2,933 matches
-
care posedă peste 975 de acțiuni, cât și la cei care au mai puține acțiuni. Propunerea societății este ca pentru fiecare două acțiuni vechi să se primească una nouă. ( E. C.) Programul Fermierul C.E.C. , B. R. D.-G. S.G. și Banca Carpatica sunt cele trei instituții de credit selectate la licitația organizată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru derularea fondurilor aferente Programului Fermierul pentru anul în curs. Împrumuturile, acordate cu o dobândă fixă de 5%, au ca destinație cofinanțarea proiectelor
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
Persoane fizice, la termen, o lună: 1. C.E.C. - 7,25; 2. R.I.B. - 6,75, 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R. I.B - 7; 3. C.E.C. - 6,75 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8; 4-5. C.E.C. , Romexterra - 7,50 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. R.I.B. - 6,75; 2. Carpatica - 6,25
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
75, 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R. I.B - 7; 3. C.E.C. - 6,75 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8; 4-5. C.E.C. , Romexterra - 7,50 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. R.I.B. - 6,75; 2. Carpatica - 6,25; 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8; 4-5. C.E.C. , Romexterra - 7,50 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. R.I.B. - 6,75; 2. Carpatica - 6,25; 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R.I.B. - 7; 3. Carpatica - 6,50 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
Bank, R.I.B. - 8; 4-5. C.E.C. , Romexterra - 7,50 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. R.I.B. - 6,75; 2. Carpatica - 6,25; 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R.I.B. - 7; 3. Carpatica - 6,50 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8. topul bancar/valută DOBÂNZI - EURO (%/an) (în vigoare la 2 decembrie 2005) Persoane
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
50 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. R.I.B. - 6,75; 2. Carpatica - 6,25; 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R.I.B. - 7; 3. Carpatica - 6,50 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8. topul bancar/valută DOBÂNZI - EURO (%/an) (în vigoare la 2 decembrie 2005) Persoane fizice, la vedere: 1. Transilvania - 0,75
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
Carpatica - 6,25; 3. ProCredit Bank - 6,10 l 3 luni: 1. ProCredit Bank - 7,30; 2. R.I.B. - 7; 3. Carpatica - 6,50 l 6 luni: 1-2. Carpatica, ProCredit Bank - 7,50; 3. R.I.B. - 7,25 l 12 luni: 1. Carpatica - 8,15; 2-3. ProCredit Bank, R.I.B. - 8. topul bancar/valută DOBÂNZI - EURO (%/an) (în vigoare la 2 decembrie 2005) Persoane fizice, la vedere: 1. Transilvania - 0,75; 2. Romexterra Bank - 0,70 l Persoane juridice, la vedere: 1. Transilvania - 0
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
târască pe toată strada, până în pădure, lovind vreo zece mașini în drum: un furt de 1000 de euro, dar cu pagube de câteva milioane. La fel, cititorii erau informați cum să-și păzească buzunarele sau conținutul poșetei de-atacurile borfașilor carpatici, desfășurate la orice oră, fără rușine. Pe televizor, rulau zilnic clipuri sau reconstituiri didactice, tip Reflector, în care indivizi patibulari exersau ziua în amiaza mare jaful asupra unor bunicuțe onorabile. Borfașii le smulgeau sălbatic poșeta de la braț, alergau iute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale critică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu doar că a apărut și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orĭcăruĭ Român a sti pentru ce; căcĭ alt-fel ar putea crede că el nu este adevĕrat stăpân în țara sa. [...] că suntem prin urmare niște streinĭ in insășĭ a noastră țară" (Xenopol, 1890, p. 43). Teoria "veneticismului" românesc în spațiul carpatic, departe de a fi rezultatul unei reflecții științifice dezinteresate, susține Xenopol, nu este decât o doctrină istorică aservită intereselor politice maghiare. Pe de altă parte, după ce postulează inatacabilitatea și inexpugnabilitatea tezei continuității românești la nord de Dunăre, Xenopol admite că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
carte. Harta evidențiază și structura etnică a analfabetismului, zonele rurale luminate de știința de carte aflate fiind în scaunele săsești și secuiești aglomerate teritorial în sud-estul Transilvaniei, unde secole de-a rândul, începând cu momentul pătrunderii ideilor reformate în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu tradiții tipografice încă din secolul al XVI-lea, au devenit centre de iradiere culturală, împrăștiind în universul rural înăuntrul cărora se aflau unde de cultură. În Transilvania, spațiu de conviețuire multietnic prin excelență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Neamțu, Gelu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, XXV, 1988, nr. 1. Neamțu, Gelu, Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1996. Netea, Vasile, George Barițiu. Viața și activitatea sa, Editura Științifică, București, 1966. Neumann, Victor, Convergențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1986. Neumann, Victor, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern În Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 291-293, 301-304. Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, p. 319. Două interpretări cu privire la acest episod: Gelu XE "Gelu" Neamțu, Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849, Cluj-Napoca, Carpatica, 1996, pp. 46-50; Egyed Ákos XE "Egyed Ákos" , Erdély 1848-1849 [Transilvania 1848-1849], Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Miercurea-Ciuc, 1998, pp. 132-135. Fără a mai vorbi despre poziția majorității liderilor români din Banat, Crișana sau Maramureș, care se alătură revoluției maghiare și vehiculează, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adesea mai accentuate în partea lor posterioară, punctele bazale ale rândurilor 3-5 fiind mai îngroșate. Apofiza prosternului cu un șanț longitudinal superficial. Ultimul sternit abdominal lipsit de un rând transversal de puncte. Element eurosiberian, întâlnit mai ales în nordul lanțului Carpatic. l=2,8-3,1 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare inegale, cea internă fiind puternic curbată, de aproape 3 ori mai scurtă decât cea externă. 9 Haliplus ruficollis De Geer (impressus F.) Corpul scurt și masiv, galbenroșcat, cu pronotul de nuanță mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, Înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică În raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În exteriorul arcului carpatic tătarii s- au luptat cu un anume Mișelau probabil Seneslau; voievodatul lui Litovoi se afla în Țara Hațegului și Nordul Olteniei. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Numele celor care au mai trecut prin aceste locuri îl aflăm din inscripțiile făcute pe zidurile pictate ale mănăstirii Vatra Moldoviței, semn că lumea se deșteaptă mai greu decât s-ar crede. Recent, într-o revistă apărută la Suceava, “Lumea carpatică”, a fost reluată problema acuarelelor silezianului Franz Iaschke, autorul referindu-se și la “Valea de la Vama”, prilej pentru următoarea remarcă: “Numai Vama, frumoasă și odinioară ca și astăzi, odihnește dincolo de Stîlpul lui Vodă Mihai Racoviță, cel care, în 1716, aliat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
astăzi, odihnește dincolo de Stîlpul lui Vodă Mihai Racoviță, cel care, în 1716, aliat cu tătarii, a zdrobit aici trupele imperiale și, în semn de aducere aminte , a ridicat această modestă columnă” <footnote Bucovina în acuarelele silezianului Franz Iaschke, în “Lumea carpatică”, Suceava, nr. 1,oct.-dec. 2001, p. 29. footnote>. Să reținem numai aspectele asupra frumuseților naturale, fiindcă motivul ridicării Stâlpului la Vama nu-i nicidecum că aici ar fi avut loc o luptă cu imperialii. Să vedem cum era prezentată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de referință la Bucovina de nord, iar În lucrare se face chiar precizarea că investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și Nistru, În partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei . Cu aceasta Însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema abordată În teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord [sic! Deci nu În regiunea dintre Prut și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați În serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a Încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul românesc nu renunță nici acuma. Avem convingerea că În Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]