3,025 matches
-
Diogenide, Eduard (Iași). 2 1903-1904 Armașu, Constantin (Bârlad); Fortunescu, Constantin (Buzău); Tăușanu, Grigore (București). 3 1904-1905 Puriscescu, Alexandru (București). 1 1905-1906 Herovanu, Eugen (Piatră Neamț); Marinescu, Traian (Galați); Panaitescu, Ioan (Puțeni). 3 1906-1907 Arghirescu, Gheorghe (București). 1 1907-1908 Stăncescu, Iulian (Cerneți). 1 1908-1909 Morocanu Leon (București). 1 1909 Kirschen, Emil (Iași)10. 1 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1909-1910 Scradeanu, Emil (Scradă); Tudiri, Ioan (Bârlad). 2 1910-1911 Caranfil, Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani, Scradă, Târgu Jiu și Tecuci (câte unul); statistică mai reținea și numele unui român din Basarabia (Moise Nicolae Pacu, care devenea doctor în drept în 1895-1896)11. Cinci dintre cei enumerați
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
bilete se deschideau la patru dimineața. Până atunci, va avea posibilitatea să se și odihnească puțin în sala de așteptare sau să servească o cafea în liniște, în vreun bar din apropierea gării. În tot acest interval de timp, își va cerne și își va limpezi ideile înghesuite de-a valma sub scoarța-i cerebrală, va expulza din sufletul său gândurile negre și elementele nocive contaminate de filoxeră pentru-ca în ziua următoare să ajungă în sânul familiei limpede și transparent ca un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu-le-am?... Pooi!... Și anume cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nimic neobișnuit; repercutat însă în conștiința copilului "bălai", actul ia proporții, inițiind în sensul durităților vieții. Inocența funciară, specifică primei copilării, se destramă brusc: Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, Știam că va muri și c-o s-o doară (...) Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireș. Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară Bătaia puștii tatii să dea greș! Dar văile vuiră. Căzută în genunchi Își ridicase capul, îl clătină spre stele (...) Împleticit m-am dus și i-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
specifică rutei pontice nu a putut crea o barieră naturală impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile mai uscate din miazăzi. Traversau fluviul, în galopul cailor, îndreptându-se spre Balcanii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut loc trei fuziuni, mai mult sau mai puțin pașnice, pe baza cărora au fost generate diverse complexe genetice, de o mai mică sau mai mare amploare. c. Fuziuni genetice mai vechi Să trecem iarăși prin ciur migrațiile, pentru a cerne detaliile, iar fructul lor să-l decojim și să îl curățăm până la cotor unde se găsește sâmburele adevărului despre fuziunile genetice. Să-l smulgem și să-l crăpăm între degete, scoțând la iveală, din miezul lui, prima poveste pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
română s-ar putea să-și tragă seva din rădăcini mult mai vechi decât credem. Dacă ar fi să acceptăm acest punct de vedere, înseamnă că, pe fondul cuceririlor făcute de romani în Balcani, latina nu a făcut decât să cearnă lexicul populației învinse, respectiv traco ilir (geto dacic pentru spațiul nostru). La rândul ei, anterior, traco ilira ar fi indo europenizat vocabularul oamenilor străvechimii pe meleagurile cărora migratorii s-au năpustit. Astfel, poate că, de pildă, cuvântul soare nu derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre unități de viață socială mai mici: state, regiuni și comunități locale. La toate aceste niveluri, factorul uman apare ca unul prioritar. Deviza programelor de dezvoltare durabilă este Putting People First - o sintagmă elaborată de către sociologul de origine română Mihail Cernea, creatorul sociologiei dezvoltării ca ramură a sociologiei și inițiatorul programelor de cercetare sociologică și antropologică în cadrul proiectelor de dezvoltare ale Băncii Mondiale (Cobianu-Băcanu, 2001). Sociologia dezvoltării își edifică structura teoretică având la bază și conceptul de dezvoltare comunitară. Dezvoltarea comunitară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Bărbat, Alexandru. (1944). Drăguș. Un sat din Țara Oltului. Structura economică a satului, București. Bărbat, Alexandru. (1980). „Un sat de navetiști: Drăguș. Contribuții la o nouă tipologie a satului românesc”, în Viitorul Social, 4/1980. Cobianu-Băcanu, Maria. (2001). Mihail M. Cernea. Un inovator în sociologie și în dezvoltare internațională, București: Editura Economică. Cobianu-Băcanu, Maria. (coordonator), Alexandrescu, Petruș, Cucu-Oancea, Ozana (2002), Cultura, identitatea națională și educația în dezvoltarea durabilă a societății românești, Editura Paralela 45. Zamfir Cătălin și Vlăsceanu Lazăr, coord. Dicționar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cîte douăsprezece cărări pentru fiecare drum...” El spuse: „Regele a făcut În așa fel Încît bolta celui mai de jos dintre pămînturi să atingă cerurile și a făcut un șanț În jurul lumii, În care să arunce Întunericul din care fusese cernută Lumina. În spatele acelui șanț a Înălțat un zid, pentru ca să nu poată ieși afară nici o părticică din Întunericul despărțit de Lumină.” Mani spuse: „După aceea, Regele a creat Soarele și Luna, pentru a filtra tot ce mai era Lumină În lume
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ascunde; asortiment; așteaptă; balanță; bani; bazar; bărbat; bijuterie; botez; bunăstare; bunătate; ce-i bun; cel mai bun; bune; cai; o cale; caltaboș; calul; campanie; candidat; candidați; a fi capabil; capricios; care; cată; cărare; cărți de jucat; căuta; căutare; ce?; cerință; cerne; choice; cîntec; clarifică; clasifica; a clasifica; a colecționa; confuzie; consimțămînt; convenabil; convoacă; a culege; culegere; culoare; culoarea; culori; cumpăra; cumpără; cuvinte; da; a decide; se decide; decidere; delimita; depinde; deputați; descurcă; desemna; a determina; diferență; a diferenția; dificil; direcții; discernămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); solicita (2); speranță (2); spune (2); totul (2); trebuință (2); vreau (2); -; adă; aduce; află; albastru; n-am; ambiție; angajare; apa; aude; avea; bancă; banii; să bea; bere; boschetar; bun; bunătate; o carte; caută; cecul; ceda; cer; cercetează; cere; cerne; cerșetoare; cerșetori; a cerși; cheamă; calmează; comandă; copil; credință; curaj; curiozitate; cursuri; a ți se da; îți va da; dai; dar; darnic; daruri; dat; dau; dărnicie; dărui; dăruiește; dăruire; deznădejde; doleanță; dor; a dori ceva; dorința; dragoste; dur; efort; egoist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pivniță (2); la podea (2); pe podea (2); rău (2); scund (2); sol (2); urît (2); la vale (2); acolo; afară; aici; apă; aplecat; aproape; așezat; atenție; aval; la bază; Băsescu; burtă; calcul; cald; capul; cădea; a căzut; cenzură; Cerneți; chirie; coadă; coborîș; comuniștii; copac; copil; creștere; cui; curiozitate; dărîmat; depresie; deține; devale; direcție; doborît; down; dracul; film; final; fiu; frunze; fund; furnică; fustă; gaură; Grasu XXL; greu de apucat; haina; pe iarbă; inferioritate; insucces; izvor; de la început; încolo; înlocui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din Banat, în așteptarea ursitoarelor, pe o masă rotundă din lemn, se pune un blid, "de trei ori câte trei mâini de făină de grâu, cernută printr-o sită deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la Moș Ajun”, ”O, ce veste minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar atunci când nici oamenii liberi nu îndrăzneau să cânte colinde în spațiul public ci doar în casele lor, această atitudine a deținuților era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele ajunurilor Crăciunului și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că dacă ar face acest lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi de ceară sau de lemn. O zgripțuroaică roade stîlpii, și pămîntul se cutremură. Ea se hrănește cu mălaiul care se spulberă cînd femeia cerne și bea din apa cu care femeile clătesc donițele la fîntînă. (Gh.F.C.) Unii cred că pămîntul stă pe un urs, iar alții, că stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]