2,707 matches
-
erau L. Ciobanu și unul dintre cei mai perverși dușmani ai mei - Al. Andriescu. Tot ce-ți spun aici este absolut confidențial... Alții s-au dat pe față mai puțin. Acum două zile am avut o dispută cu una din celebritățile ieșene, Corneliu ștefanache. L-am întrebat, între multe altele, de ce n-au acces la Cronica o seamă de tineri (și am dat nume). El a răspuns: „nu știu să scrie”. Zic: „Cum îți permiți să spui așa ceva despre un critic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Tg. Ocna. </citation> (34) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 august 1968”> Dragă Costel, Am ajuns cu bine în „dulce tîrgul Ieșilor”. Ceva deosebit nu este în viața literară. Poate zilele următoare ne vor rezerva ceva surprize, dacă celebritățile scriitoricești ale Iașului nu vor fi zgîrcite. Îți trimit, spre lectură, distracție și observații, două polemici. Prima e răspunsul la „clarificările” criticului satiric. Ce-am însemnat cu creionul, voi scoate. Stau în dubiu la fraza de început. Ce părere ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de a-l introduce pe spectator în spiritul dorit ? A-i da cu spiritul în cap nu cere cine știe ce artă. Plăcerea pe care o poate oferi Mamma Mia ! n are nici o legătură cu arta. E plăcerea de a vedea niște celebrități prostindu-se, în fața întregii lumi, pe aceleași refrene pe care, la un moment sau altul, ne-am prostit cu toții, chiar dacă doar între prieteni sau doar în fața unei oglinzi. Celebritățile de-aici nu operează ca entertainer-i decît în cel mai puțin
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
are nici o legătură cu arta. E plăcerea de a vedea niște celebrități prostindu-se, în fața întregii lumi, pe aceleași refrene pe care, la un moment sau altul, ne-am prostit cu toții, chiar dacă doar între prieteni sau doar în fața unei oglinzi. Celebritățile de-aici nu operează ca entertainer-i decît în cel mai puțin glorios sens al termenului acela de oameni plătiți ca să riște ridicolul pentru amuzamentul nostru. Excepțiile sînt două la număr : Baranski, care are nu doar voce, ci și genul ăla
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
România regimului Iliescu au reprezentat-o marile combinații transfrontaliere. La prima vedere, afaceri comerciale curate, la o vedere ceva mai atentă, escrocherii comerciale fără frontiere. România regimului Iliescu a cunoscut cîteva asemenea jonglerii tranfrontaliere, din care serialul "Țigareta" a atins celebritatea. Mass-media românească a acordat spații imense escrocheriilor transfrontaliere din serialul - în nu se știe câte episoade - al "Țigaretei". Conventonal, se vorbește doar de "Țigareta 1" și "Țigareta 2". Dar în România a mai existat o "Țigareta": "Țigareta 0". Inventatorul acesteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
rebelă, ne-a comunicat că..." Nu apucă să spună ce i-a comunicat, că persoana cu "gripă rebelă" și-a făcut apariția surâzător și sănătos, spre plăcuta surpriză a participanților. A urmat turneul teatrului "Constantin Tănase", cu trupa sa de "celebrități" Stela și Arșinel, Bibanu, Puiu Călinescu, Corina Chiriac... A avut succes, textele traducându-se la cască și spectatorii savurând "șarjele" cu adresă la realitățile din țară. După câteva luni ne-a vizitat Teatrul "Bulandra", cu "D'ale Carnavalului", în regia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-și numele de la biserica "Nossa Senhora de Copacabana", Fecioara venerată inițial în Bolivia, în zona lacului Titicaca. Și-a început ascensiunea odată cu construcția, în 1923, a hotelului Copacabana Palace, cel mai ilustru loc din America de Sud ,de întâlnire a bogaților și celebrităților lumii. Până în 1946, când au fost interzise jocurile, Cazinoul hotelului atrăgea ca un magnet pe faimoșii oaspeți, aici câștigându-se și pierzându-se peste noapte sume uriașe. De reținut că alături de Eva Peron, Ali Khan,Orson Welles, John F. Kennedy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
De la navele de lux gândul mă purtă la vapoarele-dormitor care la sfârșit de secol XIX și început de secol XX au lăsat în Portul Mondevideo sute de mii de imigranți europeni. Și nu numai emigranți au coborât , ci și multe celebrități. Pe aici avea să treacă faimosul Giuseppe Garibaldi, cu velierul "Fama" și faimosul lui batalion de "cămăși roșii", venit pe la 1844 în apărarea tânărului stat uruguayan. Aici avea să sosească, în dimineața de 24 aprilie 1925, Albert Einstein, faimosul savant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a apărut un tânăr regizor care promite. Trebuia neapărat să văd spectacolul de la Nottara cu piesa Omul care s-a transformat În câine, de argentinianul Osvaldo Dragún. Îmi aduc aminte că te-am văzut În foaier, vorbind cu nu știu care dintre celebritățile teatrale ale timpului: erai subțire, bine crescut și dădeai impresia că ți-era frică de lumea Întreagă. Și Îmi și era, pentru că eram de fapt foarte nesigur de mine Însumi. AMN: De spectacol nu-mi amintesc decât că era plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
discut prea mult la Început și că detest lecturile la masă, Îmi spuneam mușcându-mi buzele, cu toate că zâmbeam la rândul meu). Cel mai entuziast mă Întâmpină reprezentantul lor sindical, un actor care Între timp a câștigat un statut de mare celebritate. În speech-ul lui inaugural, sublinia că ei, fiind un grup de stânga, sunt Încântați că au un „frate“ venit dintr-o țară comunistă să-i Îndrume, pentru că eu, educat În România, ar trebui să Înțeleg corect aspectul politic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și În teatru Într-un spirit similar. Atunci am Înțeles eu de ce ne-a chemat pe noi, regizorii tineri. Ideea era să ne alăturăm lui de la egal la egal În căutarea necunoscutului. Dovada că se poate căuta și altceva decât celebritatea ne-a dat-o chiar Brook, prin exemplul său: după triumful absolut la Londra cu Visul unei nopți de vară, el devenise regizorul căutat de toți. Criticii și publicul britanic Îl adulau ca pe nepotul spiritual al marelui Bard. Orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cultura noastră de azi, marcată de goana după reputație și expresie personală. La vechii egipteni a vrea să te faci „cunoscut“ ca artist, a-ți afișa numele, erau lucruri considerate dăunătoare propriei dezvoltări, exact opusul tendinței noastre de a căuta celebritatea... Am stat câtva timp tăcut, față În față cu Sfinxul. L-am privit atent și pentru o clipă m-am simțit golit de orice ambiție. Pentru o clipă am respirat bucuros, eliberat de veșnicul meu Însoțitor, orgoliul. După o călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
frumusețe rusă și alte povestiri; Darul; Apărarea; Ochiul; Rege, regină, tâlhar; Opinii ferme; Poezii și probleme; Inventarea valsului; Priviți arlechinii; Tiranii distruși; Detalii ale unui apus de soare; și desigur, romanul său cel mai cunoscut, Lolita, care i-a adus celebritatea internațională și a fost ecranizat. A publicat de asemenea traduceri din Pușkin și Lermontov și un studiu despre Gogol. În 1973 i s-a decernat Medalia Națională Americană pentru Literatură. Vladimir Nabokov moare În 1977 la Montreux, În Elveția. Un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de joacă preferată de pe plajă. Max ne-a părăsit În anul următor pentru un post la secția de radiologie a spitalului din St. Petersburg și, mai târziu, Între cele două războaie mondiale, am Înțeles că a ajuns un fel de celebritate medicală În Polonia. După catolici au venit protestanții - un luteran de origine evreiască. Va figura aici sub numele de Lenski. Fratele meu și cu mine am plecat cu el, pe la sfârșitul anului 1910, În Germania și după ce ne-am Întors
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Stalin și auzul fin al scriitorului sovietic de succes prindea din zbor sugestia oficială abia șoptită, cu mult Înainte de a fi trâmbițată. Din cauza tirajului limitat al operelor ei În străinătate, nici măcar generația mai veche de scriitori ai emigrației, cu o celebritate solidă În Rusia prerevoluționară, nu putea spera să trăiască din cărțile publicate. O rubrică săptămânală la un ziar al emigrației nu le era niciodată suficientă pentru a se Întreține și a continua să scrie În același timp. Din când În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sticlind de atâta sănătate și spirit, În timp ce degetele lui lungi Înșurubează Într-un țigaret jumătatea un țigări Caporal Vert. Puține piese din poezia modernă universală se pot compara cu poeziile din volumul lui Lira cea grea, dar din nefericire pentru celebritatea lui, franchețea absolută cu care și-a exprimat antipatiile i-a atras câțiva dușmani redutabili În cele mai influente cercuri de critici. Nu toți mistagogii erau ca Alioșa lui Dostoievski, mai erau printre ei câțiva Smerdiakovi În grup și poezia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
picup-uri azi anacronice și „plăci” de mult ieșite din modă. Sute de studenți, de tineri se adunau la fiecare sfârșit de săptămână în mari amfiteatre sau săli pentru a-i asculta pe Ghilels și Oistrah, pe atunci în plină celebritate, pentru a se delecta cu inegalabilele concerte pentru pian ale lui Mozart, cu marele nr. 1 al lui Ceaikovski, cu Imperialul sau Eroica lui Beethoven, cu Neterminata și liedurile lui Schubert, cu operele lui Verdi... Mici prezentări, ce mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Noua, pentru nimeni previzibila îndeletnicire a marelui savant, astfel „deghizat”, purtând halat alb și pe cap o bonetă de asemenea albă, ne făcea să râdem până la lacrimi. Vânam, cu alte cuvinte, pentru a ne distra, sosiile caraghioase, inferioare ale unor celebrități pe care aveam norocul să le cunoaștem. Cu toate că amândoi îl veneram pe Tudor Vianu, „găseam” pe străzi și destui Vieni. În fond, jocul acesta, aparent demolator, constituia o altă față a afecțiunii pe care le-o purtam profesorilor noștri adevărați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
apoi, după ani, aveam să aud, rostit în același fel, numele lui Marin Preda, al lui Sorin Titel și al altora...). L-am văzut pe marele profesor abia când au scos sicriul din capelă: avea fața vânătă, parcă tumefiată. Dintre celebrități, mi-a sărit în ochi Mihai Ralea, cel care avea să-și urmeze prietenul atât de curând. În mod deosebit îmi amintesc de momentul introducerii sicriului în criptă, de lumea răzlețită printre morminte, parcă incredulă, și de cei doi-trei oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să curgă, la fel de vijelios, și după trecerea mea în neființă. * În cadrul unei emisiuni sportive, ni se oferă secvențe ale unui meci de fotbal filmat cu 40 de ani în urmă. O partidă desigur memorabilă, în care au evoluat câteva din celebritățile vremii. Obiectivul camerei de filmat nu ocolește însă nici tribunele și treptat-treptat interesul meu se deplasează de la spectacol la spectatori. Dintre oamenii, adunați cu miile într-o după-amiază de acum câteva decenii ca să asiste la acel meci câți mai trăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
eroii. Ne calcă în picioare turma celor bravi. E greu să mai găsești în ziua de azi un om care (ca tot omul pe vremuri) să se mai și teamă. Fricoșii au devenit o raritate. Toată lumea, de la oameni simpli la celebrități, sfidează. În fața unui magazin privatizat, un nenorocit de descărcător, pe jumătate beat și din cap până în picioare murdar cum nu se mai poate, foarte supărat pe condiția sa ingrată, se saltă deodată deasupra ei înjurând în gura mare... guvernul. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și simplul grafoman. De altfel, până a nu fi celebru, nici nu se poate ști cu siguranță dacă nu e un simplu grafoman. Poate că nu e, speră să nu fie, crede în scrisul lui, dar dacă se înșală ? Nici celebritatea nu e la urma urmei o garanție. Poate fi o eroare, o neînțelegere, o întâmplare, o involuntară impostură, ce se va destrăma spre rușinea lui, antumă sau postumă. E divizat între vocație și îndoială (aici ar fi poate o deosebire
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie !?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în Suedia! Vedeam un nor alb pe cer, Pierre se pregătea să plece în Elveția, să urce pe muntele Rigi! Vizita criticului Jan Olov Ullén, spre a face un interviu pentru radio. Un stil sobru, m-am simțit cenzurată de celebritatea lui, dar până la urmă totul a fost bine. Birgitta Wergelius de la televiziunea finlandeză, va face un film despre mine, filmările vor avea loc pe 11 și 12 noiembrie. La Musikhuset - concert Pendereski cu Rostropovici. Sublim! Corzile violoncelului fluturau în aer
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nelipsind de la vre-o premieră importantă și în felul acesta, vreau să spun că, mă simt legitimat moral să spun câteva lucruri despre domnul Zaborilă. Acum mi-a oferit cartea în care abia aștept să descopăr amintirile sale despre o celebritate a scenei, dirijorul Emanoil Elenescu de care sunt de asemenea legat, pentru că în tinerețea îndepărtată primul meu interviu de jurnalist amator ș-am făcut cu domnia sa și mărturisesc, am fost încântat mai ales că savoarea povestirilor și glumelor lui Elenescu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]