar asta nu înseamnă decît că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
provinciei culturale, în vreme ce acela de sub tălpile Capitalei se îngrașă. Doar că dintre editurile beneficiare de avantaje și priorități, citate de Ovidiu Pecican, două sînt din provincie, Polirom la Iași iar Paralela 45 la Pitești. Și-au deschis ele filială în Capitală, dar asta nu înseamnă decît că au spirit comercial. l în același număr de revistă, Letiția Ilea se întreabă la ce folosesc topurile precum cel din numărul nostru de Anul Nou, "atunci cînd e vorba de poezie, care este suferință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Nu întîmplător, întîlnirea "R.l." din 2 martie, are ca temă starea bibliotecilor. Aflate în, dacă putem spune așa, criză cronică. Din lipsa banilor, localurilor și, nu în ultimul rînd, a interesului oficialității. E de mirare că primarul general interimar al Capitalei abia acum, la semnalele presei, a catadixist să promită un punct pe ordinea de zi a viitorului Consiliu dezbaterea problemei celei mai mari biblioteoci de împrumut din subordinea sa? Oficialii noștri stau la fel de prost la capitolul cultură cum stau la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
conspirație internațională împotriva lui Eminescu: faptul nu este inocent, susțin aceștia, căci distrugerea poetului național înseamnă distrugerea scumpei noastre patrii. Cu toată seriozitatea o persoană cu pretenții de cultură mi-a povestit că acum un an aproximativ a circulat prin capitala patriei o mașină pe care era scris cu litere de-o șchioapă "Eminescu, sifiliticul". Când am formulat îndoieli asupra realității celor povestite, am fost pe loc țintuit la stâlpul infamiei. De aceiași reacție am avut parte și în 1993 la
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
zi, domnul Alexandrescu intră în birou și zise: - Marinache, vreau să discut ceva serios cu tine. De când Slobozia a fost legată la rețeaua de cale ferată, orașul prosperă și se dezvoltă pe zi ce trece. Am auzit că va deveni capitala județului, așa că m-am gândit să-mi extind afacerile acolo. În acest sens voi deschide la Slobozia o prăvălie, voi construi un mare depozit și voi sprijini mai mulți întreprinzători să lucreze pentru mine, în punctele de lucru pe care
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
o țesătorie de covoare persane. Aici, băiatul patronului se îndrăgostise de ea și a cerut-o de soție. Bucureștiul și noile condiții de trai, incomparabile cu cele din Ciulnița, precum și modul în care o curtase tânărul, crescut de mic în capitală, au făcut ca Veta să nu îl refuze. S-au căsătorit și în scurt timp, Veta a născut o fetiță. Referință Bibliografică: MOȘ MACHE cap.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Școala de Muzică Nr. 1 din București (secția canto clasic). Apoi, până la pensionare a fost un reputat solist la teatrele de operă din Iași, Constanța, Aachen și Lübeck (Germania), la Opera Națională din București, și la Filarmonica „George Enescu” din Capitală. Publică, între timp, în diverse publicații poezie. Versul său se recomandă printr-o bună stăpânire a prozodiei, are și curajul de a inova, tematic glisând între atitudini patriotice și virulență socială. A colaborat cu toate Operele din țară ca solist
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
cu o întâlnire romantică, după ani de separare, între Corina și Tudor și cu despărțirea lor (temporară, presupuneau). Discursul degajă, subliminal, o puternică senzație de așteptare înfrigurată, de teamă, de anxietate latentă, mai cu seamă că Tudor trăiește departe, în capitală, suferă de o boală incurabilă, nu răspunde la apelurile telefonice ale Corinei. Mecanismele de autopropulsare textuală funcționează din plin, prevestind apropierea dramei. Și, într-adevăr, într-o anume zi, aceste tensiuni îl ocultează pe Eros și îl aduc, brusc, în
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
de tinerețe. Oricum însă subiectul mă interesează și ori de cîte ori găsesc o carte pe această temă o citesc de îndată ce am timp. Și totdeauna cu delicii de parcă aș fi un bucureștean get-beget și nu un moldovean adoptat aici în Capitală. Tocmai, de aceea, m-a bucurat să citesc (de fapt să recitesc) vechea, foarte vechea carte a lui Dimitrie Papazoglu Istoria fondărei orașului București, recent reeditată, în colecția "Restitutio" a Editurii Minerva de dl Marcel-Dumitru Ciucă. Și dl Ciucă, arhivist
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
a putea reconstitui începuturile orașului care îi erau, se vede bine, foarte aproape de inimă. S-a făcut remarcat și prin acidele pamflete în versuri, publicînd în revistele umoristice (ca, de pildă, în Nichipercea a lui N.T. Orășanu). Dar lucrarea sa capitală a fost Istoria fondărei orașului București din 1891, lucrare tipărită în fascicole (27 la număr) care se vindeau cu 10 bani exemplarul. A mai publicat alte două broșuri avînd același subiect, dar le-a înglobat apoi în aceasta care socotea
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
tatălui său... Ea poate fi mai curînd considerată ca o carte de amintiri sau de memorii. Lăsînd la o parte greșelile provenite fie din o închipuire romantică, așa cum vrea să facă din Biserica Dobroteasa cel mai vechi lăcaș religios al Capitalei și din familia Năstureilor, scoborîtori direct din daci, sau interpretarea uneori arbitrară a textelor vechi, ceea ce îi aparține în propriu cu lucruri trăite și văzute sunt pline de farmec". Să luăm, deci, cartea lui Papazoglu drept ceea ce a fost: o
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Piața 1848, după identificarea editorului, n.m.), unde, în toate primăverile, acolo, în sălcii, bucureștenii auzeau cîntecul cucului. Aceasta au apucat-o și cei ce au trăit pînă la 1880". Vorbind de fortăreața din vechime care era Bucureștiul pe vremea cînd capitala era la Tîrgoviște, autorul precizează că "pe la Văcărești și Vitan nu putea trecea vreo oștire, căci erau bălți și mari mocirle ale Dîmboviței și ale bălții Colentinei (colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
căci erau bălți și mari mocirle ale Dîmboviței și ale bălții Colentinei (colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această citadelă sau întărire de apărare atît a Bucureștiului cît și a căilor de invazie a capitalei de atunci, Tîrgoviște. Sînt menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această citadelă sau întărire de apărare atît a Bucureștiului cît și a căilor de invazie a capitalei de atunci, Tîrgoviște. Sînt menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
familia Ipsilanti. Ea este situată în marginea bălții Colentina, unde a fost, pînă la 1820, tipografie și fabrică de tistimeluri pentru tipărirea florilor colorate pe basmale. Acolo era și cea mai vestită apă a ceșmelelor Mărcuții, de unde se aducea în Capitală pentru domn și toți boierii cei mari. Fabrica s-a mutat mai în urmă la Cișmigiu, în locul unde astăzi sunt casele generalului Florescu, iar tipografia în palatele lui Mavrogheni, lîngă ceșmeaua cu acest nume, în capul Podului Mogoșoaiei". Mînăstirea Plumbuita
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
ca o pildă de locuitorii părților țării; însă se osîndeau numai cei cu renume de ucigași și femei otrăvitoare". În altă parte, se menționează tot despre Tîrgul Moșilor că se organiza doar odată pe an, în luna mai, la marginea Capitalei. "O dată cu ivirea florilor și înverzirea pomilor, se adunau din toată țara locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se aducea cu sacaua trasă de un cal, alimentîndu-se de la cișmelele orașului. Iluminatul Capitalei se făcea cu lumînări de seu în felinare iar boierii umblau noaptea cu masalaua alcătuită din zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]