5,278 matches
-
în 2 trioze fosfat; izomerizarea celor două molecule le face metabolic echivalente. Reacția oxidativă a glucozei catalizată de triozo-fosfat dehidrogenază transformă echivalentul reducător din trioză în NAD+ cu formare de NADH. Energia eliberată în această etapă oxidativă este conservată prin captarea unui fosfat anorganic și introducerea lui în 1,3 difosfoglicerat. Acesta la rândul lui transferă grupul fosfat pe ADP, formând ATP și 3-fosfoglicerat. După mutarea fosfatului restant la poziția 2, produsul este deshidratat de către enolază, producând al doilea intermediar înalt
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
a glucozei. 5.2.1. La nivelul hepatic: Scade utilizarea glucozei, glicoliza fiind limitată numai la sinteza de acid oxaloacetic (necesar pentru inițierea ciclului Krebs) și α glicerol-fosfat (necesar procesului de esterificare a excesului de acizi grași preluați de ficat). Captare crescută de acizi grași liberi pentru sinteză de corpi cetonici (prin β-oxidare) sau reesterificare la trigliceride ( cu sinteză de VLDL), compuși care vor fi eliberați în circulație. Neoglucogeneză din: 1) aminoacizii rezultați din catabolismul proteinelor hepatocitare și musculare, 2) glicerolul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
au fost identificați la om în stratul receptor (celulele pigmentare) și stratul neuronal retinian. Studii efectuate pe culturi de celule endoteliale și pericite obținute din retina bovinelor au identificat prezența receptorilor IGF1 și o creștere de circa 5 ori a captării timidinei în ADN după stimulare cu IGF1. Se pare că IGF1 provine majoritar din plasmă decât din sinteză in situ. Studii efectuate pe culturi celulare atestă că la nivel renal, IGF1 este sintetizat de celulele principale ale tubului colector și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
care se adaugă cura de ape minerale direct de la izvoare, care după indicația medicilor trebuiesc consumate de trei ori pe zi, cu cca 1-1/2 oră Înaintea servirii meselor. Cu toate că În anii din urnă, grija pentru mai buna captare și amenajare a izvoarelor de ape minerale a crescut foarte mult, totuși se Înregistrează o aglomerație destul de mare În sezonul estival (iunie - septembrie) În special la izvoarele 5, 12 și 24, unde turiștii stau la coadă În fiecare zi, penru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o primă etapă, insulinorezistența musculară deviază fluxurile metabolice de la mușchi (principalul consumator de glucoză) către alte sectoare celulare. Întrucât funcția primordială a adipocitului este aceea de a depozita trigliceride, hiperinsulinismul, indus de insulinorezistența musculară și discreta hiperglicemie ocazionată de scăderea captării glucozei în mușchi, va realiza o condiție ideală pentru expansiunea țesutului adipos. Această expansiune (câștigul ponderal poate depăși uneori 5 Kg/an) nu ar fi posibilă dacă adipocitul nu ar fi sensibil la insulină. Rolul diabetogen al excesului ponderal survine
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
AGL în inducerea insulinorezistenței este bine documentat (28, 91). Moore și col. (67) au demonstrat că o creștere a AGL plasmatici similară cu cea întâlnită postprandial și în prezența unei insulinemii normale conduce (la persoanele hiperglicemice) la o inhibiție a captării hepatice a glucozei, asociată cu o creștere a debitului hepatic de glucoză (74). Determinanții genetici ai insulinorezistenței sunt căutați cu insistență din ce în ce mai mare. Mai multe cercetări analizate recent de Goodarzi și col. (21) indică o asociere între unele componente de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
formarea unei prime impresii favorabile și gestionarea relației cu o clasă nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
militare etc., tot așa remarcăm la cei mai mulți dintre profesori anumite aspecte paraverbale specifice (dicția clară, intensitatea vocii ușor ridicată, vorbirea fluentă, vocea caldă când oferă explicații). Alături de ceilalți parametri paraverbali, înălțimea și timbrul vocii profesorului joacă un rol important în captarea atenției elevilor, în convingerea și rezonarea afectivă. Pe fondul unei stări de emotivitate, creșterea sau scăderea timbrului vocii în sala de clasă poate crea o stare de oboseală, iritare și de disconfort elevilor. De asemenea, copleșiți de cerințele multiple, unii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea și scăderea intensității vocii reprezintă una dintre cele mai ușoare și recomandate posibilități de captare a atenției elevilor. Profesorul care deține competența comunicării paraverbale știe cum să-și folosească vocea pe parcursul susținerii discursului. Este bine ca reglarea intensității vocii profesorului să se realizeze în funcție de caracteristicile acustice ale sălii de clasă, contextul spațial, mărimea grupului de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de temperament ale individului și, prin urmare, un sangvinic va avea un ritm vioi în expunere mult mai frecvent decât un melancolic. În concluzie, ritmul vorbirii profesorului participă la măreția sau insignifianța secvențelor discursive, iar ruperile de ritm oferă posibilitatea captării atenției elevilor cu condiția să se realizeze treptat pentru a nu deranja, dar nici foarte lent, pentru a putea fi percepute. Acesta trebuie adecvat nu numai contextului, ci și naturii conținutului: dacă se prezintă acțiuni, desfășurări de evenimente etc., atunci
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau ne predă?"). Profesorul trebuie să conștientizeze că alături de rostul acumulării și păstrării cunoștințelor, există și beneficiul tăcerii în școală. Liniștea obținută în mod autoritar (ca o tăcere obedientă) are infinit mai mică valoare decât atmosfera de ,,tăcere" produsă prin captarea atenției elevilor cu ajutorul întrebărilor care creează dileme cognitive. Aprofundarea unităților de învățare solicită și tăcerea, mai ales în timpul provocărilor și căutării aspectelor esențiale. Capitolul 3 Valorizarea gestului în comunicarea didactică 3.1. Dimensiunea relațională Orice intervenție educativă în cadrul școlar se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios, alături de idei-forță, fraze care surprind plăcut, statistici relevante tematicii dezbătute, accente discursive etc., atunci captarea atenției elevilor ar fi asigurată. • Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește clarificarea semnificațiilor cuvintelor: profesorii cu reactivitate accentuată la stres apelează mai frecvent la ,,adaptori obiectuali" și ,,auto-adaptori". (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 14,05 26,62; p < 0,05
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tipurilor de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; • dezvoltarea competenței de a codifica și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între cuvinte, gesturi și context. Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
7. se deplasează către elevul indicat 4 7 11 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 2 2 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 17,051 df = 7 p = ,017 Anexa 11 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind captarea atenției elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (21,37 31,59) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
configurații ale experienței ce făceau posibile noi moduri de a simți și induceau noi forme ale subiectivității politice, Jacques Rancière găsește prilejul de a trata relația dintre estetică și politică în condițiile constatării multiplicării discursurilor care denunță criza artei ori captarea sa totală în discurs, a generalizării spectacolului ori a morții imaginii, indicând astfel terenul esteticii ca un câmp de bătălie politică 232. Înțelegând prin estetică un regim specific de identificare și de gândire a artelor, respectiv un mod de articulare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Povestea, prin urmare, pare să continue, chiar atunci când, după cei mai mulți, și-a încheiat menirea: dacă, într-adevăr, o "poveste personală" poate constitui, de cele mai multe ori, de la Aristotel încoace, cea mai reușită modalitate atât de anunțare a subiectului, cât și de captare a atenției/bunăvoinței publicului, în mai toate întreprinderile noastre discursive, în cercetarea academică ne vedem siliți, îndeobște, să nu continuăm, pe cât posibil, în aceeași manieră, pe același ton. Cum bine spune Al González în aceeași Introducere la Our Voices, la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Hill, adresa lui Nixon demarează cu o introducere bazată pe o entimemă: "cei care decid în chestiuni legate de război și pace trebuie să știe adevărul [...], iar concluzia implicată este că președintele va spune adevărul"226. Iată pasul, binevenit, al captării bunăvoinței (captatio benevolentiae, lat.) publicului. În rest, exordium-ul se concentrează, tradițional, asupra expunerii planului discursului, așa cum Nixon urmează să îl parcurgă în adresa sa. În ce privește narațiunea, Nixon expune "faptele", cu un talent și o măiestrie greu de egalat, după Hill
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
profesorului etc. Un caz aparte îl reprezintă comportamentul antisocial al unor elevi, comportament care poate fi însoțit adesea de aprobarea restului clasei, dar uneori și de dezaprobarea ei. În astfel de cazuri, este recomandabil ca profesorul să ignore comportamentul de captare a atenției la care elevii respectivi recurg cu bună-știință (de pildă, ridicarea continuă în picioare) simultan cu întărirea alternativei dezirabile (de pildă, elevul care rămâne la locul său va fi recompensat (acordarea atenției, premiere, forme de aprobare nonverbală etc.). Folosit
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
orientat către atingerea acestui obiectiv; de multe ori elevii se comportă nepotrivit deoarece cred că aceasta este calea pentru a obține acceptarea pe care o doresc. Dreikurs numește acest tip de credințe scopuri greșite. Iată câteva exemple de scopuri greșite: captarea atenției profesorului, căutarea puterii, încercarea de răzbunare, dorința de a fi lăsat în pace etc. Cheia corectării comportamentului indezirabil stă în identificarea scopului greșit și în a-l face pe elev să înțeleagă că este vorba de o problemă de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
complex ce captează (primește), operează (procesează) informația și o transmite În plan motric Ca orice act motric, mișcarea se datorează stimulului extern, coroborat cu cel intern. Funcționalitatea mișcării este datorată unui ansamblu În care intră analizatorul acustico- vestibular, cel de captare a stimulului auditiv (poezia,, melodia) și de echilibru al mișcării, proprioceptiv și optic. Astfel se determină o conceptualizare a actului motric și declanșarea mișcării integrative senzorimotrică (definirea ritmului, adaptarea la condițiile interne și externe de execuție, etc). Rolul esențial de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Gena nitric oxid sintetazei: au fost descrise mai multe polimorfisme ale acestei gene, dintre care o frecvență repetitivă la nivelul intronului 4 este asociată semnificativ cu boala coronariană ischemică și cu BDR, la pacienții cu T2DM. Genele proteinelor implicate în captarea/utilizarea celulară a glucozei. Un polimorfism (Xba I) al genei transportorului de glucoză (GLUT 1) a fost asociat cu incidența crescută a BDR la pacienți de origine chineză cu T2DM [123]; de asemenea, a fost detectat un polimorfism (K121Q) al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
al mediatorilor inflamației glomerulare. d. Activarea căii poliolilor Această cale metabolică este catalizată de aldozo-reductază, conduce la acumulare intracelulară de sorbitol; deși acesta nu are efecte citotoxice directe asupra celulelor glomerulare, există toutși argumente că sorbitolul intracelular ar inhiba necompetitiv captarea celulară a inozitolului perturbând astfel funcțiile celulare prin reducerea potențialului redox intracelular. S-a demonstrat, de asemenea, că acumularea de sorbitol în celulele mezangiale este un mecanism concurent de activare a sistemului PKC și de creștere a sintezei de TGF-?
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
la care hiperinsulinemia este „iatrogenă”). Mecanismele concurente prin care hiperinsulinemia poate contribui la geneza HTA sunt redate în Tab. III-6; la baza acestora stau procese moleculare complexe, prin care insulina modulează tonusul și reactivitatea vasculară. Insulinorezistența periferică asociază, pe lângă scăderea captării și utilizării tisulare a glucozei, scăderea vasodilatației insulino-induse și a eliberării de NO endotelial, cu creșterea consecutivă a tonusului arteriolar și scăderea recrutării tisulare de capilare, aceste ipoteze fiind în prezent parțial demonstrate experimental [8]. a. Relația biunivocă dintre insulinorezistență
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]