3,053 matches
-
Văii Oltului. Va fi multiplu decorat post-mortem. Volumul postum Poezii (1928) relevă o operă insuficient închegată, în care trăiri și aspirații, imagini, sugestii, idei din lecturi se interferează „ca ecouri de departe”, „ca valurile mării”, „ca și raze ce se cern” și, împreună cu „ispitele chemării”, impulsionează poetul „spre culmi visate”, chiar dacă pesimismul îi împiedică zborul. Nostalgia vremurilor de odinioară, amintirea celor dispăruți, „gânduri reci” legate de moarte, asemenea unor „medalii mari de plumb”, creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
decât a micului Moromete. Obligați să parcurgă ciclurile prelungite ale învământului obligatoriu - întâi de șapte, apoi de opt, și în cele din urmă de zece ani -, cu manuale gratuite, biblioteci și cămine culturale sătești, și dintre fiii de țărani se cerneau iubitorii de învățătură și înzestrații cu talente speciale. Eficiente au fost și ,,muncile de lămurire" duse de învățători și profesori cu părinții ca să-și dea mai departe copiii la școală. Argumente imbatabile au fost gratuitatea învățământului și bursele oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În fața lui Dumnezeu, în fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune, să rup din mine bucuriile pământești, să mă smulg din dragostea omenească și, pentru învierea neamului meu, să stau gata de moarte! Jur!”. Am înțeles atunci că sita care cerne sufletele era mai deasă; abia 10-12 au rămas în duhul care-i încălzise pentru ruperea de omul cel vechi și îmbrăcarea în lumina dragostei pentru Dumnezeu și neam. Peste timp această scenă mi-a amintit de cuvântul Mântuitorului către ucenicii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Îndemnului Dvs.! Meritați multă recunoștință, atât din partea mea personal, cât și din partea celor cari au legătură strânsă cu orașul și cu istoricul țării noastre (...). Prin dragostea de oraș (...), perseverența În muncă, talent și multă pricepere, ați ridicat vălul indiferenței, ați cernut praful și ați pus În lumină faptele bune și oamenii de merit ai orașului nostru. Orașul Întreg, trebuie să vă fie recunoscător! Personal și Alex. Ciuntu, am simțit o adâncă emoție și nu putem decât să vă mulțumim din tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tot ce se știe astăzi,constituie doar 10-15% din ceea ce se va ști peste 1520 de ani, iar aceste cunoștințe vor deveni tot mai accesibile în contextul dezvoltării expansiunii mijloacelor de comunicare electronice. Elevul trebuie să aibă capacitatea de a cerne informatia și de a decide ce este și ce nu este important,cum se leagă diferite aspecte ale informației,să plaseze în context idei și cunoștințe noi-pe scurt-să dea sens acelei părți din universul informațional pe care o va întâlni
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93518]
-
de oameni, poate că nici unul. Eu nu puteam vedea nimic altceva decât ochii îngroziți ai lui Hartley. Am intrat în biserică și i-am ținut deschisă ușa mare, masivă. Nu era nimeni înăuntru. Prin ferestrele înalte, din sticlă simplă, se cernea o lumină rece, strălucitoare. M-am așezat în strana cea mai apropiată, iar ea s-a așezat pe una din bănci, astfel încât trebuia să se întoarcă spre mine ca să mă vadă. În atmosfera umedă, stătută, îi simțeam parfumul pudrei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din nou. — Am venit fără poșetă, fără nimic. N-am fardurile la mine și nimic altceva. — Doamne, ca și cum asta ar avea vreo importanță! Mi-am dat seama însă că pentru ea avea importanță. În lumina leșioasă a dimineții care se cernea pe fereastra ce dădea în salon, arăta oribilă. Fața îi era buhăită și slinoasă, fruntea zbârcită, gura încadrată de cute adânci, care-i dădeau un aer de rătăcire. Părul încâlcit, uscat și creț, părea o perucă veche. Privind-o, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
flămândă, n-o fost mâncare... Mălaiul mucegăit o trebuit să-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o’ mâncat, și dintr-ăla mălai ne-o făcut nouă mămăligă... și cum l-o dat Dumnezeu, fără să-l cearnă, nu nimic, nu conta... Mălaiul ăla o avut ceva, habar nu am ce, da’ gândeai că e prenandez. Dacă l-o’ luat acuma de pe foc și l-o turnat în formă... ai putut să îl întinzi cât ai vrut... așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
totuși în atenție un prim demers programatic de repunere în drepturi a unei științe sociale condamnate la dispariție de către regim. În alt plan, cel concret, la Institutul de Filosofie sunt reluate, în 1962, cercetările de teren, sub conducerea lui Mihail Cernea, ale căror rezultate vor face obiectul unui volum apărut în 1964 cu un titlu care semnala, totuși, existența sociologiei, deși într-o formă care-și plătea tributul ideologiei marxist-leniniste: Cercetări sociologice de teren, o carte despre care Zoltan Rostaș admite
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aceasta, să influențeze mai activ planificarea și activitatea practică a organizațiilor noastre obștești"36. Mult mai semnificativ a fost însă faptul că, în 1962, la Institutul de filosofie, sectorul de materialism istoric încep investigațiile de teren sub conducerea lui Mihail Cernea 37. La începutul anilor '60, când demascarea sistematică a sociologiei era încă în toi, dar pe de altă parte se arătau semnele unei deschideri spre Occident, Cernea a încercat utilizarea sociologiei în lămurirea unor teme fundamentale ale filosofiei marxiste: conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
filosofie, sectorul de materialism istoric încep investigațiile de teren sub conducerea lui Mihail Cernea 37. La începutul anilor '60, când demascarea sistematică a sociologiei era încă în toi, dar pe de altă parte se arătau semnele unei deschideri spre Occident, Cernea a încercat utilizarea sociologiei în lămurirea unor teme fundamentale ale filosofiei marxiste: conștiința de clasă a muncitorimii din uzinele din București și Brașov. Era singurul mod de a introduce sociologia în cercetare fără retorsiuni. A fost o tentativă temerară, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
demarată și dusă la bun sfârșit fără prestigiul Academiei, care a sprijinit realizarea investigației. A fost o cercetare care a încercat să respecte regulile sociologiei empirice, s-au utilizat chestionare, s-a făcut eșantion din populația vizată. Din grupul lui Cernea au făcut parte Honorina Cazacu, Gheorghe Chepeș, Maria Micu (mai târziu Larionescu), Gheorghe Berescu și Haralambie Ene. Iată cum își aducea aminte Mihail Cernea în cadrul unui interviu mai amplu realizat în urmă cu cinci ani: "... reorientarea mea spre cercetări de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociologiei empirice, s-au utilizat chestionare, s-a făcut eșantion din populația vizată. Din grupul lui Cernea au făcut parte Honorina Cazacu, Gheorghe Chepeș, Maria Micu (mai târziu Larionescu), Gheorghe Berescu și Haralambie Ene. Iată cum își aducea aminte Mihail Cernea în cadrul unui interviu mai amplu realizat în urmă cu cinci ani: "... reorientarea mea spre cercetări de teren a început doar în 1961 - mărturisea Mihail Cernea. Atunci, împreună cu colegii mei, am inițiat pregătirile pentru un model de studii nou pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Micu (mai târziu Larionescu), Gheorghe Berescu și Haralambie Ene. Iată cum își aducea aminte Mihail Cernea în cadrul unui interviu mai amplu realizat în urmă cu cinci ani: "... reorientarea mea spre cercetări de teren a început doar în 1961 - mărturisea Mihail Cernea. Atunci, împreună cu colegii mei, am inițiat pregătirile pentru un model de studii nou pentru noi: investigații de teren. Eram sătui de a repeta generalități și jinduiam să facem ceea ce se numea sociologie. Aceste noi începuturi aveau să devină, în 1964
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
uzinele studiate - jalon în re-acreditarea investigațiilor sociologice, afirmate în conținutul cărții, pe care am numit-o deschis: Cercetări sociologice de teren". Evident, această cercetare nu putea fi liberă de dogmele ideologiei de partid, lucru de care era conștient și Mihail Cernea. Într-o retrospectivă a mărturisit că "pe lângă meritele sale, lucrarea nu a fost consecvent sociologică, în sensul că amploarea unora dintre generalizări depășea aria datelor investigate. Unele enunțuri se întemeiau mai mult pe deducții decât pe materialul faptic"38. Meritul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Unele enunțuri se întemeiau mai mult pe deducții decât pe materialul faptic"38. Meritul lucrării - după părerea mea, din perspectivă istorică - este de a fi reîntemeiat cercetarea sociologică de teren în România. Din fragmentul citat din convorbirile avute cu Mihail Cernea putem observa că reabilitarea sociologiei, pe de o parte, și aceea a lui Gusti, pe de altă parte, au fost, până la urmă, două procese distincte. Se poate observa că reabilitarea sociologiei a fost cerută de nevoia de deschidere spre Occident
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
stimulate intens de Moscova lui Hrușciov - decât de regândirea viziunii dogmatice despre interbelicul românesc și în special despre Gusti. Așa se explică faptul că Institutul de filozofie, pe de o parte, a permis începerea cercetărilor sociologice ale colectivului condus de Cernea, dar pe de altă parte, colectivul de istorie a filosofiei românești de la aceeași instituție în impunătorul volum Istoria gândirii sociale și filosofice în România, apărut tot în 1964, apostrofa gânditorii interbelici, printre care și pe Gusti, pentru caracterul idealist al
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în zona academiilor est-europene. Este suficient să evocăm articolul-raport al lui Ion Aluaș 42 și Ion Drăgan 43 din Contemporanul, în care prezentau neinhibat o panoramă a rezultatelor, dezbaterilor sociologice din țările socialiste. Autorii participaseră alături de Honorina Cazacu și Mihail Cernea la o conferință organizată de Academia Poloneză de Științe, în care au fost dezbătute o serie de probleme teoretice și metodologice ale sociologiei, fiind depășite cele de ordin ideologic. Reproduc din acest articol aliniatele în care sunt amintiți participanții cei
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de sociometrie. Acesta, cu condiția îndepărtării empirismului și subiectivismului caracteristice microsociologiei, care prezintă realitățile psihice dintre oameni (cercetate în cadrul unor grupuri mici) drept relații sociale hotărâtoare pentru ansamblul vieții sociale. Amintim aici și interesul stârnit de referatul colegului nostru M. Cernea, în care era prezentată ipoteza cu privire la existența unei "conștiințe economice", ipoteză care, printr-o verificare ulterioară suplimentară, se poate constitui într-o teorie particulară cu valoare explicativă și metodologică în cercetările sociologice având drept obiect conștiința clasei muncitoare în socialism
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conștiințe economice", ipoteză care, printr-o verificare ulterioară suplimentară, se poate constitui într-o teorie particulară cu valoare explicativă și metodologică în cercetările sociologice având drept obiect conștiința clasei muncitoare în socialism. Mulți dintre vorbitorii care au apreciat referatul tovarășului Cernea (profesor Sczepanski, profesor Hegedus) s-au declarat de acord cu conceptul de conștiință economică"44. Reabilitare la nivel înalt Repornirea sociologiei apare în conștiința comună a breslei ca având un punct de pornire clar în 1965, când la Congresul al
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dunăre 57 și Gheorghe Serafim 58 ar fi fost în măsură să asigure din primele momente un învățământ sociologic de nivel ridicat și cu expertiză pentru cercetarea de teren. Este, de asemenea, inexplicabil că grupul de sociologi condus de Mihail Cernea n-a fost invitat să predea la facultate, deși aceștia acumulaseră experiență sociologică de teren, începând din 1962 și au publicat și studii de specialitate. Dimpotrivă, Miron Constantinescu a adunat la catedra sa persoane care nu aveau nici măcar tangență cu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1993. Bochiș M., Părăluță V. Spiridon, " Pentru orientarea științifică în cercetarea monografică", în Lupta de clasă, seria a V-a, anul XXXIX, nr. 11, noiembrie 1959. Ceaușescu Nicolae, România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste. vol. I, Editura Politică, București, 1968. Cernea Mihail, "Cercetarea sociologică la Institutul de Filozofie al Academiei Sociale și Politice din România, 1962-1972", în Viitorul social, anul II, nr. 2/1973. Bozgan Ovidiu, Murgescu Bogdan, Universitatea din București, 1864-2014, Editura Universității din București, București, 2014 . Costea Ștefan, Larionescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Bădina, Fundația "Dimitrie Gusti", Biblioteca Județeană Buzău, 1996, p. 472. 33 Ibidem, p. 473. 34 Ibidem, p. 474. 35 Ibidem, p. 477. 36 V. Skaterșcikov, "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837), 26 octombrie 1962. 37 Mihail Cernea (n. 1931, Iași), sociolog român, din 1974 activează în SUA. Cercetări de sociologie rurală și industrială. Membru corespondent al Academiei Române. 38 Mihail Cernea, "Cercetarea sociologică la Institutul de Filozofie al Academiei Sociale și Politice din România, 1962-1972", în Viitorul social
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
V. Skaterșcikov, "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837), 26 octombrie 1962. 37 Mihail Cernea (n. 1931, Iași), sociolog român, din 1974 activează în SUA. Cercetări de sociologie rurală și industrială. Membru corespondent al Academiei Române. 38 Mihail Cernea, "Cercetarea sociologică la Institutul de Filozofie al Academiei Sociale și Politice din România, 1962-1972", în Viitorul social, anul II, nr. 2/1973. 39 Ovidiu Bădina (1932-1999), sociolog, a elaborat după 1965, împreună cu Octavian Neamțu, primele monografii despre Dimitrie Gusti, a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Anul Nou, odată cu înnoptarea, ne am pomenit cu niște săteni la poartă... „... Apăi, haideți... nu veniți și la noi, de când vă așteptăm.. ?!” N-am rezistat rugăminților lor, și ne-am dus... și, i-am bucurat. Frigul se înmuiase... Din cer cerneau în legănări leneșe, fulgi ușori de zăpadă ca niște fluturi albi. Din nou satul dădu în clocot, parcă într-un clocot mai mare de urale... „hăieli” și pocnete din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]