6,961 matches
-
a tranziției postcomuniste este un nou management și nu o nouă formă de proprietate. Paradigma managerială - cu recomandarea expresă a restructurării economice ca prioritară în raport cu privatizarea, adică cu restructurarea proprietății - a avut o soartă neobișnuită de-a lungul tranziției către capitalism a României, pentru că pe parcurs a fost abandonată în favoarea paradigmei privatizării, sub presiune occidentală, iar apoi, când presiunea occidentală a revenit la paradigma managerială, România a insistat să rămână în interiorul celei a privatizării. Întrebarea fundamentală la care trebuia răspuns imediat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în favoarea paradigmei privatizării, sub presiune occidentală, iar apoi, când presiunea occidentală a revenit la paradigma managerială, România a insistat să rămână în interiorul celei a privatizării. Întrebarea fundamentală la care trebuia răspuns imediat după prăbușirea comunismului era: Ce este definitoriu pentru capitalism: o formă specială de management sau o formă specială de proprietate? Răspunsul dat în România acestei întrebări a fost diferit de cel dat în alte societăți. După cum am mai spus, victoria revoluției anticomuniste din România a adus societatea românească în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
De fapt, în afară de Bulgaria și țările fostei URSS, nici o altă societate postcomunistă nu a mai dispus de un grad de libertate suplimentar. Ceea ce a constituit avantajul competitiv al RDG, Poloniei, Cehoslovaciei sau Ungariei în trecerea relativ lină de la comunism la capitalism a fost intervenția capitalului străin, susținut puternic de politica occidentală. Investițiile masive de capital occidental în primii ani de după comunism le-a asigurat acestor țări un avantaj competitiv în perioada postcomunistă. Dar, în același timp, le-a redus gradul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care a fost utilizat acest capital decât în mărimea lui. Căci, în vreme ce România a integrat investițiile străine directe de capital privat în economia socialistă, Ungaria le-a utilizat pentru a-și transfera, treptat, o parte din economie dinspre socialism spre capitalism, acceptând un sector privat al economiei de dimensiuni semnificative cu ani buni înainte de renunțarea la comunism în politică. Unul dintre rezultate a fost că, la sfârșitul anului 1989, România avea o economie socialistă unitară care îngloba un volum relativ mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialistă și una majoritar capitalistă, care creștea în interiorul celei dintâi. Al doilea rezultat semnificativ din punct de vedere politic a constat, însă, în faptul că clasa politică maghiară nu a mai dispus de nici un grad de libertate suplimentar. Trecerea la capitalism, în Ungaria, nu a însemnat decât asigurarea supremației unei părți deja existente a economiei maghiare, cea capitalistă, asupra celeilalte, cea socialistă. Germania de Est a parcurs același proces de transformare economică într-un timp mult mai scurt, abandonând pur și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost de fiecare dată mai manifest în domeniul privatizării. Prima forță politică venită la putere după comunism, Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, considera privatizarea o anexă necesară și benefică pentru o economie privită drept un soi de „capitalism de stat”, fără a fi, însă, denumită în acești termeni. Dominată social și politic de combinația dintre managementul industrial și proletariatul industrial și în acord cu „viziunea” intelectualității tehnice cu privire la căile de dezvoltare economică și socială a țării, alegerea făcută
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de stat. Între acestea se situa o „zonă gri”, destinată cu prioritate restructurării. Cine anume urma să restructureze această „zonă gri” rămânea o opțiune deschisă care depindea în mare măsură de resursele disponibile. În raport cu această zonă, tehnocrația industrial-administrativă a viitorului capitalism de stat era dispusă să facă concesii atât capitalului internațional, cât și celui autohton, pe măsură ce acesta din urmă se va dezvolta și va avea suficientă forță financiară. Această concepție a stat la baza primului mare proiect de privatizare și reformă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru a liberaliza piața. Au fost puternic susținute în acest demers de cancelariile occidentale și de instituțiile financiare internaționale, mai ales FMI și Banca Mondială, care au finanțat cea mai mare parte a restructurării economice românești. Strategia centrată pe construirea capitalismului prin restructurarea industriei socialiste, urmată, fie și selectiv, de privatizare, a fost înlocuită de strategia privatizării „cu orice preț”, restructurarea rămânând să fie inițiată de noii proprietari. Această nouă strategie dezavantaja net managementul industriei de stat, care a încercat să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se pare că marea industrie capitalistă de nivel mondial continuă să se bazeze, pentru asigurarea unei profitabilități mai ridicate decât media globală, mai puțin pe propriile calități, cât pe mecanismele de absorbție a resurselor din venitul statului. Rezultatul este un capitalism care în loc să producă resursele necesare dezvoltării, mai degrabă le absoarbe din societate. Iar aceasta se întâmplă chiar la nivelul nucleului dur al economiei de tip capitalist, cel al marilor întreprinderi industriale. Nu este o rețetă nouă pentru dezvoltarea de tip
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de care dispune mica burghezie. Iar această piață este în continuă creștere. Rolul ei fundamental este să permită gestionarea resurselor acumulate de mica burghezie din economia de piață în sistemul economiei de tip capitalist. Procesul implică o ofensivă continuă a capitalismului propriu-zis împotriva simplei economii de piață. Economia de piață „simplă” este economia întreprinderilor mici și mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere că small is
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aveau mari îndoieli că sofisticata construcție industrială realizată de comuniști în patru decenii avea resursele necesare pentru a se adapta la o asemenea schimbare de mecanisme comerciale și de finanțare, și mai degrabă era dornică să construiască un soi de „capitalism de stat” intermediar, care să le permită preluarea deciziei economice în condiții de autonomie cât mai largă, dar și menținerea accesului la resursele globale ale societății pe cale administrativă - o cale pe care o cunoșteau foarte bine - și nu prin intermediul pieței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rapidă era imposibilă în primul rând pentru că lipsea capitalul necesar. Acest capital nu se găsea nici în economia românească - și, chiar dacă se găsea pe piața internațională, el era și neinteresat de economia României, și inaccesibil politicienilor și industriașilor români. Construirea capitalismului românesc pornea cu stângul încă din 1990, înainte de toate, din motive tehnice - lipsa capitalului necesar. Al doilea factor era de natură sociologică: lipseau capitaliștii. Acest factor a fost ignorat vreme de aproape un deceniu, până când tocmai instituțiile financiare internaționale - mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a „naturii umane” capitaliste, are aceeași valoarea explicativă scăzută. Pentru a salva deopotrivă paradigma și ideologia, au fost inventate două ideologii adiacente. Una, cea a „voinței politice”, afirma simplu și eficient că, în vreme ce majoritatea populației României este potențial orientată spre capitalism (de vreme ce este europeană etc.), ea este împiedicată în această evoluție a sa de lipsa de voință politică a noilor conducători ai țării de a accepta capitalismul ca soluție economică și politică a tranziției. Cum nici o revoluție nu preschimbă radical elitele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice”, afirma simplu și eficient că, în vreme ce majoritatea populației României este potențial orientată spre capitalism (de vreme ce este europeană etc.), ea este împiedicată în această evoluție a sa de lipsa de voință politică a noilor conducători ai țării de a accepta capitalismul ca soluție economică și politică a tranziției. Cum nici o revoluție nu preschimbă radical elitele, ci doar le modifică funcționalitatea în raport cu un nou proiect de societate definit politic, această explicație a prins atât în interior, cât și în exterior, dacă nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
A fost nevoie de 10 ani, de o instituție de talia și autoritatea Băncii Mondiale și de un economist laureat al Premiului Nobel pentru economie - deci dificil de contestat - aflat la vârful structurii ierarhice a legitimării și cunoașterii în sistemul capitalismului dezvoltat pentru ca explicațiile ideologice cu privire la „lipsa de voință politică” și „rețeaua fostei Securități” să poată fi ignorate și contrazise legitim. Noua abordare implica faptul că o economie capitalistă de piață se face nu numai cu instituții moderne ale pieței și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioadă, România privatizează la nivelul micului capital. De altfel, din aceste 2.726 de societăți, trei sferturi sunt mici. Asta nu înseamnă că, în acești primi ani - ai dominației politice a stângii (FSN, FDSN, PDSR), considerată „neocomunistă” -, România nu construiește capitalismul. Dimpotrivă, o face într-un ritm extrem de alert și cu costuri foarte mari. În primul rând, îl construiește instituțional; în al doilea rând, și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor. Aceasta a fost cea de a doua etapă a formării clasei capitaliștilor români, momentul în care se trece la luarea în proprietate a capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, dar și regional. În a doua jumătate a primului deceniu postcomunist, România începe să se diferențieze de alte țări foste socialiste tocmai prin această particularitate - capitalismul românesc are capitaliștii săi. Este adevărat că denumirea li se potrivește doar parțial, căci au o serie de particularități. În primul rând, fluturele capitalist iese din gogoașa economiei socialiste mai are încă nevoie de stat, pentru a supraviețui și a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o victorie inutilă, căci evoluțiile politice începeau deja să ia o turnură defavorabilă capitaliștilor români. O nouă tranziție, orientată spre integrarea europeană, începea să ia locul deceniului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o victorie inutilă, căci evoluțiile politice începeau deja să ia o turnură defavorabilă capitaliștilor români. O nouă tranziție, orientată spre integrarea europeană, începea să ia locul deceniului de tranziție către capitalismul autohton. A fost un deceniu de restructurări masive și de construcție protocapitalistă. În acest deceniu, împreună cu tehnicienii și managerii fostei economii socialiste, clasa politică a tranziției a reușit să dea naștere și să asigure creșterea unei noi clase sociale, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice și financiare europene, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Este un moment de cotitură nu numai în politica postcomunistă a României, dar și în istoria țării. Schimbarea de guvern din decembrie 1999 a echivalat cu sfârșitul unei perioade istorice, a afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea capitaliștilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cotitură nu numai în politica postcomunistă a României, dar și în istoria țării. Schimbarea de guvern din decembrie 1999 a echivalat cu sfârșitul unei perioade istorice, a afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea capitaliștilor români în primul deceniu al tranziției a fost posibilă pentru că, spre deosebire de alte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale „capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997 însă, situația începe să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor străine directe în România crește de 7 ori (!), ajungând la 1,3 miliarde $, iar a celor din Ungaria nu mai atinge decât 1
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Columna s-a vândut tot ce se putea vinde, Adevărul Economic, Nr. 6(669) Abercrombie et al, The Dominant Ideology Thesis, Oxford University Press Adăniloaie, N, Berindei, Dan, 1967, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei RSR, București Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Humanitas, București Amin, Samir, 2004, „U.S. Imperialism, Europe, and the Middle East”, în Monthly Review, November Antohi, Sorin, 2003, „Interviu acordat lui Florin N. Calcea”, Evenimentul Zilei, 26 iulie 2003 ApR, 2000, Manifestul celei de a treia Republici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]