3,300 matches
-
psihologice pe care le-a întreprins, a adoptat, încă de la început, metoda genetică, urmărind să ofere explicarea funcțiilor mentale prin modul în care ele se formează, prin dezvoltarea lor la copil. Astfel, au fost cercetate: limbajul și gîndirea, reprezentarea lumii, cauzalitatea fizică, judecata morală, construirea realului, geneza numărului, dezvoltarea noțiunilor de cantitate etc. Elementul esențial al cercetărilor sale l-a constituit formarea și dezvoltarea inteligenței. Punctul de pornire i l-a oferit psihologia acțională a lui P. Janet, precum și teoria inteligenței
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al lui Dinu, fixul îl făcusem eu. Nu reușeam să fiu niciodată atent la ceea ce zicea, știind că, dintr-o clipă în alta, aveau să urmeze cele două cuvinte. Le rostea mult prea des, ca să nu existe o relație de cauzalitate între ceea ce gândea și cele două cuvinte cu care-și sfârșea părerile. Uneori, simțeam că am prins din zbor relația. Alteori, ea pâlpâia, dispărea și dusă era. Nu era un simplu tic verbal, „Hmm“, „Asta e“ sau „Deci...“. Cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o profesoară care ne citea lecții moarte, dintr-un caiet unde le avea gata scrise, iar când ne asculta, pretindea să-i repetăm, cuvânt cu cuvânt, tot ce ne spusese ea. N-am auzit-o niciodată făcând un raport de cauzalitate sau relevând, accentuând un determinism de factură istorică. Așa te poate îndepărta un profesor de o materie. În rest, am fost slabă întotdeauna la matematică, fizică și chimie. R.P. Dar în studenție? Știu că i-ați avut profesori, printre alții
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Supușii străini din Moldova În perioada 1781-1862, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1985, pp. 40 și 130. 93. Georges Duby, Anul 1000, Editura Polirom, Iași, 1996. 94. Ernest Bernea, Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității, cu o postfață de Ovidiu BÎrlea, Editura Cartea Românească, București, 1985. 95. După părerea mea, se poate considera textul lui Grigore Țamblac - redactat În primii ani ai secolului al XV-lea - ca fiind cea mai veche atestare documentară a unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neobișnuite, de la muzee până la biserici, pentru a găsi singurătatea, vagabondare sublimă, dezvăluind adevărata natură a iubirii, care nici măcar nu are nevoie de actul iubirii, „drumomania” fiind un fel de copulare totală a timpului cu spațiul și, inevitabil, cu ceva obscur: cauzalitatea iubirii, misterul din corp. A început un fel de război civil în Rusia: Casa Albă s-a înnegrit, focuri de arme, 130 de morți. Dar, mai târziu, totul s-a calmat. Rusia se zvârcolește în istorie. Oamenii fac ce pot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fenomen care nu se încadrează în real este ademenitoare, dar iluzorie. Debutant, mi se părea că mă confrunt cu o semiologie logică. Acum știu că psihiatria este tot atât de încărcată de mistere cum este religia. Nu ignor și nu pot nega cauzalitățile biologice, nici determinările psihosociale, dar am sentimentul că microcosmosul nu și-a constituit încă o astronomie pe măsura astronomiei macrocosmosului. Omul a aselenizat; dar nici nu poate visa încă la o navigare similară în spațiile inconștiente ale microcosmosului. Logica gândirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pompieristice, pur impresioniste. Mi-am petrecut vara într-un sat din Transilvania. Satul era dominat de o psihoză maniacală: pe 11 august vine apocalipsa odată cu eclipsa. Televiziunile își combinau mesajele comercial-turistice cu cele științifice, dar și cu tot soiul de cauzalități magico-fenomeniste (chiar și șeful statului, Emil Constantinescu, făcea o infernță optimistă între momentul eclipsei și acordul cu Banca Mondială). Eram manipulați și atunci când ne bucuram de spectacol, și atunci când ne căiam pentru păcate. Incoerența mediatizării fenomenului dădea apă la moară
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și prin urmare nu pot explica etiologia sa. Teoriile cognitive sugerează că paranoia pare să fie determinată de modalitățile prin care oamenii își explică lucrurile, de felul în care dezvoltă opinii atât despre ei, cât și despre alte persoane, despre cauzalitatea percepțiilor neobișnuite ori despre evenimente negative din viață. Paranoicii ajung la idei delirante prin inferențe bazate pe mult mai puține date decât le trebuie oamenilor obișnuiți, ei se grăbesc să tragă concluzii și dezvoltă astfel interpretări delirante ale evenimentelor curente
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
etiologie psihologică, iar nu biofiziologică, oferă speranțe în sensul prevenirii parțiale a acestora, printr-un efort comun care să antreneze atât părintele, cât și educatorul, alături de specialiștii cu preocupări în domeniu. Deficiențele asociate/multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
deus otiosus”. Eliade îi reproșează etnologului german raționalismul demersului său: „Nu poți să întemeiezi supoziția unui monoteism originar plecând doar de la încercarea logică a omului primitiv de a descoperi cauza primă”. Esența religiei nu poate fi surprinsă logic, invocându-se cauzalitatea. Religia este urmarea tocmai a unei întâlniri nefirești, iraționale, cu această cauză primă. Esența religiei este dată întreagă dintru început. Nu o întâlnești la capătul unei încercări. „Nu ai fi căutat-o dacă nu ai fi găsit-o” (B. Pascal
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
specifica geografiei, se urmărește realizarea unei imagini sintetice și reale a condițiilor trecute și prezente, dar și asupra domeniilor în care se impune intervenția antropică de perspectivă. Principii care au stat la baza studiului au fost: principiul repartiției spațiale, principiul cauzalității, principiul structuralității și cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
relativ restrâns de poli de dezvoltare. Regiunile dezvoltate au tendința de a trimite spre celelalte zone activitățile nedorite (ineficiente, cu tehnologii depăpșite). Migrația populației către aceste regiuni antrenează depopularea zonelor slab dezvoltate. Toate acestea favorizează accentuarea disparităților regionale. Conform modelului cauzalității circulare și cumulative dezvoltat de Gunnar Myrdal (1957), procesul devine cumulativ, adica în timp ce unele zone se dezvoltă continuu, alte devin din ce în ce mai sărace, creându-se un gol între centru și periferie. Modelul centru - periferie a lui John R. Friedmann (1966) oferă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Conform legilor statistice, ,,fenomenele studiate de statistică au caracter de masă și sunt caracterizate prin variabilitate.” [Jaba, E., 2002, p.5]. Rolul statisticilor regionale este de a studia aceste fenomene de tip colectiv la nivelul anumitor regiuni, analizând raporturi de cauzalitate care generează fenomene tipice, univoc determinate și fenomene multicauzale ce implică relații multiple de interdependență, ,,a căror dimensiune și structură pot fi delimitate în spațiu și timp” [Tacu, Al.P , n.c., 2003]. Cercetarea statistică regională ,,vizează caracteristica cantitativă și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Mihai Ralea, Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele marxismului. Atacabile la baza
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
constrâng statele să se comporte pe plan internațional într-un anumit mod, indiferent de factori care țin de indivizi sau de specificul intern al fiecărui stat. Astfel, sistemul internațional este cauza (variabila independentă) care determină (ca variabilă dependentă) comportamentul statelor, cauzalitatea inversă (inside→out) fiind mult mai slabă sau chiar inexistentă. Pentru neorealiști, structura sistemului este esențială în înțelegerea relațiilor internaționale. Compunând, împreună cu unitățile (statele), sistemul internațional, ea se definește (după Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator ierarhie sau anarhie; diferențierea
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
recunoscută, problematic fiind însă faptul că aceste teorii sfârșeau prin a explica funcționarea sistemului făcând apel la variabile de la nivelul unității. Cum în arena internațională rezultatele nu corespund decât rareori intențiilor actorilor, înseamnă că trebuie să existe un nivel de cauzalitate care scapă teoriilor ce pornesc de la actori altfel nu s-ar putea explica similaritățile și repetițiile din politica internațională. Răspunsul lui Waltz începe prin delimitarea abstractă a unui sistem politic internațional, înțeles ca sistem de state. Un enunț teoretic fundamental
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
cîteva barile și celorlalți generali?”, care, militari sobri, se înțelege, beau numai apă, dar nu aveau succesele celui reclamat. Cu aceasta, el a subliniat inadecvarea punctului de vedere care leagă între ele lucruri ce nu sînt în raport direct de cauzalitate. *Cînd sînt calm, îmi recunosc cu greu suferințele psihice notate în jurnal. Parcă acela despre care am scris e un străin. Mi-amintesc vag de el și nu doresc să-mi mai iasă în cale. *„Peste cinci sau șase ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Marcel Proust”, Înțelege schimbările ce se produceau În acea perioadă În viziunea narativă. Literatura se construise câteva veacuri, În consecința Renașterii și a sistemelor filosofice raționaliste, pe primatul tipologiei, a „caracterelor” văzute ca un comportament imanent și logic, dintr-o „cauzalitate morală” și printr-o consecvență cvasimecanică. Schimbările esențiale din știință și filosofie, În psihologie mai ales, justificau - susținea Camil Petrescu - modificarea principială a perspectivei romanului. Intensitatea, mobilitatea trebuiau să Înlocuiască determinismul, elocința, calofilia, tipologia strictă și sumară a câtorva secole
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cei inițiați, în afara acțiunilor lui din trecut pentru Mișcarea Legionară rămase necunoscute multora, trăgea mult în balanță, încercare lui de a lua legătura cu ambasadorul italian la București, Ghigi, după evenimentele din 21-23 Ianuarie 1941, pentru a-i explica adevărata cauzalitate a celor întâmplate. Pentru cei necunoscători ai împrejurărilor excepționale din trecut, în care Nicolae Petrașcu își arătase credința de nestrămutat în crezul legionar și capacitatea sa uriașă de organizare, contau prezența sa permanent vie și încurajatoare de care se simțeau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un loc unde se amestecă cinismul cu farsa . Numai jocul uzanțelor referitoare la ”operația prin chiuretaj politic a păcăliturii” este deajuns să se pună capăt pentru totdeauna succesiunii de minciuni, insolenței . Oricărei nașteri, chiar a copilului mort, i se declară cauzalitatea civilă, prin extensie și a unei conspirații, etc . De două decenii, niște panglicari delapidează naivitatea unor amploaiați fără autoritate sau cu un trtecut pătat, posibil victime ale șantajului . Luați aminte domnilor edili ! Preferații dumneavoastră sunt așezați cu toată solicitudinea în
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
exegezei filosofiei antice, obiectul principal al scrierilor sale. F. pornește de la cercetarea aplicată asupra unor probleme controversate: în studiul Héraclite d’Ephèse (1933), de pildă, reconstituie formula inițială a cărții acestuia, analizează stilul obscur al filosofului sau ideile lui despre cauzalitate. Comentatorul depășește însă fragmentarismul analizelor de detaliu și formulează concluzii de interes general. În această primă lucrare notabilă, important este mai ales raportul pe care autorul îl stabilește între limba și filosofia oricărui popor, premisă a încercărilor lui ulterioare de
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
al posesivei mame freudiene. Ea îl iubește cu o pasiune care depășește relația normală de afecțiune. Când fiul aduce în casă o frumoasă nemțoaică, Elisabeth-Charlotte, mama, având sentimentul frustrării, trece printr-o criză teribilă. Momentul acestei drame sentimentale, cu multe cauzalități obscure, este notat cu subtilitate. Femeia se simte părăsită, trădată și încearcă să-i separe pe cei doi tineri care în mod evident se iubesc și urmează legile naturii. Ea ascultă disperată noaptea la ușă, îi pândește și, când nu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Raymond Boudon remarca trăsătura funciarmente „eteroclită” a disciplinei, care face iluzorie orice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]